1 Decembrie

E vremea lor. Consumați-le!

Puterea rodiei: Efectele nebănuite pentru sănătatea cardiovasculară și a diabeticilor

Într-o recenzie publicată recent în Nutrients, cercetătorii au analizat datele existente privind beneficiile consumului de rodie asupra tulburărilor metabolice, notează news-medical.com. 

Rodia, un nutrient natural, a fost folosită de mult timp pentru a trata infecțiile bacteriene, diabetul, obezitatea și alte tulburări metabolice. Cu toate acestea, au existat preocupări exprimate cu privire la efectele secundare ale terapiilor farmacologice, cum ar fi medicamentele anti-obezitate și medicamentele care sensibilizează insulina. Cercetările moderne susțin avantajele de promovare a sănătății oferite de produsele naturale și dietele bogate în polifenoli, inclusiv calitățile antibacteriene, antidiabetice, anti-obezitate și ateroprotectoare.

În prezenta recenzie, cercetătorii au examinat caracteristicile farmacocinetice, siguranța și biodisponibilitatea compușilor dintr-o rodie în prevenirea tulburărilor metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea, dislipidemia și bolile legate de afecțiuni cardiovasculare.

Rodia este un fruct care poate reduce rezistența la insulină, nivelurile de citokine, expresia genelor redox, creșterea tensiunii arteriale, leziunile vasculare și alterările oxidative ale lipoproteinelor. 

Într-un studiu realizat pe șoareci, tratamentul alimentar cu ulei din semințe de rodie a redus masa de grăsime și greutatea corporală, îmbunătățind în același timp sensibilitatea la insulină în țesuturile periferice.

Studiile au raportat reduceri de greutate după ce au consumat extract de rodie timp de 30 de zile.  

Polifenolii sunt compuși chimici naturali care se găsesc în plante și au fost asociați cu o serie de beneficii pentru sănătate datorită proprietăților lor antioxidante și antiinflamatorii.

Medicina tradițională are în vedere polifenolii de la rodie pentru proprietățile lor antidiabetice.  

Terapia pe termen scurt cu extract de coajă de rodie poate reduce nivelul glicemiei și peroxidarea lipidelor.

Studiile au indicat că mâncatul de rodie poate îmbunătăți concentrațiile plasmatice de colesterol la pacienții cu hiperlipidemie și poate controla parametrii lipidici la persoanele dislipidemice cu diabet de tip 2.

Deși literatura de specialitate din medicina tradițională susține utilizarea rodiei și potențialul său de a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate, mai multe studii toxicologice au evidențiat modificarea componentelor celulare și deteriorarea nucleară în urma administrării de rodie.

Studiile toxicologice ale uleiului din semințe de rodie, o sursă ridicată de acid punicic, au arătat că acesta nu este nici mutagene, nici clastogen. Examenele post-mortem nu au evidențiat nicio anomalie celulară, iar consumul de 4,3 g/kg/zi de rodie nu a produs niciun rău. Consumul de rodie sau a compușilor din aceste fructe pare sigură, efectele adverse fiind prevăzute la doze mult mai mari decât cele observate în tratamentele tradiționale de etnomedicină și utilizate în prezent în scopuri terapeutice.

În general, concluziile revizuirii au arătat că consumul de rodie poate contribui la prevenirea tulburărilor metabolice, cum ar fi hiperglicemia și hiperlipidemia.

Cu toate acestea, studiile clinice și farmacocinetice sunt inconsecvente din cauza unor factori precum selecția părții de plantă, cultivarea, regiunea geografică, caracteristicile bioclimatice și ale solului, biodisponibilitatea plasmatică, accesibilitatea organelor și considerațiile nutrigenomice. Indiferent de aceste variații, eficacitatea medicinală a rodiei în tratarea componentelor sindromului metabolic necesită abordări terapeutice multifațetate.

Momente, fapte, oameni

1 Decembrie, Ziua Națională a României. Tot la 1 decembrie a fost inaugurat Arcul de Triumf din București VIDEO

La 1 decembrie 1936 a fost inaugurat Arcul de Triumf din București, în prezența regelui Carol al II–lea și a Reginei Maria. În anul 1948, a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Ziua în care România a devenit întreagă

Washington, D.C. este capitala Statelor Unite ale Americii, fondată în 16 iulie 1790.

Orașul Washington a fost inițial un municipiu separat de teritoriul federal până când un act al Congresului din 1871 a stabilit un singur guvern, unificând toate municipiile într-un singur district. Acesta este motivul pentru care, în timp ce, din punct de vedere legal, se numește Districtul Columbia, el este cunoscut ca Washington, D.C. Orașul poartă același nume cu statul american Washington, care este localizat pe coasta Pacificului.

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi - d. 9 martie 1961, Bucureşti), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

Johnny Răducanu a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.

Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petrea „Crețul" Șolcan.

S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani.

A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din București (clasa contrabas, 1953-1956).

Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.

Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din din București.

Titan al cinematografiei americane, Woody Allen (pe numele său adevărat Allan Stewart Konigsberg), s-a născut la 1 decembrie 1935, în Brooklyn, New York, SUA.

I-a plăcut să cânte la clarinet şi să spună gume, să delecteze audienţa cu diferite trucuri, pasiuni pe care le cultivă şi astăzi.

La 15 ani a început să lucreze pentru industria de divertisment, scriind glume pentru un ziar local.

