Washington Post: Biden alege calea facilă afară din Afganistan. Rezultatul va fi probabil un dezastru (editorial)
După un scurt efort diplomatic, aparent fără prea multă tragere de inimă, dl Biden a decis o retragere necondiționată, o măsură care poate va scuti SUA de noi costuri, inclusiv în vieți omenești, dar care aproape sigur va fi un dezastru pentru țara cu 39 de milioane de locuitori - și, în special, pentru femeile ei. Ar putea duce la anularea progreselor politice, economice și sociale pentru care SUA au luptat vreme de două decenii cu prețul a peste 2.000 de vieți americane și sute de miliarde de dolari. Și, conform comunității de informații americane, cât și unui studiu comandat de Congres, ar putea permite restaurarea bazei al-Qaeda din Afganistan, de unde au fost lansate atacurile de la 11 septembrie 2001.
Târgul încheiat de administrația Trump cu talibanii prevedea ruperea oricăror legături cu al-Qaeda și cu alte grupări teroriste. Conform ONU și armatei americane, ei nu au făcut acest lucru. Talibanii nu au fost dispuși nici să negocieze la modul serios un acord de pace cu guvernul afgan. Ei resping propunerea administrației Biden privind o conferință în Turcia pentru pornirea unor astfel de negocieri, ridiculizând totodată și propunerile americane referitoare la un aranjament de împărțire a puterii cu guvernul și la organizarea de noi alegeri. Atitudinea liderilor talibani denotă convingerea că ei pot răsturna cu ușurință guvernul odată ce trupele americane vor fi plecat pentru a instaura un "emirat islamic" opresiv precum cel creat de ei în anii '90.
Demnitarii americani oferă diverse explicații convenabile pentru abandonarea guvernului ales al lui Ashraf Ghani, pe care-l așteaptă astfel, în cel mai bun caz, o luptă sângeroasă pentru supraviețuire. Și dl Ghani s-a împotrivit unor propuneri americane de pace, iar conducerea lui a fost una incapabilă. O strategie care ar presupune lăsarea trupelor în țară pentru a-i forța pe talibani la un compromis ar putea prelungi cu ani angajamentul SUA acolo, fără garanția obținerii unei păci durabile. Unii oficiali își exprimă speranța că talibanii și-ar putea modera interdicția privind drepturile femeilor și alte politici represive pentru a nu pierde ajutoarele internaționale, fără de care economia afgană ar face implozie.
Dar dacă această evaluare se va dovedi eronată, decizia dlui Biden de a retrage trupele până la data simbolică de 11 septembrie 2021 ar putea duce pur și simplu la restabilirea statu-quo-ului din 2001, cu tot cu bazele teroriste care ar putea forța o nouă intervenție americană. În cel mai puțin rău caz, va însemna abandonarea acelor afgani care au crezut în construcția unei democrații care să garanteze drepturile elementare ale omului - și anularea sacrificiilor militarilor americani uciși sau răniți în acea misiune. Dl Biden a ales calea facilă afară din Afganistan, dar consecințele vor fi probabil hidoase.
Washington Post- preluare Rador
Demult n-am mai citit astfel de aprecieri. Era pe vremea COMUNIȘTILOR. MINISTRU DE PAIE:
Și morții noștri?
România își va retrage militarii din Afganistan începând din luna mai
România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan, afirmă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după participarea, miercuri, la reuniunea extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferinţă.
Aliaţii din cadrul NATO şi-au anunţat miercuri decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza "în câteva luni", potrivit unui comunicat publicat de Alianţă şi citat de AFP.
"Urmare discuţiilor aliate, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării aliaţi au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii", a scris ministrul Apărării pe pagina sa de Facebook.
Potrivit unui comunicat al MApN, citat de Agerpres, partea română a apreciat, în cadrul reuniunii, maniera de raportare a SUA la ansamblul problematicii situaţiei din Afganistan, atât din perspectiva dialogului şi coordonării cu Aliaţii, cât şi în ceea ce priveşte impulsionarea negocierilor şi procesului de pace intra-afgan.
Totodată, a evidenţiat angajamentul de lungă durată al României pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului şi a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaţilor şi ale Afganistanului, precum şi importanţa menţinerii solidarităţii şi unităţii NATO.
În context, ministrul Ciucă a subliniat importanţa focalizării atenţiei asupra aplicării măsurilor consistente de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. Oficialul român a exprimat, totodată, aprecieri pentru procesul de planificare derulat de Autorităţile Militare NATO, arată sursa citată.
De asemenea, în contextul discuţiilor, a fost abordată şi situaţia de securitate recent creată în Vecinătatea Estică. "Miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO au exprimat îngrijorarea privind evoluţiile recente şi creşterea semnificativă a prezenţei trupelor militare ruse în Crimeea ilegal ocupată şi la frontiera de est a Ucrainei", se mai arată în comunicatul MApN.
În jur de 7.000 de forțe ale coaliției, în principal din țări NATO dar și din Australia, Noua Zeelandă și Georgia se află în prezent în Afganistan, acestea depășindu-i ca număr pe cei 2.500 de soldați americani rămași în țară.
@
