Noroc cu Internetul că reține bine istoricul.
Constat că unii fac curățenie pe această sculă diabolică cu înverșunare. Sunt vidanjorii neamului. Se știu ei. Nici cu mine nu le merge! Știu să caut și printre deșeuri.
Aseară m-am jucat cu un nepot, cel mai mic dintre toți, pe un site chat gpt AI. M-a uimit cu cunoștințele sale de astronomie. Mi-am adus aminte de un alt nepot care pe la 3 ani făcea calcule aritmetice cu o viteză astronomică, folosindu-și degetele. La aproape cinci ani își exprima dorințele în scris, vârstă la care eu, bunicul actual, cred că eram liniar. Azi, reprezintă România în concursuri internaționale. Face proiecte care, poate, vor fi folosite pe nave spațiale.
Iată care-i mândria de a fi bunic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu