Citesc, îmi fac planuri, strâng materiale, ba chiar și scule noi. Am în cap multe gânduri.
Unii se gândesc la vacanțe în zone exotice, Grecia, Turcia, Dubai, Tailanda, Malaezia, Singapore, Japonia etc. Noi ne-am cramponat pe pogonul de pământ din Prahova, o zonă mirifică cu oameni harnici, destoinici, buni comercianți. Ploieștiul este la o aruncatură de băț. Mulți ani, fie vară, fie iarnă ne-am făcut cumpărăturile din hipermaketurile de aici. De câțiva ani ne-am boierit. Marile lanțuri comerciale s-au apropiat, din ce în ce mai mult, de satul nostru de pe malul Ialomiței, vis-à-vis de pădurile unde Președinții țării își petrec multiplele zile libere din verile călduroase, dacă nu pleacă în locuri exotice. E vorba de Scroviștea. Aud că al nostru Iohannis vrea sa își plimbe consoarta prin Asia. Visurile sale europene l-au dezumflat. Ce să-i faci! Asta-i viața! Ce-i în mână, nu-i minciună! Ciolacu trage tare pe turnantă. Vrea locul lui Iohannis. George aleargă prin țară. Încurcă-i Drace!
Nu mai deschid, decât rar o fac, instrumentele de prosteală în masă, telefon, tabletă, televizor sau monitor. Mi -am construit vreo patru-cinci sisteme ce captează mii de posturi radio sau TV din toată lumea și mulțumită noilor tehnici hardware și software actuale. Mulțumesc, încă o dată, echipei mele din Atlas Computers Srl lângă care m-am instruit cu noile tehnici din domeniul calculatoarelor prin anii '90. Erau chiar primii ani după lovitura de stat din '89 când ilieștenii și ofițerimea securistă tronau în România.
Ptiu Drace! Știrile îmi sosesc pe cablu in timpul compunerii acestor amintiri.
Din cei cinci asociați în firma de calculatoare am mai rămas trei. C. Brehui a trecut și el la cele sfinte. Odihnește-te în pace!
Înainte de a primi vestea tristă l-am pomenit într-o discuție privată. A fost un specialist de renume în programarea mașinilor cu comandă numerică. A lucrat la Fabrica de avioane Rombac din Băneasa.
Folosesc, totuși, intens, cuceririle inteligenței americane. Sunt un adept sută la sută al AI.
Nu uit să-mi lustruiesc limbile străine. Am un jandarm, Duolingo, care mă trage zilnic de mânecă.
Cornelia are și ea planurile ei. Ne completăm reciproc. O reuniune și o uniune pe viață.
Vine primăvara. Ce o să plantez în gradina de legume? O sa iau răsaduri tot de la același grădinar destoinic din Pietroșani. M-a impresionat omul. El și nevasta lui au înființat 4-5 solarii. Cultivă și vând răsaduri. Sunt ajutați de doi angajați. Cu dubița lui își distribuie cele 3-4 recolte în mai multe județe. Trăiește din munca familiei lui. Nu fură, nu înșală. Sunt în țară multe case și vile, multe construite din bani câștigați prin muncă cinstită, care mă uimesc. Avem o Românie nouă, deosebită. Se aleargă de zor să prindem corul european UE, cel îndestulat. O fi așa! De ce se răscoală unii, agricultorii, transportatorii, medicii? Se gândesc și militarii mei cu pensii și solde ciuntite la această metodă sigură de ati recupera demnitatea? Profesia de militar este de râs. Nu mai sfătuiesc pe nimeni să aleagă cariera militară. Mai bine emigrant decât militar!
Am achiziționat un alt "șoricel", patent american. Uite așa m-am americanizat! Modernizez bucătăria, singur. I-am lăsat cu buzele umflate pe producătorii de mobilă de la care am oferte de diverse dulapuri. Sunt fiu de tâmplar. Moștenesc multe de la tatăl meu, Dumnezeu sa-l odihnească în pace! Spiritul nemțesc, transmis de tata, l-am lustruit când eram diplomat într-o regiune cu oameni foarte harnici și cumpătați. E vorba de elvețieni.
O zi cu spor, dragilor!
Americanii m-au instruit cu metodele lor de lăcuire mobilă, cum să aleg pensulele, cum să aplic grunduri, ce lacuri să aleg funcție de ce vreau să realizez, totul din filmele de pe YouTube. Au venit americanii! N-au venit când bunicii mei și-o doreau intens, era prin anii '50 ai veacului trecut. Sunt, acum, aici și prin multe locuri din țară, Cincu, Kogălniceanu, malul Mării Negre, în văzduh cu avioane performante, pe teren cu noile tehnologii. Nu mai trebuie sa le furăm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu