Sindromul foametei la români

     Azi este o zi sfântă. CRĂCIUNUL.



     Ieri, în ajunul Crăciunului, am întrat într-un market=magazin să-mi cumpăr o pâine. Vânzătoarea m-a chestionat: - Sunteți pe listă? Aveți comandă? Am răspuns cu un glas pițigăiat : - Vreau doar o pâine. Parcă i s-a făcut milă de mine și am primit painea cea de toate zilele. Îmi aduc aminte când pe vremea împușcatului alergam după pâine. Stăteam la cozi infernale. Trofeul era, de obicei, de cel puțin zece pâini. Asta era una din victoriile mele în ajunul Crăciunului.



    Zilele trecute am constatat cu amărăciune că produsele din rafturile magazinelor dispăreau cu viteza sunetului.


      După treizeci de ani de democrație, românii cumpără de sărbători, mâncare, în draci. Multă din ea ajunge la coșul de gunoi. N-ar fi mai bine să punem cruce unor astfel de practici și să economisim mai mult?



     Să vedem ce spun specialiștii :



De ce ar fi cazul să puneți niște bani deoparte. 5 motive să scurtăm lista de cumpărături pentru Crăciun







Foto Guliver/Getty Images


Potrivit unui studiu realizat în 2018 reiese că europenii nu reușesc să își crească gradul de conștientizare economică, nu economisesc, românii ocupând un loc fruntaș în această nefericită ierarhie.


Un indicator important este cel reprezentat de economiile realizate de către fiecare gospodărie. În România, 36% dintre gospodării nu realizează niciun fel de economii, față de media europeană, care este de 26%, conform graficului următor:






Structura datoriilor, exceptând creditele imobiliare, în ceea ce privește România, nu este o surpriză. Creditele de consum ocupă un loc de cinste, înregistrând 39%, față de media europeană de 23%. Urmează datoriile aferente cardurilor de credit, 27%, la egalitate cu Marea Britanie. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, „cine e pe primul loc, cine e pe primul loc? ", cum ar scanda galeriile de fotbal. Overdraft-ul, supriză, doar 8%. Cheltuielile alocate ieșirilor cu prietenii/familia sunt de 17%. În total 91% din structura datoriilor gospodăriilor din România este compusă din datorii aferente consumului. Observați ce lipsește din grafic? Tic, tac, hmmm, creditele pentru finanțarea studiilor. Ne împrumutăm pentru satisfacerea nevoilor de consum, însă nu investim în educația, în dezvoltarea noastră.


„Good" job, Romania! Detalii in graficul de mai jos:





Dar știți câți dintre români sunt îngrijorați în legătură cu plata ratelor bancare, în eventualitatea majorării dobânzilor bancare?





Procentul este de 56%, media europeană fiind de 34%. Mai mult de jumătate dintre români sunt circumspecți în ceea ce privește returnarea datoriilor în cazul majorării dobânzilor bancare. Încă suntem în perioada în care creditele sunt ieftine, deci... vedem ce va urma.


Dar de ce am ajuns aici? Răspunsul este strâns legat de gradul redus de conștientizare financiară și de multe ori de educație, în general.


Ne împrumutăm pentru a ne satisface nevoile de consum și nu investim pentru educația noastră. Rata de analfabetism funcțional este în România la 41%, conform rezultatelor testelor PISA .Vedem cum mulți dintre elevii noștri obțin medalii la Olimpiade, însă acei copii nu obțin acele rezultate mulțumită sistemului, ci de cele mai multe ori datorită implicării propriilor familii. Iar pe viitor mare parte dintre acești copii vor părăsi România. Este o realitate sumbră.


Dar să revenim la obiceiurile de consum, acestea sunt strâns legate de gradul de educație, care influențează și modul în care ne cheltuim banii, atât pe cei pe care îi avem, dar mai ales banii împrumutați.


Tiparul consumatorului din România este cunoscut de comercianți și utilizat pentru creșterea vânzărilor. De aceea vedem în mall-uri, brazi de Crăciun, globuri și reni de la jumătatea lunii noiembrie. De aceea iepurașul de Paște apare de prin martie, să nu uităm de Sfântul Valentin, care din ianuarie apare în toate reclamele și spoturile radio/tv.


De ce nu i-am pune pe toți la un loc, pe Moș Crăciun, pe iepurașul de Paște, pe Sfântul Valentin, toți să facă o horă din ianuarie până în decembrie, alături de Zâna cea Bună, într-un eveniment Black Friday permanent? Hmm, vizionară idee, trebuie să recunoașteți.


Pentru că suntem în preajma sărbătorii nașterii Domnului, cel mai frapant este să observăm cum masa de Crăciun și sărbătorile invernale se transformă într-o cursă după carne și produse alimentare. Multă carne și multe produse alimentare. Este vorba despre o masă de Crăciun, nu despre un exil în deșert, dragii mei. Consumați cât aveți nevoie, nu pentru că vă fac cu ochiul reclamele lucioase ce prezintă oferte peste oferte și reduceri de prețuri șoc. Nu mai suntem în anii ’80, când ne umpleam frigiderele cu carne, „ca să fie". Modul în care generațiile trecute de 50 de ani fac cumpărături este influențat de lipsa produselor din magazine în anii comunismului. De asemenea, modul în care generațiile ce au până în 35 de ani își cheltuiesc banii, este o consecință directă a gradului de alfabetizare financiară, a gradului de conștientizare economică a fiecăruia dintre noi.






Și pentru că tot suntem în preajma sărbătorilor, nu ar fi mai înțelept să renunțați la înlocuirea telefonului achiziționat anul trecut, tot la ofertă, cu modelul de anul acesta? Da, știu, oferta este una imbatabilă, dar în acest fel economisiți niște bani. Prețul noului model este de 1000 de euro, defalcat în 24 de rate lunare, la un abonament de 30 de euro/lună, plus un avans de 200 de euro. Nu contează că veți plăti 1920 de euro pe ceva ce costă oricum prea mult, va conta însă cum va luci pe masă, în club, acel telefon și pozele pe care le veți posta pe Facebook, ce vor strânge sute de like-uri. Cursul de perfecționare profesională ce vă putea oferi posibilitatea de a învăța lucruri și eventual obținerea unui loc de muncă mai bine plătit costa doar 1000 de lei, dar vi s-a părut scump. Acele like-uri însă....


Limitându-ne cheltuielile emoționale, aici includ acele cheltuieli efectuate „la cald", putem economisi sume importante, pe parcursul anilor. Exemplele pot fi multiple, începând cu sumele plătite pentru produse electronice, continuând cu concediile efectuate, cu produsele de îmbrăcăminte ce poartă un anumit brand sau autoturismele achiziționate de-a lungul anilor, toate pe credit sau cheltuind bani pe care i-am fi putut investi în propria educație. Fiecare economie realizată, pe fiecare din aceste segmente, va fi una însemnată dacă ne vom gestiona bugetul lunar de venituri și cheltuieli într-un mod echilibrat.


Menționez mai jos doar câteva dintre avantajele economisirii:


1. Finanțarea urgențelor - Urgențele sunt întotdeauna neașteptate, evident. Prin urmare, atunci când apar, fondurile necesare nu fac parte, de regulă, din bugetul alocat cheltuielilor lunare. Veți fi forțați să faceți rost de bani într-un timp scurt. Nu ar fi mai bine să aveți niște bani economisiți?


2. Câștigarea independenței financiare - Cu excepția cazului în care vă bazați pe Banca Mama&Tata, „bancă" ce vă va finanțează cheltuielile, aflați că până la urmă va fi necesar să vă puneți pe picioarele voastre. Deci, investiți în educația voastră și economisiți de la vârste fragede.


3. Pierderea locului de muncă, căci da, se poate întâmpla și așa ceva – economisind bani albi pentru zile negre, veți beneficia de o rezervă financiară. Dintr-o dată să te trezești șomer poate fi înfricoșător, dar este ceva ce mulți oameni vor trăi la un moment dat, în funcție și de evoluțiile economice.


4. Economisirea pentru perioada ieșirii din activitate – Economisirea unei mici părți din veniturile obținute în timpul vieții active poate duce la acumularea unor sume substanțiale. Acest lucru va face ca pensionarea să fie mult mai ușoară.


5. Finanțarea avansului pentru achiziția unui autoturism/achiziția din surse proprii - În funcție de suma necesară pentru achiziția unei mașini, puteți utiliza sume economisite fie pentru a cumpăra un autoturism integral, fie pentru a plăti avansul aferent achiziției. Ideal este să achiziționați un autoturism cu un preț redus, finanțat din surse proprii în totalitate. Acest lucru va permite cumpărătorului să economisească banii care ar fi fost cheltuiți pe dobândă.


Din cele de mai sus, este evident că cei care aplică principiile disciplinei economice au o probabilitate mult mai mică de a intra în criză financiară. Economisiți! Este un obicei demn de adoptat.

Un șmecher lovit la boașe

Lovitură devastatoare pentru Gigi Becali - Ce a decis instanţa

Gigi Becali a dat în judecată ANAF, în iulie, într-un conflict mai vechi pe care omul de afaceri îl are cu fiscul. Mai precis, este vorba despre scandalul TVA pe care dezvoltatorii imobiliari au fost puși să o achite retroactiv în perioada 2008-2009, potrivit RTV.

Gigi Becali a arătat că, în intervalul respectiv, tranzacțiile imobiliare erau scutite de TVA prin lege și a reușit să scape de plata a 1,2 milioane de euro. Patronul FCSB a rămas, însă, la ANAF cu o datorie de aproximativ 800.000 de euro. A contestat suma rămasă, iar cu trei zile înainte de Crăciun a primit decizia jucătorilor.

"Respinge cererea astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei", au stabilit magistrații de la Judecătoria Ilfov

ANAF l-a pus pe Gigi Becali pe lista românilor care au făcut tranzacții imobiliare fără să plătească TVA. Fiscul a descoperit 53 de cazuri, din care actualul patron al FCSB-ului a câștigat peste 53 milioane de euro.

Pentru 13 dintre acestea, latifundiarul din Pipera a fost obligat să achite retroactiv TVA. În august 2016, datoria lui Gigi Becali către ANAF ajunsese la două milioane de euro.

Patronul FCSB-ului a făcut, însă, contestație. A scăpat de plata a 1,2 milioane, dar a rămas dator cu încă 800.000 de euro. A făcut din nou contestaţie, dar de data aceasta a pierdut şi va fi nevoit să plătească!

Ce ți se întâmplă dacă deranjezi "conducerea de partid și de stat"

O jurnalistă din Rusia a rămas fără loc de muncă după ce i-a pus o întrebare lui Vladimir Putin

Jurnalista Alisa Iarovskaia a rămas fără locul de muncă de la postul public de televiziune al regiunii Yamal din Rusia, la câteva zile după ce a pus o întrebare la conferința de presă anuală a președintelui rus Vladimir Putin, relatează BBC.

Motivele nu sunt clare. Potrivit unor relatări, autoritățile din Yamal, o regiune din nord-estul Siberiei, nu au fost mulțumite de întrebarea adresată liderului de la Kremlin. Pe de altă parte, Iarovskaia spune că ea și-a dat demisia.

Ce s-a întâmplat la conferința din 19 decembrie? După aproximativ 3 ore, microfonul a ajuns la jurnaliștii din Yamal.

Iarovskaia a luat microfonul, deși se pare că acesta trebuia să ajungă la un alt jurnalist, selectat de purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

Jurnalista a început să vorbească despre efectele încălzirii globale asupra regiunii în care locuiește și despre faptul că lucrările la un pod peste râul Ob stagnează.

"Guvernatorul nostru, Dmitri Artkyuhov, face toate eforturile pentru a transforma acest lucru într-o realitate. Și totuși, auzim că acest lucru este discutat din ce în ce mai puțin la nivel federal. Deci, întrebarea este dacă putem să implicăm „artileria grea" federală?", a spus jurnalista.

Putin a răspuns că nu este corect ca guvernul federal să aleagă un proiect anume, dar că podul peste râul Ob este „o legătură pivotală" pentru infrastructura regiunii. El a adăugat că guvernul este la curent cu construcția și că îi va acorda atenție.

Potrivit site-ului ura.ru, citat de BBC, autoritățile locale nu au fost impresionate de această întrebare, iar conducerea postului TV, deținut de autoritățile regiunii, a fost nemulțumită că Iarovskaia a luat microfonul unui coleg. Potrivit relatărilor ura.ru, guvernatorul ar fi fost nemulțumit că a fost flatat de jurnalistă și de faptul că Putin trebuia întrebat despre un alt proiect, de fapt.

Iarovskaia a spus că a demisionat, dar nu a vrut să dea detalii sau să spună dacă plecarea sa de la postul TV are vreo legătură cu întrebarea adresată lui Putin.

O altă relatare sugera că plecarea ei ar fi legată de o postare pe Facebook în care ar fi scris despre Putin: „Nu văd botox sau proceduri estetice. Își arată vârsta". Postarea a fost însă ștearsă între timp.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a declarat marți că motivul plecării jurnalistei de la postul TV nu este cunoscut - dacă a demisionat sau a fost demisă, potrivit site-ului Izvestia.

Vai și amar de noi! Buget sau minciuni gogonate.

După analiștii CFA România, care văd un curs undeva peste 4,8 lei pe euro, anul viitor, vine și rândul economistului șef al ING să contrazică fundamentele pe care a fost construit bugetul liberal. ING este chiar banca unde Florin Cîțu a lucrat ani la rândul, ca economist șef și șef al trezoreriei.


Premierul Ludovic Orban a anunțat luni în plenul Parlamentul, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii guvernului pe bugetul pe anul viitor, că acesta a fost construit pe o creștere economică de 4,1%, o rată a inflației de 3,1% și un curs mediu de 4,75 lei pentru un euro. Nu același lucru susțin economiștii.


Estimăm un curs euro/leu de 4.82 pentru iunie 2020 și 4.85 pentru decembrie 2020, spune economistul șef al ING Bank, Ciprian Dascălu, citat de Hotnews.


Prognozăm o rată a inflației la 3.3% pentru finalul anului 2020. Se vor menține presiunile inflaționiste din partea cererii”, răspunde Dascălu, când e întrebat de inflația de anul viitor. Dar cei care se așteaptă ca BNR să-și modifice dobânda-cheie în 2020 ar putea aștepta încă un an. ”Ne așteptăm că rata cheie a BNR să rămână neschimbată la 2.50% pe parcursul anului 2020”, a precizat Dascălu.

Protocronismul meselor de Craciun

Ce mânca Nicolae Ceaușescu de Crăciun.” Dacă lipseau era vai şi-amar!”

Autor: Magda Ionescu24 decembrie 2019

Mâncarea tradițională de carne și de pește era nelipsită cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de la masa lui Nicolae Ceaușescu

Mâncarea tradițională era nelipsită, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de la masa lui Nicolae și Elena Ceaușescu. Dacă în restul zilelor cei doi mâncau preparate obișnuite, în special pe baza de verdețuri, cei doi preferau mese mai bogate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când aveau și invitați.

Fiica lui Marin Ceauşescu, Mihaela Ceaușescu, relatează în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” (apărut la Editura Meteor Press) ce mâncau oaspeții lui Nicolae și ai Elenei Ceaușescu, în noaptea de Revelion, potrivit realitatea.net.

Fata fratelui mai mare a lui Nicolae Ceaușescu povestește că la masă se serveau mâncăruri tradiționale din carne de porc și de peşte.

„Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente de la mesele Ceauşeştilor, chiar dacă şi ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Ei mâncau mâncăruri tradiţionale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai şi-amar!
Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte, ciorbă de peşte, plachia şi saramură, marea lui pasiune fiind sarmalele. De băut, se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”, a povestit Mihaela Ceaușescu.

Bucătăreasa cuplului pregătea mâncarea pentru 8-15 persoane, cu o seară înainte, cele mai cerute fiind ciorbele acrite foarte mult, fripturile la grătar şi prazul umplut cu carne. Cei doi câini, Corbul şi Sarona, aveau și ei parte de un meniu mai deosebit. Dimineaţa mâncau cremvruşti, la prânz budincă de brânză cu spaghete, legată cu zece ouă, sau carne de vită cu zarzavat .

Baraba!

M-am trezit speriat din somn. Strigam, în timpul somnului, - Baraba!  Subconștientul lucra cu noțiuni ascunse în sertarele memoriei. Ba chiar interpretam în somn chiar și sensul cuvântului.






Umblă o glumă pe Facebook: „Pilat a întrebat: 'Pe cine eliberez?' Iar poporul a strigat: 'Pe Baraba, hoţul!' Au trecut 2.000 de ani și poporul continuă să aleagă hoţi.” Lăsând gluma la o parte, tragedia realităţii corupţiei din ţară ne obligă să luăm o atitudine.


Alegerile din România ar putea fi un studiu de caz pentru creștini. Înregistrările care au apărut pe internet, în care preoţi ortodocşi în funcţii înalte le spun oamenilor să voteze cu acel candidat care este ortodox, iar preoţilor li se cere ca duminică, pe 16 noiembrie, după slujbă să se pună în fruntea enoriașilor şi să-i conducă de mână până în cabina de vot, mă duc cu gândul, toate, la condamnarea lui Iisus.


La acel eveniment au participat „preoţii cei mai de seamă, fruntașii și norodul”, strânși de Pilat, care nu Îl găsise vinovat pe Iisus de „niciunul din lucrurile de care-L pârâţi”. În capitolul 23 din Evanghelia după Luca scrie: „…Iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. Eu deci, după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul.” Pilat avea de gând să se folosească de Praznicul Paștelui, ocazie în care avea obiceiul să elibereze un deţinut.


Pilat știa ce doreau preoţii cei mai de seamă, dar se baza pe faptul că, pus să aleagă între Iisus și Baraba – un bărbat ce fusese condamnat pentru omor –, poporul Îl va alege pe Iisus fără probleme. Nu degeaba fusese Baraba ales de Pilat drept contracandidat pentru Iisus. Și cu toate acestea, „Ei au strigat cu toţii într-un glas: «La moarte cu Omul acesta și sloboade-ne pe Baraba!»” De trei ori a încercat Pilat să raţioneze cu oamenii din mulţime, „dar ei strigau în gura mare și cereau de zor să fie răstignit. Și strigătele lor și ale preoţilor celor mai de seamă au biruit”.


Aș vrea să ne oprim cu paralela dintre cele două situaţii – observând cum, 2.000 de ani mai târziu, se pun în practică aceleași strategii de manipulare a enoriașilor – și să nu mergem mai departe, încercând poate să facem o paralelă şi între cei doi candidaţi și cele două personaje istorice! Mai important de notat este, deci, că se pun în practică aceleași strategii, cel mai probabil cu același rezultat. Dacă acesta este cazul, nu am putea decât să observăm că, în ciuda istoriei și a tuturor consecinţelor negative suportate în propria viaţă, la nivel de mentalitate a societăţii nu am evoluat deloc. Dreptul nostru de a alege liber valorează tot 2 lei și suntem la fel de influenţabili de către figurile autoritare (în special, cele sfinte) ale comunităţii în care trăim, cum au fost evreii acum 2.000 de ani.


Suntem săraci, slabi și corupţi și nu știm care năpastă a venit peste noi prima. Știm că o corupţie generalizată are „darul” de a sărăci o societate, dar suntem săraci pentru că suntem corupţi sau mai întâi am fost săraci și slabi și ne-am corupt pentru o sticlă de ulei? Dar, și mai important, cine este de vină, vânzătorul de corupţie sau cumpărătorul? Acestea nu sunt întrebări retorice, ci sunt întrebări esenţiale pentru un popor care spune că își dorește reformă. Aici intervine veșnica problemă: de unde începe reforma, de la cap sau de la coadă?


Am văzut în istorie ce înseamnă pentru o ţară un președinte reformator și, conform opiniei publice, și noi, românii, ne dorim unul. Însă în democraţie treaba merge aşa: reformatorul trebuie mai întâi pus în funcţie de către popor, apoi trebuie sprijinit în acţiuni de către o majoritate a sistemului și trebuie sancţionat în spaţiul public atunci când greșește, lucru care pare să funcţioneze, dacă ne luăm după ce s-a întâmplat în ultimele zile.


Ce vor face românii? Nu este destul să fim acei necorupţi, neimplicaţi, care urmăresc jocurile de pe margine, iar la sfârșit se plâng că alţii nu l-au votat pe cel care trebuia. Iisus le-a spus femeilor care „se tânguiau după El”: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri” (Luca 23:28). Înţeleg așteptarea ca un candidat să ne convingă, însă ce facem dacă nu ne convinge? Nu vom face nimic?


Aș crede că știm mai bine de-atât, pentru că neștiinţa ne doare în viaţa de zi cu zi. Pasiunile obsedante care se nasc pentru candidaţi nu au justificare, însă cu toţii ar trebui să fim preocupaţi pasional de viitorul nostru și al copiilor noștri, pentru că în asta are sens să investim energie. Nu trebuie și nu are sens să fim soldaţi pentru vreunul dintre candidaţi, dar trebui să fim soldaţii reformei pe care vrem să o vedem. Faptul că „împărăţia noastră nu este din această lume” nu înseamnă, în niciun caz, că trebuie să fim nepăsători faţă de lumea aceasta și să nu facem binele pe care îl putem face, chiar dintr-o poziţie lipsită de semnificaţie în societate. Binele e acolo unde îl creăm.

Oare-i glumă?

UDMR a depus un proiect pentru recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Ce prevede

Ana Petrescu

BUCUREŞTI, (astăzi, 14:34)

Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indetităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.

Aceştia susţin că autonomia comunităţii este dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.

Prin urmare, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.

„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectul de lege.

Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român.

Cu respectarea principiului menţionat mai sus:

„- Competenţele, în limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare.

- Delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire.

- Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.

ŢINUTUL SECUIESC, COMPUS DIN JUDEŢELE COVASNA, HARGHITA PRECUM ŞI „SCAUNUL ISTORIC MUREŞ”

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.

„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kćzdivăsârhely),

b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovźszna)

c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)

d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)

e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)

f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)

g) Scaunul Mureş (Marosszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvâsărhely)

h) Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvăr-Bardoc) (Miklósvăr-Bardocszćk), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”, arată iniţiativa legislativă a deputaţilor UDMR.

Pentru unii sărbătorile au venit cu ani grei de pușcărie

Hrebenciuc, condamnat la 3 ani închisoare cu executare în dosarul intervenţiilor pentru licenţa Giga TV/Pedepse cu închisoarea și pentru Laura Georgescu și Narcisa Iorga


Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, marți, de Tribunalul București, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul intervențiilor pentru licența Giga TV, informează Mediafax. În acelaşi dosar, fosta şefă CNA Laura Georgescu a fost condamnată la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă.


Viorel Hrebenciuc a fost cercetat pentru că, susţineau anchetatorii la momentul trimiterii în judecată, acesta s-a implicat spre a determina funcţionari din Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru ca această instituţie să revină asupra deciziei de retragere a licenţei postului Giga TV - controlat de primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan "Pinalti".


În acest dosar a mai fost condamnată și Narcisa Iorga, fost membru CNA, care a primit 3 ani de închisoare. De asemenea, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Stefan a fost condamnat la 3 ani şi 9 luni închisoare cu executare.


Condamnările Tribunalului București nu sunt definitive și pot fi atacate cu apel.


Narcisa Iorga a fost urmărită urmărită penal de procurorii anticorupţie pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, în ce mod se poate redobândi licenţa şi la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe deputatul Viorel Hrebenciuc.


"Ulterior datei de 17.09.2013, dată la care CNA a decis retragerea licenţei audiovizuale pentru un post TV, suspecta Iorga Narcisa - Clementina, membru al CNA, a îndrumat persoana care controla societatea comercială deţinătoare a postului de televiziune respectiv, să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care postul TV respectiv intenţiona să o formuleze. În acest context, Iorga Narcisa a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze şi capaciteze, pentru ca aceştia, la rândul lor, să îi influenţeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să îşi exercite influenţa şi autoritatea. În acest context, printre oamenii politici nominalizaţi de Narcisa Iorga, s-a numărat şi parlamentarul Viorel Hrebenciuc", se mai spune în comunicatul DNA.


Potrivit DNA, ca urmare a indicaţiilor primite de la Narcisa Iorga, "persoana respectivă i-a solicitat sprijin deputatului Hrebenciuc Viorel, astfel încât acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (C.N.A) ca instituţia ce reprezintă singurul organ de reglementare în domeniul audiovizualului să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv".


Procurorii anticorupţie susţin că Viorel Hrebenciuc - deputat şi membru al Comitetului Executiv Naţional al PSD -, la cererea lui Gheorghe Ştefan, s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din cadrul CNA ca instituţia să revină asupra unei decizii prin care a fost retrasă licenţa pentru postul Giga TV.


"În realizarea acestor demersuri, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a folosit de influenţa şi autoritatea pe care le deţine în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte", arată DNA.


Procurorii precizau că postului TV în favoarea căruia ar fi intervenit Hrebenciuc i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore pentru orice motive imputabile titularului.


În şedinţa CNA din data respectivă i-a fost retrasă licenţa postului Giga TV, controlat de Gheorghe Ştefan, decizia fiind luată cu şapte voturi "pentru" (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru "împotrivă" (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.


După două săptămâni, respectiv la 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

Să nu uităm niciodată! Să le facem cunoscute copiilor și nepoților noștri.

         În vara anului 1989 am stat la o coadă imensă paisprezece ore în așteptarea mașinii ce aducea carne. Într-un final aceasta a sosit. Când cantitatea de carne vândută de vânzătorul magazinului de CARNE scădea văzând cu ochii a început o îmbulzeală printre cumpărători ca la mitingul lui Ceaușescu din 21 Decembrie 1989. Ultimul pachet cu gheare de pui am reușit să-l primesc eu. Era să fiu strivit de mulțimea înfuriată. 


         Sunt unii tovarăși care m-au apostrofat, ulterior în discuțiile cu ei, că am trădat comunismul victorios românesc. Da, în gândirea mea am trădat comunismul dar niciodată nu mi-am trădat țara, poporul meu, n-am scuipat pe obârșia strămoșească de țăran. 


         Neam din neamul meu să nu mai trăiască așa ceva! 


         Imaginile din acea zi, cozi imense de oameni, mulțimea înfuriată, sărăcia, lipsa alimentelor din ultimii ani ai societății multilateral dezvoltate în care se zbătea România mă vor urmări toată viața. 

Raţia lunară de alimente în comunism. Ce erau „adidaşii“ şi „calculatoarele“. Cât zahăr, carne, unt şi ulei trebuia să primească fiecare român

Raţia alocată fiecărui român era următoarea: 300 de grame pâine pe zi, 500 de grame de brânză pe lună, circa 10 ouă pe lună şi 500 de grame de carne de porc sau vită pe lună, 1 kg de carne de pasăre pe lună, 100 de grame de unt în fiecare lună, 1 kg de zahăr, 1 litru de ulei, şi 1 kg de făină. Nici măcar aceste cantităţi nu puteau fi, însă, respectate din cauza lipsei alimentelor. 


Mulţi dintre cei care stăteau ore întregi la cozi erau nevoiţi să se întoarcă acasă cu plasa goală pentru că nu reuşeau să ajungă la timpul potrivit. Cozile erau organizate încă din timpul nopţii sau chiar în din seara precedentă. Românii care nu rezistau toată noaptea la coadă îşi lăsau plasele la rând şi reveneau dimineaţa când se deschidea magazinul. Funcţiona din plin sistemul de dat pe "sub mână", fiind favorizate cunoştinţele gestionarilor de la magazine, informatorii şi membrii nomenclaturii comuniste.


Ca să mascheze criza de alimente, Iulian Mincu, medicul personal al lui Ceauşescu, a inventat un program de „alimentaţie raţională", motivând că nu e sănătos ca un adult să consume mai mult de 3.000 de calorii pe zi. Alimentele de bază au fost raţionalizate, iar populaţia trecea prin momente extrem de dificile, petrecând nenumărate ore pe zi stând la cozi interminabile în faţa magazinelor alimentare care nu aveau mai nimic de oferit. Astfel, peste 70% din populaţie stătea la cozi cel puţin o dată pe lună.






Produsele de import precum cafeaua au fost înlocuite cu surogate cum ar fi nechezolul. Produsele alimentare pentru export au fost înlocuite pe piaţa internă tot cu surogate (salamul cu soia) sau subproduse fără căutare la export, cum erau picioarele şi căpăţânile de porc, numite ironic de popor "adidaşi şi calculatoare". Politica economică de planificare centralizată a dus la preţuri aberante, fără nicio legătură cu realitatea economică. Producţia era orientată spre investiţii industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantităţi insuficiente. Mai importante decât banii au devenit „relaţiile", mărfurile erau vândute „pe sub mână". Circula vorba că o „pilă" în comunism este mai valoroasă decât o moşie în capitalism. Nomenclatura, activiştii de partid, se aprovizionau din magazine speciale şi case de comenzi la care oamenii obişnuiţi (inclusiv membrii de rând ai Partidului) nu aveau acces.


Magazin alimementar în 1989


Temperaturile din case ajungeau iarna între 5-12 grade în apartamentele celor mai mulţi dintre românii care stau la bloc. Apa caldă era livrată din ce în ce mai rar, cam două ore ore zilnic iar adesea la etajele superioare aceasta nu ajungea deloc. Lumina era întreruptă în fiecare zi cel puţin o oră, seara. Din ianuarie 1982 s-a început limitarea distribuirii energiei electrice către populaţie; până la căderea regimului comunist în 1989, livrarea curentul electric către populaţie se oprea de câteva ori pe zi, fără niciun program ori logică aparente şi fără anunţarea prealabilă a consumatorilor casnici. Simultan, cetăţenii erau îndemnaţi să economisească energia electrică prin scoaterea din funcţiune pe timpul iernii a frigiderelor, prin neutilizarea maşinilor de spălat şi a altor bunuri electrocasnice sau prin nefolosirea ascensoarelor. Benzina, deşi raţionalizată, era greu de găsit. Consumul de energie pentru populaţie a scăzut forţat cu 20% în 1979 şi 1982, apoi cu 50% în 1983, iar în 1985 cu încă 50% faţă de anii precedenţi.






În 1989, Ceauşescu a ignorat total situaţia dezastruoasă în care se afla ţara. El făcea referinţă în cuvântările sale la „înaltul nivel de trai" atins sub conducerea sa, fără precedent în istoria României, iar televiziunea naţională arăta imagini ale dictatorului vizitând magazine special aprovizionate pentru camera de luat vederi, cu rafturile pline de bunuri alimentare. 


   

Peisajul social seamăna teribil cu cel descris de George Orwell în romanul 1984. Oamenii erau mânaţi în turmă la demonstraţiile de susţinere a regimului şi a dictatorului. Elevii, studenţii şi militarii adunau recoltele prin „muncă voluntar-patriotică" sau „practică agricolă", eufemisme folosite pentru munca obligatorie. Întreaga ţară a căpătat aspectul unui uriaş lagăr de concentrare, din care unii curajoşi au încercat să scape trecând Dunărea înot, fugind cu câte un mic avion utilitar, sau cerând azil politic dacă aveau ocazia să iasă în Occident cu ocazia unor concursuri sportive sau artistice.

Ce ușor s-a trecut peste aceste plagiate? Rușine națională.

Şase titluri de doctor obţinute la Academia Naţională de Informaţii, retrase. Cine sunt cei vizaţi

Conform deciziilor  făcute publice luni de CNATDCU, la un an de la depunerea sesizărilor de către Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul", instituţia a decis retragerea titlului de doctor pentru Toma Rus, Daniel Moldoveanu, Corina Jîjîie, Ionelia Valentina Morcovescu (Saulea), CăTălin Chivu şi Ionel Claudiu Pasăre.

După cum relata Press One, la data susţinerii tezei, în 2013, Daniel Moldoveanu era consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu şi directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, coordonatorul tezei sale de doctorat fiind Gabriel Oprea.

Potrivit aceleiaşi surse, Daniel Andrei Moldoveanu este unul dintre cei nouă doctori ai Academiei SRI care, în primăvara lui 2016, au făcut cerere de renunţare benevolă la acest titlu ştiinţific pentru a preveni un verdict instituţional de plagiat. Opt dintre aceştia l-au avut conducător de doctorat pe Gabriel Oprea.

Toma Rus a condus mai multe structuri locale de poliţie înainte de a fi avansat în conducerea centrală a IGP, iar în 2008-2009, a fost şeful Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate din IGPR. Şi în cazul său, coordonator al lucrării a fost tot Gabriel Oprea.

Corina Jîjîie este judecătorul cu cea mai înaltă funcţie care a obţinut un doctorat la Academia SRI în timp ce se afla în activitate. În 2013, când a devenit doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii, ea era şefa Secţiei Penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, scrie Press One. Conducătorul ei de doctorat a fost Gheorghe Toma.

Tot Gheorghe Toma a fost şi cooordonatorul lucrărilor lui Cătălin Chivu, Ionel Claudiu Pasăre şi Ionelia Valentina Morcovescu, şi lor fiindu-le retrase titlurile de doctor.

În acelaşi lot de şapte persoane pentru care Academia Naţională de Informaţii a făcut sesizări la CNATDCU s-a aflat şi Adrian Victor Vevera,  fost ofiţer în serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, în cazul căruia nu există încă o decizie. Soţia sa, Florina Vevera are deja decizie de retrage a titlului de doctor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: