PSD explică de ce au fost jefuite două jurnaliste în sediul partidului: "Un nou membru de partid a susținut proba practică!"
@Aura R.
Fiindca a furat doar doua portofele, noul membru a fost admis la juniori, la PRO Romania, urmand ca, la anul, daca fura macar 10, sa fie transferat la seniori, PSD Vrancea.
Bătaie cu lopeţi între românii care scriu “deszăpezire” şi cei care scriu “dezăpezire”
Zăpada provoacă tragedii în Capitală. Grupuri de bărbați cu lopeți s-au luat la bătaie ieri pe străzile din București, pentru că nu puteau să decidă cum se spune corect: deszăpezire sau dezăpezire.
Conflictele începeau de obicei cam așa: "Îmi daţi şi mie lopata puţin ca să dezăpezesc? Ca să ce, mă? I-auzi, Giani, ce zice ăsta. Vrea să de-zăpezească cu lopata mea. Ia vino încoa` să-i băgăm noi gramatica-n cap", spun martorii.
Un alt motiv de scandal e că cei care scriu deszăpezire sunt acuzaţi că sunt unguri și sunt luați la bătaie automat, pentru că merită. Mulți din cei care s-au încăierat cu lopeți recunosc că nici măcar nu au mașină, ci doar o lopată, dar aveau chef să se bată cu cineva, pe un motiv cât mai stupid, că doar sunt români.
Frecventele bătăi cu lopeți explică și faptul că la noi se vând bine lopețile de metal, că cele de plastic se rup repede, dar și faptul că atunci când ies să dea la lopată, mulți români își iau la ei și armură.
Victor Ponta a anuntat, joi, dupa consultarile cu Klaus Iohannis ca ideea ca Remus Pricopie sa fie premier i-a apartinut, astfel incat PSD i-a adoptat propunerea. Ponta a mai aruncat apoi inca o soparla care ii va crea probleme lui Ciolacu in PSD.
„Ma bucur ca am reusit sa-i convingem pe cei din PSD sa il sustina pe Remus Pricopie. In ultimii doi ani a avut curajul sa critice derapajele antieuropene si antidemocratice ale celor care au condus guvernele PSD", a declarat Ponta la finalul intalnirii cu Iohannis.
Presedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anuntat joi, dupa consultarile de la Palatul Cotroceni, ca i-a prezentat presedintelui Klaus Iohannis propunerea de a-l desemna premier pe Remus Pricopie.
„In urma votului de ieri din Parlament, dupa ce motiunea de cenzura a trecut cu 269 de voturi si Guvernul Orban a fost demis, am fost invitati azi de presedintele Romaniei, constitutional, sa luam parte la consultari. Am venit cu aceeasi propunere pe care o cunoasteti deja, in persoana domnului Remus Pricopie – prim-ministru. In acest moment, decizia apartine presedintelui Romaniei, pentru ce durata – mai scurta sau mai lunga – se va desfasura aceasta criza guvernamentala si politica", a declarat Ciolacu.
In opinia sa, aprobarea motiunii de cenzura a insemnat un succes al PSD, deoarece in acest fel a fost blocata intentia Guvernului Orban de a modifica legislatia cu privire la alegerile locale.
„Noi, Partidul Social Democrat, ne-am facut datoria de a apara democratia, astfel incat legile electorale sa nu fie modificate cu atat de putin timp pana la desfasurarea lor. Acum am avut de-a face cu o modificare la alegerile locale. Cu alte cuvinte, trecand motiunea, alegerile locale vor fi pentru primari dintr-un singur tur, respectiv pentru presedintii consiliilor judetene prin vot direct, urmand sa intram, printr-o dezbatere transparenta si publica in Parlament, pentru a face modificari la alegerile locale in perspectiva anului 2024, cum este si corect si constitutional", a precizat Ciolacu.
El a adaugat ca asteapta decizia presedintelui cu privire la desemnarea premierului si in acest sens a convocat conducerea partidului pentru luni, 10 februarie.
„Domnul profesor Pricopie chiar este o propunere serioasa si presedintele Romaniei a luat act de propunerea noastra. Momentan, decizia apartine presedintelui Romaniei. Presedintele decide cat de scurta sau lunga este aceasta criza guvernamentala", a mai spus liderul PSD.
Presedintele Klaus Iohannis a invitat, joi, la Palatul Cotroceni, presedintii partidelor si formatiunilor parlamentare pentru consultari in vederea desemnarii candidatului pentru functia de prim-ministru, dupa ce Guvernul Orban a fost demis, miercuri, prin motiune de cenzura.
Claudiu Manda, reactie de cartier dupa anuntul lui Iohannis: „L-a nominalizat pe principiul ‘stie bataie ca a mai luat'”
Europarlamentarul PSD Claudiu Manda a anuntat, joi, ca partidul sau nu va vota noul Guvern Orban.
„L-a nominalizat pe principiul ‘stie bataie ca a mai luat’, se asteapta sa aiba parte de aceeasi ‘majoritate’, de 261 de voturi. Nu se asteapta nici presedintele ca domnul Orban sa fie votat a doua oara.
Decizia de a sesiza CCR nu-mi revine mie. Noi vom avea luni un CEX si vom decide pasii care sunt de urmat. Orban sa vina in fata Parlamentului si sa explice cum a guvernat in aceste trei luni, sa-i convinga daca merita.
Daca ar fi dupa bine, PSD nu ar trebui sa voteze un Guvern Orban. Nu-l votam pe lipsa de transparenta si pe lipsa de eficienta", a declarat Manda la Digi24.
Presedintele Klaus Iohannis il propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru functia de prim-ministru.
„Dupa ce m-am consultat cu toate partidele si formatiunile parlamentare, il desemnez pe domnul Ludovic Orban cu formarea unui nou Guvern", a anuntat presedintele Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Procurorul sef european Laura Codruta Kovesi a pledat joi, la Bruxelles, intr-o sedinta comuna a Comisiei pentru libertati civile (LIBE) si a Comisiei de Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, pentru un buget mai mare al institutiei pe care o conduce, plecand de la estimarea ca aceasta va deschide 2.000 de cazuri noi in primul an de activitate. Interventia lui Kovesi a afost aplaudata de membrii celor doua comisii.
„In noiembrie anul trecut (2019 – n.r.), cand am preluat functia, prima mea intrebare a fost ce resurse avem si de ce resurse avem nevoie pentru a aduce Parchetul European (EPPO) in stare de functionare la sfarsitul lui 2020", a spus Kovesi in fata eurodeputatilor.
„Prima mea scrisoare a fost catre statele membre, carora le-am cerut date care sa ne permita sa estimam volumul probabil al activitatii EPPO din primul an", a adaugat ea, precizand ca principalii doi parametri care trebuie definiti sunt numarul de procurori delegati europeni care vor exista in statele membre participante si numarul angajatilor din stafful EPPO din biroul central care va lucra in Luxemburg.
„Decizia asupra bugetului nu este doar un exercitiu pentru experti bugetari. Parlamentul va lua o decizie politica foarte importanta. Nu veti decide doar asupra chestiunilor bugetare ci, poate cel mai important, chiar asupra principiilor fundamentale in baza carora va activa EPPO. Permiteti-mi sa va explic de ce", a afirmat Kovesi la audierea privind stadiul actual al proiectului.
Procurorul sef european a estimat nevoile EPPO pentru anii 2020 si 2021. „M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu. Chiar daca lipsesc informatii cruciale cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie sa incepem lucrul. Daca vom incepe activitatea in 2020, bugetul Parchetului European pentru 2020 trebuie redeschis, trebuie sporit in mod semnificativ, la fel ca si bugetul pentru 2021", a dat asigurari Kovesi.
„In acest context, pe 17 februarie o sa ma intalnesc cu domnul comisar Reynders (Didier Reynders, comisarul european pentru justitie – n. r.), cu care deja m-am intalnit de mai multe ori in spiritul cooperarii cordiale, si cu domnul comisar Hahn (Johannes Hahn, comisarul european pentru buget si administratie – n. r.), pe care-l voi intalni pentru prima data", a precizat ea, citata de Agerpres.
„Un lucru este clar, estimarile mele preliminare fac cadrul financiar-legislativ in baza caruia a fost adoptat regulamentul Parchetului European sa fie depasit. S-a pornit de la premisa initiala ca Parchetul European va incepe cu resurse initiale in 2020 si va atinge viteza de croaziera in 2023, an in care volumul de spete tratate de EPPO va fi in jur de 1.000. Insa aceasta premisa initiala s-a dovedit a fi gresita", le-a spus Laura Codruta Kovesi eurodeputatilor din Comisia LIBE.
Ea a explicat ca, in primul rand, din principiu, Parchetul European nu poate activa ca o agentie cu activitate de regularitate, care sa inceapa de la zero si sa-si sporeasca gradual nivelul de activitate. „Parchetul este un birou de procuratura, deci trebuie sa respecte principiul legalitatii, legislatia penala din statele membre participante si drepturile fundamentale ale persoanelor implicate in anchete penale", a subliniat Kovesi.
In al doilea rand, EPPO trebuie sa imbunatateasca nivelul de protectie a intereselor financiare ale UE, a adaugat ea. „Obiectivul sau este de a ajunge la un nivel consistent al activitatilor investigative si de procuratura in toate statele membre si pot confirma ca in prezent exista discrepante foarte mari", a afirmat Laura Codruta Kovesi.
„In al treilea rand, introducerea EPPO in sistemele juridice nationale nu ar trebui sa permita o scadere a nivelului existent de protectie a intereselor financiare ale UE. In practica, asta inseamna ca in primul an de activitatea EPPO sa poata deschide cel putin 2.000 de cazuri noi. Parchetul European va investiga si instrumenta o parte din ele si le va deferi pe restul catre serviciile nationale (parchetele nationale – n.r.)", a detaliat ea.
In plus, a precizat primul procuror sef european, EPPO trebuie sa poata trata un numar de cazuri restante care intra in sfera sa de competenta. „Am facut o estimare prudenta, conform careia procurorii europeni delegati sa evalueze cel putin 3.000 de cazuri si sa decida pe care le vor prelua si pe care le vor trimite instantelor nationale, in conformitate cu termenul strict prevazut de regulamentul EPPO", a explicat Kovesi.
„Nu putem realiza toate aceste lucruri cu 22 si un sfert de procurori europeni delegati, 22 de procurori europeni si 29 de angajati ai Parchetului European ai biroului central, cum arata planul actual", a pledat ea in Comisia LIBE.
Kovesi s-a pronuntat impotriva utilizarii unor procurori delegati europeni care sa lucreze part time.
„Am fost procuror multi ani, dar nu am auzit vreodata, nicaieri in lume, de un sfert de procuror. Cum sa lucreze, in practica, un procuror part time? Sa lucreze dimineata la un caz european si la unul national dupa-amiaza? Cine va lua masuri urgente in alte cazuri cand procurorul delegat european part time va pleda in instanta? Cine va stabili prioritatile? Si cum se va garanta independenta lor?", i-a intrebat Laura Codruta Kovesi pe membrii Parlamentului European.
„Pentru mine este clar. Daca vrem sa facem o treaba serioasa, daca vrem sa demonstram valoarea adaugata a EPPO, daca vrem un EPPO cu adevarat independent, va trebui sa incepem numai cu procurori delegati europeni cu norma intreaga. Si avem nevoie de cel putin doi in fiecare stat membru, ceea ce este perfect in linie cu regulamentul EPPO", a dat ea asigurari.
Kovesi a mai spus ca a inceput sa viziteze statele membre ale Pachetului European si a primit pana acum sprijin puternic pentru o revizuire a alocarii bugetare. „Exista o intelegere comuna ca EPPO va intari lupta noastra impotriva criminalitatii transfrontaliere, va ameliora cooperarea si va spori increderea reciproca intre statele membre. Imi doresc ca Parchetul European sa fie un centru de excelenta pentru confiscarea activelor criminale si as mai dori ca EPPO sa schimbe cu adevarat situatia in lupta impotriva fraudei transfrontaliere cu TVA", a mai spus procurorul sef european.
Laura Codruta Kovesi a citat dintr-un raport recent care estimeaza fraudele cu TVA in UE intre 30 si 60 de miliarde de euro anual. „Cred ca merita sa investim in EPPO", a incheiat Laura Codruta Kovesi.
Un om care merge să se trateze la o clinică de dezalcoolizare - indiferent cine este nu este nici de atacat și nici de condamnat - înseamnă că e conștient că are o problemă, o identifică, o recunoaște și-i caută o rezolvare.
Sunt nume mari de actori, cântăreți, scriitori, pictori, compozitori care au recunoscut că se luptă cu dependența aceasta.
Sunt oameni mulți în România care au foarte mari probleme cu consumul excesiv de alcool și clasa politică nu a făcut niciodată nimic (nici Victor Ponta) pentru a-i ajuta să depăseașcă această dependență.
Problema e că - în cazul său, al lui Victor Ponta- lichelismul nu se tratează. Nici cu bani la privat, nici la stat, nici cu milioanele prietenului său Sebi Ghiță.
Și nu există nici clinici unde să se trateze ca să nu mai fie lichea. Și nici leacuri minune nu s-au descoperit până acum pentru mincinoșii patologici care mai activează pe scena politică.
Azi, Victor Ponta mi-a amintit de acel individ care a meritat bătaia administrată de Klaus Iohannis în noiembrie 2014: obraznic, tupeist, mincinos, adept al atacurilor mizerabile și câte și mai câte. Cel care-l ataca pe Iohannis prin interpusa Firea cum că e rău că nu are copii, cel care ne mințea pe față că nu sunt cozi la vot în diaspora.
Mickey Mouse is back. În caz că ați uitat cine este V. Ponta, ține el să vă amintească de fiecare dată.
Moștenirea lui Ludovic Orban: lucrurile văzute și nevăzute de marele public pe care le lasă în urmă premierul liberal
Foto Inquam Photos / George Călin
În cele trei decenii de la Revoluție, România nu a avut un guvern mai hotărât să îndrepte lucrurile (instituțiile) decât guvernul Orban. Guverne hotărâte a mai avut, guvernele lui Dragnea, de exemplu, dar ele erau hotărâte să strâmbe lucrurile. În opinia mea, Ludovic Orban lasă două moșteniri:
În primul rând, un blitzkrieg purtat timp de 3 luni prin care, deși lipsit de suport parlamentar, a forțat câteva reforme și măsuri economice de bun simț (bunul simț e ceva extraordinar în România). A tras de coardă până când a fost demis de parlament, un parlament aflat azi în contradicție cu preferințele politice ale românilor.
Acest blitzkrieg a constat în numeroase schimbări, unele dintre ele fiind vizibile, altele mai puțin. De pildă, anularea taxei pe bănci stabilită prin infama Ordonanță 114 nu are efecte foarte vizibile, cu atât mai puțin apreciate de publicul larg. Este precum analgezicul pe care l-am luat eu o bună perioadă ca să îmi treacă durerea cervicală, care tot nu trecea. Dar asta nu înseamnă că medicamentul nu e bun, că nu e necesar. În spatele lui este o știință. Fără el aș fi fost complet anchilozat, știu precis asta fiindcă la un moment dat am făcut o pauză, enervat de persistența durerilor. Așa și cu anularea taxei pe bănci, lumea nu prea știe cu ce a ajutat-o. Însă, să ne amintim, efectul instituirii acestei taxe a fost aruncarea României în anticamera crizei, bursa s-a prăbușit și investitorii străini și-au înghețat toate planurile. Anularea taxei a calmat situația. E riscant pentru un guvern, care oricum duce lipsă de bani, să ia o măsură ale cărei efecte publicul votant nu le percepe imediat, asumându-și criticile ideologice ale intervenționiștilor. E riscant să guvernezi așa. Dar e un lucru de bun simț.
Guvernul a luat multe alte măsuri mai vizibile și mai puțin vizibile, pentru a pune ordine în administrația publică și pentru a duce economia pe un făgaș normal, nu le mai repet aici. Aceste măsuri i-au scandalizat pe unii. Nu știu dacă și cum vor trece toate aceste măsuri de sistemul democratic de „checks and balances" al separației puterilor, însă guvernul a fost perseverent și intențiile de viitor (vizavi de pensiile speciale, de exemplu) nu s-au schimbat. Încă o dată, mie mi se par de bun simț, dar așa cum spuneam, bunul simț este o raritate la noi.
În al doilea rând, Ludovic Orban lasă moștenire un lucru pe care eu îl consider mai important decât toată panoplia de măsuri pentru care, până la urmă, a fost dat jos din funcție de parlament. Este vorba de discursul politic. În cei 30 de ani de la Revoluție, România nu a avut un prim-ministru care să articuleze un discurs mai liberal decât Orban. Cei interesați să se informeze îi pot urmări nu doar interviurile la televizor, interviuri care prin natura lor oferă doar răspunsuri la probleme punctuale, ci luările de cuvânt la evenimentele publice ale partidului, cum a fost duminica trecută. Ludovic Orban nu face asta de trei luni, însă o face și după aceste trei luni. Unii ar putea spune: „Vorbe, dom’le, vorbele nu costă nimic!" Nu știu dacă vorbele nu costă, mie mi se pare că au un risc, dar chiar dacă ar fi așa, simple vorbe goale, tot e mare lucru că ele se spun. Vorbele creează o poveste, un întreg univers. Ideile vehiculate ajută la schimbarea mentalităților.
Au un efect persuasiv asupra funcționarilor publici, chiar și în lipsa oricărei măsuri administrative. Vorbele schimbă agenda publică. Uitați-vă în jur, astăzi bătălia ideologică este la fel de actuală ca la începutul anilor 1990 și, cred eu, se va înteți. Cu toată sinceritatea și tristețea, afirm că nu văd azi pe scena politică un „înlocuitor de Orban" care să puncteze mai bine valorile clasic liberale. Nici pe de parte. Cine să o facă? Remus Pricopie? Dacian Cioloș?
Eu această moștenire o prețuiesc cel mai mult. Într-o lume politică invadată de tehnocrați, de legiuni de experți și specialiști, Orban este omul cu busola ideologică. Și, vorbind despre importanța valorilor, le cultivă în mințile altora. Eu însumi fac acest lucru de mulți ani. Poate de asta văd lucrurile așa.
Apropo de liberalism, în România ar fi multe de făcut. Îi spuneam lui Ludovic Orban, la un moment dat, că sunt nori negri la orizont și că fără cultivarea educației și a valorilor liberale, poporul acesta cu 40% analfabeți funcțional va sucomba inevitabil în brațele „ciumei roșii" – deși nu neapărat în brațele PSD. Mi-ar plăcea să existe și în România o University of Chicago, care să lumineze viața politică. Mi-ar plăcea ca funcționarii publici să fie școliți într-un Philosophy, Politics and Economics de Oxford, mi-ar plăcea să avem think tank-uri liberale, măcar unul, că socialiste sunt.
Fiecare avem propriile nevoi, propriile idealuri, propriile dezamăgiri. Nu toți avem avem același discernământ politic. În aceste trei luni România a fost însă pe mâini bune. Ar fi putut să fie și mai bine? Absolut, întotdeauna se poate și mai bine, dar câteodată mai binele este dușmanul binelui. Poate cu o altă generație, într-o societate mai educată, lucrurile să arate mai frumos. Vom mai vorbi despre asta. Până una-alta, în noul context politic președintele țării va avea un rol important de jucat. Și am toată încrederea că îl va juca cu pricepere.