Poveştile şi modul în care a transpus pe marele ecran viziunea sa de a face cinematografie l-au consacrat drept unul dintre cei mai apreciaţi realizatori de filme. A câştigat patru premii Oscar (regie şi scenariu, 1978, - ''Annie Hall''; scenariu, în 1987, - ''Hannah and Her Sisters''; scenariu, 2012, - ''Midnight in Paris'') şi de alte 18 ori a fost nominalizat pentru prestigioasa statuetă oferită de Academia Americană de Film. Până în prezent, cariera sa este încununată de peste 140 de premii şi peste 225 de nominalizări pentru distincţii ale industriei de film, conform datelor imdb.com.

Arcul de Triumf din București este monumentul care comemorează participarea României la Primul Război Mondial. A fost construit în anii 1921 - 1922 de către arhitectul Petre Antonescu. 

Arcul de Triumf din București a fost inaugurat pe 1 decembrie 1936. La festivitate a participat și regele Carol al ÎI-lea, mama acestuia, regina Maria și prințul moștenitor Mihai.

Intrarea Armatei române în București în 1878 - fotografie de Franz Mandy

Pe pietrele de boltă ale Arcului de Triumf sunt înscrise numele localităților unde s-au purtat bataliil ale Primului Război Mondial pe teritoriu românesc.

Pe fațadele laterale sunt înscrise proclamatiile regelui Ferdinand către popor când țară a intrat în război și cea de la Albă Iulia cu prilejul încoronării.

Biserica Română Unită, al cărui act de naştere s-a semnat în Transilvania în anul 1701, de mitropolitul Atanasie Anghel, a fost scoasă în afara legii de statul comunist, prin Decretul 358 de la 2 decembrie 1948, care stabilea: „În urma revenirii comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român şi în conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177/1948, organizaţiile centrale şi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile (n.r. ‒ adunarea clericilor catolici dintr-o regiune), ordinele, congregaţiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundaţiunile, asociaţiunile, cum şi orice alte instituţii şi organizaţiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista“, stabilea sec actul normativ.

În cuprinsul legii, se mai specifica faptul că „averea mobilă şi imobilă aparţinând organizaţiilor şi instituţiilor, cu excepţia expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Român, care le va lua în primire imediat“.

Cultul greco-catolic număra aproximativ 1.800.000 de credincioşi, majoritatea dintre ei locuind în Transilvania, şi erau păstoriţi de aproximativ 1.700 de preoţi.

Biserica greco-catolică avea o mitropolie la Blaj şi patru episcopii: la Cluj, la Oradea, în Maramureş, la Lugoj şi un vicariat la Bucureşti.

Semnalul unificării celor două biserici a fost dat de Patriarhul Justinian Marina, în toamna lui 1948, care i-a ameninţat pe episcopii uniţi că, dacă nu vor lăsa de bună voie turma să se reîntoarcă la staul, se va duce el însuşi să o caute: „Cu ocazia învestirii mele am adresat un cuvânt pentru fraţii români din Ardeal - din strana stângă - care se lasă amăgiţi de câţiva conducători care îi îndeamnă să asculte de conducători din afară şi nu de cei fireşti. Am făcut apel atunci la patriotismul de români, ca să lase oile pe care ni le-au răpit acum 250 de ani ca să poată veni iarăşi la staul. (...) Am suferit din partea romano-catolicilor ca unii ce eram consideraţi ca o cenuşăreasă, ca unii ce am pierdut clasa cultă. Acum a venit vremea ca să fie egalitate aşa cum propovăduieşte creştinismul. Pot să anunţ deci că, dacă acei păstori mincinoşi şi români trădători de neam mai caută să ţină sub amăgire oile, ne vom duce noi să adunăm oile“.

Supranumit „Regele cocainei“, Pablo Escobar a fost capul celei mai mari reţele de traficanţi de droguri din lume. Totodată, el a fost şi cel mai bogat.

Pablo Escobar

În perioada de vârf a afacerilor sale criminale, în anii 1980, Escobar câştiga aproape jumătate de miliard de dolari pe săptămână, mai exact 420 milioane dolari, potrivit Business Insider.

Când a murit, în 1993, Escobar avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari (echivalentul a 59 de miliarde de dolari în ziua de azi). De fapt, revista Forbes l-a inclus în celebra listă a miliardarilor, în 1987, direct pe locul 7.

Andrei Blaiera fost un regizor și scenarist român. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficțiune, a realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București.

Cineast îndeobște conformis, realizează un film surprinzător, original, în 1975 — „Ilustrate cu flori de cîmp“ (pentru care primește premiul ACIN).

Andrei Blaier a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi naţională. În 1918, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, continuat prin Unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub Regele Ferdinand.

Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

În aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria au intrat în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi.

Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.

După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august.

La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României.

Trăim în la începutul unei noi ere, cea a Internetului, a IA - lui, a pandemiilor, a războaielor cu drone.

Moare o lume, învie  alta. La orizont este singurătatea. Copiii nu mai ies pe stradă, în spatele blocului, să se joace, să  scape de cicaleala părinților.  Nu se mai afundă între  paginile unei cărți.  Nici părinții lor nu mai au grija cumpararii mormanelor de volume ce zac în  librărie. Adesea trec pragul micii librării ce este aproape de locuința noastră. Multe titluri noi, cărți abia scoase de sub tipar dar și foarte multe scrise de autori consacrați ce își așteaptă cumpărătorii și cititorii. Unu sau doi cumpărători. Oare vor muri și librăriile așa cum au fost lichidate fabricile, marile combinate chimice sau platformele metalurgice și  siderurgice? Mai mult ca sigur! Ce lume va urma? Oare, lumea însingurării, înstrăinării? Viitor de aur are lumea!

Nepoții noștri încă mai citesc. Vin adesea pe la noi. Tot timpul cară  după ei cărțile si caietele de școală. Trudesc mult pentru viitorul lor. Matematică,  limbi străine, geografie, istorie și noi manuale care pentru mine par a avea titluri abracadabrante. Am strâns multe cărți în bibliotecă,  de-a lungul timpului și cu gândul că  urmașii  vor avea nevoie. Arareori primesc câte o lista de cărți ce sunt obligatorii de citit. Mă bucur.  Umplu plasa cu ele și le dau nepoților. Aceste cereri sunt foarte rare. 

Când un nepot își face lecțiile  la noi, adesea bunica ii supravegheză și ii ajută.  Mă  cheamă și  pe mine când unele probleme de matematică sau fizică le dau dureri de cap. La informatică se descurcă  singuri. Multe alte obligații școlare îi  cocoșează, meditațiile, participări la olimpiade. Timp liber,  timp de joacă ioc. Întâlnirile lor cu prietenii, cu ai lor cunoscuți sunt prin intermediul tehnicilor actuale, telefonul mobil, calculatorul sau tableta.

Adesea mă trezesc la ore mici. Mă  uit la raftul de cărți necitite ce stau pe noptieră.  As vrea să am puterea de a le parcurge într-o clipită. Nu se poate. Citesc pe îndelete, parcurg paginile cu atenție. Lumea noua sau cea veche mă delectează. Sunt un învechit ca vinul din beciul meu. Nu-mi pot schimba ritmul și  ritualul. La mesele principale aceeași țuică, același  vin, produse artizanal de mine. 

Trăim în lumea veche, ancestrală,  cea trasată de bunicii și  străbunicii noștri, ne păstrăm obiceiurile strămoșești românești.  Se vor duce pe apa sâmbetei, oare? 

Se schimbă lumea! Alții  la rând!

Bună  dimineața, dragii mei!

La ceasurile dimineții.  Colțul pensionarului. 

Dragii mei francezi, trimiteți în Romania pe banditul de Paul să cunoască rigorile legii!

Franța refuză să îl extrădeze pe fugarul Paul de România, condamnat la închisoare în dosarul Ferma Băneasa și dat în urmărire de trei ani

Curtea de Apel din Paris a respins miercuri cererea autorităților de la București de aducere în România a lui Paul Philippe al României, care a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută "în scop politic", conform AFP. Autoritățile române încearcă de aproape trei ani să îl aducă în țară pe Paul Philippe al României, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

Camera pentru extrădări a Curţii de Apel din Paris a refuzat predarea "din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene".

Îmbrăcat într-un palton negru, costum albastru şi cămaşă mov, Paul Philipe Al Romaniei, în vârstă de 75 de ani, a primit decizia cu un zâmbet, comentează AFP.

Hotărârea instanței din Paris nu este definitivă, putând fi atacată de către procurorul general.

Fuga lui Paul de România

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.

• Citește și: Cum sfidează Paul de România autoritățile de la București, care încearcă de doi ani să-l aducă în țară. Interviu în presa franceză

Acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.

În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat "afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.

"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

"Acest contract prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul ar fi semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.

• Citește și: Poza marilor fugari ai României. Lista condamnaților pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și execute pedepsele este tot mai lungă

Nerecunoscut de Casa Regală

Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920 în România, a fost considerat fiul nelegitim al lui Carol al II-lea, rege al României din 1930 până la abdicarea sa în 1940 în favoarea fiului său cel mai tânăr, Mihai I.

În 1947, familia regală a fost expulzată din România de către comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate.

Carol Mircea Grigore a obținut recunoașterea filiației sale cu Carol al II-lea în Portugalia, unde a locuit, în 1955, apoi în Franța în 1963 și în România mult mai târziu, în 2012.

Paul al României, care deține naționalitățile franceză, britanică și română, s-a întors să trăiască în România în anii 1990. El nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către regele Mihai.

Potrivit acestuia, este urmărit penal pentru că își revendică moștenirea de proprietăți, terenuri și tablouri de maestru.

În același timp, Paul de România a lansat o procedură judiciară la Paris pentru a recupera tablouri, inclusiv două de El Greco, scoase din România de regele Mihai I în 1947.

Cum a fost localizat Cătălin Cherecheș. Primele explicații ale Procuraturii din München despre prinderea primarului fugar: S-a folosit forța fizică

Cum a fost localizat Cătălin Cherecheș. Primele explicații ale Procuraturii din München despre prinderea primarului fugar: S-a folosit forța fizică https://hotnews.ro/26720415

Banditul a luat multe bastoane de la politia germană. Bravo, lor!

La noi se lucrează cu mănuși. 

Totul este relativ! Viață de pensionar.

Cu mulți ani în urmă îmi completam veniturile pecuniare dând meditații în chimie, fizică sau matematică. Vremuri, taică! Aveam doi copii de crescut, salariile erau foarte mici. Eram la început de carieră după studii în universitățile bucureștene. După finalizarea lor mă angajasen într- un combinat chimic care avea la acea vreme multe mii de angajați. Era considerat cea mai mare unitate de producție specifică  din sud-estul Europei. Eram mândru, nevoie mare! Produceam zeci, dacă nu sute, de produse chimice. Îmi vin în minte multe: acrilonitril, etilenă, polietilenă, stiren, polistiren, alcool etilic, alte produse din cracarea benzinei, benzine, motorine, păcură și multe, multe altele.

Un băiat de la coada vacii, ca mine, asa cum m-am caracterizat odată, a ajuns la vârsta de 27-28 de ani să conducă la începutul carierei sale, colective de zeci, sute de oamneni, specialiști și muncitori chimiști. Mi-am continuat activitatea într-o unitate de cercetare unde lucrau aproximativ 400 de oameni, muncitori, funcționari, majoritatea cercetători, fizicieni, matematicieni, chimiști etc.

Ce s-a întâmplat cu supercombinatul, cu oamenii? Beciurile noului capitalism sălbatic românesc au înghițit totul. Cumpărăm totul. Dis de dimineață am dus gunoiul la ghenă. Eram în pijama. Niciodată nu ieșeam așa pe palierul imobilului unde locuiesc. Soția îmi zice: du-te așa, nu vei întâlni pe nimeni. Așa a fost. Unde-s vecinii? Unii îs plecați cu treburi, trimiși de împărăție în lumea largă, alții s-au mutat la case noi, fastuoase, alții la cimitir și mulți au  emigrat. Am rămas doi moși pe un balansoar. Aud că  în  2050 procentul de români din populația României va fi de doar 50%. Restul vor fi străini. Cred că  așa  va fi. Ieri la market, în fața  mea din cei 8-9 cumpărători ce așteptau să  își achite produsele achiziționate, jumătate erau străini  în salopete murdare de diverse vopsele,

Ulterior, am urcat pe scară socială. Am trecut prin toate fazele. Totul parcă încrustat pe un răboj.

Timpurile s-au schimbat.

De Crăciun se tăia porcul, acum este tăiat după listă, în mai se punea ceapa în pământ, acum se importă, ba de la turci, ba de la belgieni, ba de la olandezi etc. Vara mama făcea săpunul de casă din untura neconsumată. Acum se cumpără din mall-uri,  supermarketuri, market-urile din apropierea casei, bucățile de săpun, pungile de dero pline de chimicale otrăvitoare,  afirm în cunoștință  de cauză. Banii au devenit niște  cifre în conturi. Plătesc cumpărăturile, de multă vreme, cu telefonul. Cashul în buzunar îl țin pentru bacșiș  ce o să-l dau ospătarulului care mă  servește la restaurant sau agenților societăților de curierat rapid. 

În rest liniște.

Comunic, seara, virtual pe Internet, nu mă  laud  deloc, cu tinerii ajunși unii dintre ei, în fruntea unor organizații  guvernamentale, ba chiar cu președinți de partide, vizibili pe ecranele televizoarelor, unii dintre ei foarte contestați.  Mi-s dragi toți. Cuvintele lor mă ung la suflet. Fizic nu i-am întâlnit niciodată deși au vrut să  mă cunoască.  N-a fost să  fie! Cărțile si membrii de familie îmi  sunt apropiații. Ecranul tabletei mă  incită la scris a micilor mele povești de viață, compilarea știrilor politice, economice, tehnice etc. Viață  de pesionar!

O zi frumoasă!

Viața  m-a purtat de la talpa țării prin diverse locuri din lume. Socialismul și capitalismul m-au înarmat cu diverse cunoștiinte din multe domenii.

Să  citim un articol  mai vechi, din presa locală:

 "Foștii angajați ai fabricii Arpechim Pitești trăiesc o adevărată dramă, după ce au rămas fără locul de muncă de o viață. Foarte puțini au reuști să se reangajaze, și mai puțini au prins un job pe domeniul pe care au experiență.

Doamna Rusu, fost angajat Arpechim, spune că, la 45 de ani, rămasă pe drumuri și cu doi copii, a găsit cu greu un loc de muncă.

„La 45 de ani, nu prea vrea nimeni să afle ce cunoștințe ai. Am făcut un proiect european, deși când m-am apucat de el nu știam nimic. Am alergat prin toate instanțele cu cei de la OMV pentru drepturi salariale. Au fost și oameni de bine alături de noi. După terminarea acelui proiect, la 50 de ani, m-am simțit mai împlinită. Nu mai putem lucra în domeniul nostru de competență. Eu m-am angajat la un institut de cercetări nucleare. Dar nu mai fac ceea ce am făcut toată viața. Dar spre deosebire de alți colegi, unii sunt curieri, alții la magazin, dar în niciun caz pe domeniul lor. După o revizie în amănunt, cred că partea de rafinărie ar putea fi pornită. Multe instalații sunt în conservare. Sunt colegi de 60 de ani sau la pensie, oricând ar da o mână de ajutor. Dacă mâine ne cheamă, acolo ne ducem. Acolo e sufletul nostru. Dacă am face bitum doar pentru infrastructura noastră, ar fi minunat” a declarat fosta angajată de la Arpechim.

De la colos industrial, la fiare vechi

Negocierile pentru vânzarea Arpechim Piteşti, colosul industrial moştenit din vremea comunistă, au eşuat, aşa că procedura de desfiinţare a instalaţiilor a intrat în linie dreaptă. În 1990, acolo lucrau 8.000 de oameni.

Rafinăria Arpechim Piteşti (ultima mare instalaţie „comunistă” de acest fel, din România) va fi demolată, iar procedurile începute acum patru ani de compania OMV Petrom (proprietara ei) au avansat. Reprezentanţii companiei ne-au confirmat că au început procedurile pentru demolarea rafinăriei Arpechim încă de acum patru ani.

„Am solicitat în anul 2016 Agenţiei pentru Protecţia Mediului obţinerea obligaţiilor la încetarea activităţii fostei Rafinării Arpechim, în conformitate cu legislaţia de mediu. Datorită complexităţii obiectivului, acesta este un proces îndelungat. În acest moment, OMV Petrom pregăteşte Bilanţul de mediu pentru obţinerea unor astfel de obligaţii, aşa cum a fost solicitat, în conformitate cu legislaţia de mediu”, au transmis aceştia.

La începutul lunii septembrie, Cătălin Bulf, secretar de stat în Ministerul Economiei, anunţa într-o conferinţă de presă că o companie din Statele Unite ar dori să cumpere de la OMV Petrom  rafinăria Arpechim din Piteşti. „Am recomandat firmei care vrea să cumpere Arpechim să meargă direct la OMV. Asta ar însemna la rafinărie aproximativ 1.200-1.400 locuri de muncă pentru producere de kerosen şi de bitum pentru autostrăzi”, spunea Cătălin Bulf, care nu a dorit să dea mai multe detalii. 

L-am sunat de mai multe ori pe Cătălin Bulf, însă acesta nu a mai vrut să furnizeze informaţii suplimentare despre potenţialul investitor, spunându-ne doar atât: „Sunt în campanie electorală”.  Interesant este că reprezentanţii OMV Petrom nu au confirmat că ar fi fost contactaţi de vreun investitor străin interesat să cumpere rafinăria Arpechim. 

Închisă în 2011 din raţiuni economice, rafinăria Arpechim Piteşti era pe vremuri una dintre cele mai mari din ţară, cu aproximativ 8.000 de angajaţi. În 2016, Mariana Gheorghe, pe atunci directorul general al OMV Petrom, afirma că în cazul în care ar dori să redeschidă Arpechim, compania ar trebui să investească mai multe sute de milioane de euro.

Nu a fost identificat un investitor credibil

Trebuie spus că Rafinăria Arpechim de la Piteşti şi-a încetat producţia în urma unei decizii luate de Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Decizia a fost luată pe 24 martie 2011. Conform unui comunicat de la acea vreme al companiei petroliere, decizia a fost luată din raţiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale: rafinărie ineficientă, cu tehnologie depăşită şi fără ieşire la mare, cu un necesar ridicat de investiţii. 

„Opţiunea vânzării, pe care compania a analizat-o în ultimul an, nu este fezabilă întrucât nu a fost identificat un cumpărător credibil care să dispuna de expertiza şi resursele financiare necesare operării într-un mod sustenabil şi în siguranţă a rafinăriei. Pe de altă parte, investiţiile în rafinăria Arpechim constituie o provocare, având în vedere că este o rafinărie fără ieşire la mare, care importă ţiţei şi, în principal, exportă produse finite. În Europa, o serie de alte rafinării, cu o tehnologie mai avansată şi cu o poziţionare mult mai bună decât Arpechim se confruntă cu aceeaşi situaţie, fiind deja închise sau neutilizate”, se preciza într-un comunicat al Petrom transmis Bursei acum nouă ani. 

La acel moment, conform unui raport intern, erau necesare investiţii de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condiţiile în care marja de rafinare era foarte mică şi nu permitea funcţionarea eficientă a unităţii.

De la 8.000 de angajaţi, la închidere

Amplasată la sud de municipiul Piteşti, rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic. Prima instalaţie a fost inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajaţi.

După 1990, rafinăria de la Piteşti a aparţinut, pe rând, de regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol şi de Societatea Naţională a Petrolului (SNP) Petrom, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV. În anul 2006, în urma unei investiţii de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Piteşti a fost inaugurată o instalaţie care permitea obţinerea de carburanţi cu conţinut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În acelaşi an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de ţiţei.

La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariaţi. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunţat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului. Pe 24 martie 2011, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaţilor disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, circa 10 milioane de euro.

După anunţul închiderii rafinăriei, în spaţiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situaţiei. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziţionarea ei de către stat, în perspective revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat. A devenit însă o certitudine, în perioada următoare, disponibilizarea majorităţii celor peste 600 de angajaţi care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim.

La începutul lui 2013, OMV Petrom anunţa că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obţine autorizarea de demolare, în condiţiile în care nu va exista niciun cumpărător. Momentul, iată, a sosit."

Vintilă Corbul

Vintilă Corbul, romancier şi scenarist, stabilit în Franţa (din 1979), a obţinut notorietatea datorită romanelor ample care reconstituie panoramic mari evenimente istorice şi datorită literaturii poliţiste, creaţia cu cel mai mare succes fiind însă "Căderea Constantinopolului".

Scriitorul s-a născut la 26 mai 1916, la Bucureşti. Licenţiat în drept (1938) şi în litere şi filosofie (1939) la Universitatea Bucureşti, a fost o vreme magistrat, apoi bibliotecar, pentru ca după 1952, din cauza originii sale burgheze, să fie nevoit să lucreze ca muncitor într-o întreprindere din Capitală.

A debutat literar cu o povestire în ziarul "Universul" (1938), iar editorial cu romanul "Babel Palace" (1939). Printre volumele sale se numără: "Sclavii pământului" (1945), "Dinastia Sunderland-Beauclair" (3 vol., 1967,1969), "Păsări de pradă", "Cenuşă şi orhidee la New York" (1969), "Căderea Constantinopolului" (1976), "Cavalcada în iad" (1982), "Uragan deasupra Europei" (1979), "Iubirile imposibile ale lui Petronius" (1993) "Oameni în Rolls-Royce" (1993), potrivit volumului "Dicţionar General al Literaturii Române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004).

"Căderea Constantinopolului" este creaţia cu cel mai mare succes a lui Vintilă Corbul şi, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare. A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franţa a fost difuzată şi sub formă de teatru radiofonic. "Cenuşă şi orhidee la New York" a fost prima carte scrisă în colaborare cu Eugen Burada, punându-se astfel bazele unei lungi colaborări. De asemenea, cei doi şi-au pus semnătura pe scenariile peliculelor "Nea Mărin miliardar", "Revanşa", "Duelul" şi "Un comisar acuză" (scenariu compus în doar două săptămâni), ecranizate de Sergiu Nicolaescu.

 

În 1979, Vintilă Corbul a părăsit România, împreună cu Eugen Burada, stabilindu-se la Paris şi devenind scriitor de limbă franceză. La 11 martie 2004, autorul şi-a lansat, în România, volumul "Asediul Romei 1527", în traducerea lui Dragoş Stoenescu şi Pavel Mocanu. Tot în 2004, a fost distins cu Ordinul Cultural în grad de Ofiţer. În 2007, au apărut, în Colecţia Adevărul, "Opere complete" de Vintilă Corbul.

A murit la 30 ianuarie 2008, într-o clinică din apropiere de Versailles, în Franţa.AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa foto: Vintila Corbul/Facebook

Vreți să slăbiți, să țineți în frâu diabetul, tensiunea arterială, să trăiti mulți ani sănătoși?

Știu că pare a laudă dar vă spun că grija pentru sănatate o am de ceva timp. Unul din rafturile bibliotecii noastre este plin cu volume ce au aparut pe piață românească  după  lovitura de stat din '89 când am schimbat totul în viața noastră,  serviciu, libertate în gândire și în acțiune, mobilitate, raportul cu proprietatea, alimentația si de ce nu cu grija față de noi înșine etc.

Va recomand cartea unei doamne:

În termeni mai puțini sofisticați și într-o povestire cursivă cu demonstrații și grafice m-a convins să  adopt un sistem alimentar deloc încorsetat. Nu folosesc nicio dietă.  Am schimbat doar ordinea în  îngurgitarea alimentelor. Am redus la minimum consumul de pâine,  o felie sau chiar mai puțin la mesele principale. Bombele glicemice, gogoșile, dulciurile, cocăria și  altele le-am eliminat. Am adoptat postul intermitent.

Nu am renunțat deloc la plăcerile vieții. Doar am schimbat ordinea produselor consumate: fibre-salate la începutul mesei, proteine, carbohidrați.  De ce? Stimata autoare ne demonstrează, aproape matematic, de ce să  facem acest lucru. 

Căutați cartea și citiți-o! Eu am cumparat-o la preț  redus din Carrefour Vulcan.

Orice masă incepeți-o cu ingerarea unei porții de  salată  bogată  in fibre: roșii, castraveti, salată verde, api, praz, varza albă, morcov etc, asezonată cu ulei de măsline  si puțină  sare. Dacă nu am salată scot o murătură din beci. Continui cu proteinele: ciorbă, friptura fără garnitura  care dă multe bătaii de cap pancreasului, cartofi prăjiți, piure, etc.  Uneori ii mănânc  dar dupa carne. Sunt bombe cu amidon care cresc rapid glicemia. La final o jumătate de felie de pâine de secara cu orice dulceață.  Ăsta-i un meniu. Nu renunț nici la păhărelul du țuică sau cana de șpriț cu un vin din producția proprie . Am adoptat postul intermitent, 16/8, 16 ore post, în timpul a opt ore îmi iau mesele principale, dejun, masă de fructe la ora 12.00 pe care am injumatați-o, masă de prânz  și cina dacă simt nevoia. 

Vreți explicații.  Citiți cartea!

Rezultatele sunt excepționale confirmate de aparatele ce le am în casă: tensiometru, cântar, glucometru, programe Android  ce se cuplează prin Bluetooth cu telefonul. Graficele mele o confirmă  pe englezoică, în totalitate.

Succes și Dumneavoastră spre sănătate de Fier!

Așa  am început masă de prânz astăzi:

Omagiu: Colea Răutu. Vizionează „Film Toate pânzele sus 1976 1978 toate episoadele” pe YouTube

A murit actorul Colea Rautu

13 mai 2008

Alina Neagu • HotNews.ro

Doliu in lumea artistica romaneasca. Actorul Colea Rautu a incetat din viata astazi, la varsta de 95 de ani, la Spitalul Municipal din Bucuresti, anunta Antena 3. Colea Rautu fusese internat in urma cu o saptamana si suferea de mai mult timp de ciroza. Colea Rautu a jucat in peste 70 de filme, atat romanesti, cat si straine.

Pe numele sau adevarat Colea Rutkovschi, celebrul actor de teatru si film s-a nascut la 28 noiembrie 1912, la Limbenii Noi, in Republica Moldova, dintr-un tata polonez si o mama moldoveanca, si a urmat Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti.

Marele artist a fost, initial, corist la Opera din Cluj, iar debutul in teatru si l-a facut pe scena Teatrului de Revistă „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice.

La initiativa lui Sica Alexandrescu, Colea Rautu a ajuns pe scena Teatrului National din Bucuresti, iar intre anii 1952 si 1968 a jucat la Teatrul Giulesti. Pentru o perioada scurta, marele actor a jucat si la Teatrul din Pitesti.

Pe marele ecran, Colea Rautu a debutat cu rolul din filmul „Desfasurarea”, in regia lui Paul Calinescu, prima ecranizare dupa Marin Preda.

Marele actor avea sa, faca, insa, roluri memorabile in filme ca "Moara cu noroc", "Mihai Viteazul", "Fratii Jderi", "Nemuritorii", "Pintea", "Duelul", "Cel mai iubit dintre pamanteni", "Rapirea Fecioarelor", "Haiucii lui Saptecai", "Explozia", "Stefan cel Mare", "Mastodontul", "Ultima noapte de dragoste", "Cautatorii de Aur", "Saptamana nebunilor", dar si in serialul de televiziune "Toate panzele sus!".

Romania

📸️ Vizionează acest clip video pe Facebook
https://www.facebook.com/share/v/7QUuJZziK3nnhucu/

Prin curtea noastră, primăvară, începutul verii, 2023.

1 Decembrie, Ziua Națională. Trei culori.

În curtea noastră, primăvara 2023. Au inflorit cireșii.

Vizitați România!

▶️ Vezi acest reel
https://m.facebook.com/groups/4308798179134033/permalink/25052037754383439/?sfnsn=mo&ref=share

Frumoase comentarii pe care le-am primit pentru acest reel. Mulțumesc, Facebook.

Casa Poporului, Parlamentul României, fost sediu pentru diverse instituții ale statului, SPP etc. Centru expozitional, targuri. A doua clădire după Pentagon.

Foto A.M.2017. Într-o seară. Aprope de venirea nopții.

Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud.

Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului^[2]), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste.^[3] Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.^[4] Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).^{[necesită citare]}

Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.

Se află pe locul 2 în lume la capitolul „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată", clasament realizat de cel mai vizitat site de arhitectură din lume, ArchDaily.^[5] Deși a costat și costă enorm în bani, 70% este nefolosită, mare parte nefiind structurată pentru nevoile indivizilor ci pentru dorințele megalomanice^[6] ale lui Ceaușescu,^[5][6] cultul personalității punându-și amprenta pe acest edificiu.^[7]

Geoge Simion

📸️ Vizionează acest clip video pe Facebook
https://www.facebook.com/share/v/fJto3iSFW6hzTsFi/

Garda de Fier. Ororile acestei organizații. Atenție la ideile extremismului propagate in prezent!

Urmează cea mai importantă  sărbătoare  națională. În context:

Carieră de militar adevărat

Vizionează „Piața Victoriei, cu Ioana Ene Dogioiu: Invitat este premierul României, Marcel Ciolacu” pe YouTube

https://www.youtube.com/live/Xgpm15etna8?si=YMsQPQ4jJVMp-8m9

Guvernanți bugetofagi reduceți hemoragia banului public!

Am închis,  ba chiar am dat la lada de gunoi, sursele de știri care m-au năpădit prin casă. Am păstrat doar Internetul, cea mai mare sursă de îndobitocire  în  masă.  Știri false cu duiumul. Uneori mă păcălesc, al dracului de rău, și le distribui prin canalele de socializare deși cunosc bine metodele de verificare.

Când eram în activitate am pus, cu toate forțele mele, umărul la proiectele cu finanțare UE. Eram mândru  de mine că negociasem și reușisem atragerea de fonduri europene pentru securizarea frontierelor țării, crearea unor noi instituții  de forță,  gen DNA, pentru limitarea corupției la nivel mare etc.

Constat după mulți  ani de pensie că am devenit o țară  de bugetari cu structuri de forță suprapopulate de partidele de guvernământ cu nonprofesioniști, mulți  dintre ei cu multe trese si steluțe pe umăr la o vârstă de fragedă pruncie în meserii ce cer ani și ani de experiență. S-a distrus, oare cu bună știință, scara de valori?

Transmit in deșert: Guvernanți reduceți aparatul bugetofag prin toate mijloacele!

Avem o țară populată cu multe trese si steluțe  pe umăr.  Suntem printre țarile  cu cei mai mulți generali la mia de locuitori. 

În context, să  citim un articol cu mulți domni și domnițe, sugative din banul public:

Șeful Poliției de Frontieră ar urma să fie demis, după ce Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu actul unei rude - presă

Șeful Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, ar urma să fie schimbat din funcție după ce primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fugit vineri din țară prin Vama Petea folosind documentele unei rude la frontieră, relatează Libertatea, citând surse guvernamentale.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să facă anunțul oficial duminică.

Inspectorului general al Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, declara sâmbătă că primarul din Baia Mare, care a ieșit din țară prin Vama Petea vineri la ora 7.49, a folosit o altă identitate la trecerea graniței către Ungaria, iar ofițerul de frontieră care l-a verificat pe Cherecheș este cercetat de o comisie disciplinară.

• "Se analizează cum ofițerul de serviciu a verificat identitatea lui Cherecheș care a prezentat documentul rudei. S-a declanșat o anchetă în cazul polițistului de frontieră. Între Cherecheș și rudă există asemănări fizice. Documentul prezentat la control era real. Acesta a fost verificat prin aparatura de la frontieră", declara Victor Ștefan Ivașcu sâmbătă dimineață.

• "Vă mărturisesc cu cea mai mare sinceritate faptul că însuşi poliţistul de frontieră nu îşi închipuie cum s-a putut întâmpla, de fapt, la momentul acesta crede că nu s-a putut să se întâmple aşa ceva având în vedere că este o persoană notorie, intens mediatizată în ultima perioadă, dumnealui spune că s-ar fi recunoscut, dar sunt aspecte pe care noi le vom trata cu maximă serozitate în cercetarea disciplinară pe care o avem. (...)", a mai spus Șeful Poliției de Frontieră.

Acesta a menţionat că poliţistul care a făcut controlul are o experienţă "foarte bună, 21 de ani de experienţă, din informaţiile pe care le am de la colegul meu de la Sighet cu multe depistări, cu multe realizări, fără astfel de incidente până acum".

Joi noapte, Cătălin Cherecheș, a transmis live pe Facebook, susținând că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață.

• "Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă, și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele", a spus Cherecheș.

Viceprimarul din Baia Mare Doru Dăncuş a declarat că în momentul care a ajuns la birou primarul Cătălin Cherecheş nu se afla în clădire şi că dimineaţa devreme a făcut un live pe pagina sa de Facebook.

Cherecheș, condamnat pentru luare de mită

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat definitiv vineri la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Ulterior, a fost dat în urmărire generală de Poliția Română.

Asta, după ce în februarie 2022, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită de către Tribunalul Cluj, decizia nefiind definitivă.

De asemenea, a primit interdicția de a ocupa funcția de primar. Astfel, instanța a dispus, pentru o perioadă de patru ani, interzicerea mai multor drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia de primar.

Potrivit deciziei instanței, din durata pedepsei de 5 ani lui Cherecheș ar urma să îi fie scăzută perioada de câteva luni în care a stat în arest, în 2016.

De asemenea, instanța a dispus menţinerea sechestrului asigurător instituit de DNA asupra mai multor bunuri ale primarului, între care un autoturism Porsche Cayenne și mai multe terenuri. Instanţa a mai decis confiscarea sumei totale de la 65.000 lei şi 5.000 de euro, urmând ca în cazul în care nu se găsesc sumele menţionate, confiscarea să se realizeze prin echivalent. În acest dosar, DNA l-a trimis în judecată pe Cherecheș în septembrie 2018.

În 29 iunie 2023, Cătălin Cherecheș a anunțat că a revenit în PSD, "întorcându-se acasă". Cherecheș a trecut și prin PNȚCD, UNPR și PNL.

Cătălin Cherecheș este primar la Baia Mare din 2011.

Cătălin Cherecheş a fost arestat preventiv pentru luare de mită în formă continuată de Tribunalul Cluj în 27 aprilie 2016, pe o perioadă de 30 de zile, iar Curtea de Apel Cluj a menţinut această hotărâre. Tribunalul Maramureş a prelungit, în 24 mai 2016, arestul preventiv al acestuia. Cătălin Cherecheş s-a aflat în perioada august – decembrie 2016 în arest la domiciliu, după care a fost plasat sub control judiciar.

Soacra primarului din Baia Mare, prinsă în flagrant când îi dădea 50.000 de euro mamei unei judecătoare pentru o pedeapsă mai blândă pentru edil

Soacra lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, a fost prinsă în flagrant, pe 8 noiembrie, în timp ce îi dădea mită 50.000 de euro mamei unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj care ar urma să pronunțe decizia definitivă în dosarul de corupție în care în prima instanță Cherecheș a fost condamnat la 5 ani de închisoare, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

Conform surselor citate, flagrantul a fost organizat într-un restaurant din Iulius Mall din Cluj-Napoca, soacra primarului fiind ridicată de procurori pentru a fi dusă la audieri la DNA.

Soacra primarului a fost prinsă în flagrant în timp ce îi dădea mită 50.000 de euro unei alte femei, mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj din completul care ar urma să pronunțe decizia definitivă în dosarul de corupție al lui Cherecheș, au declarat sursele judiciare.

Potrivit acestora, banii ar fi reprezentat un avans dintr-o sumă mai mare care ar fi fost promisă în schimbul unei pedepse mai blânde, au mai afirmat sursele citate.

În 19 octombrie, Curtea de Apel Cluj a amânat pentru 24 noiembrie pronunţarea în dosarul lui Cherecheş.

Cherecheș și-a criticat socrii că s-au implicat în dosarul său

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, și-a criticat socrii, care sunt cercetaţi de DNA după ce au încercat să o mituiască pe mama judecătoarei din dosarul său de corupție pentru o sentinţă mai blândă în proces.

"Ai impresia că justiţia e ca la piaţă" şi că “te trezeşti să învârţi prăjituri şi să le împachetezi în bani", descriind toată întâmplarea drept "tot felul de poveşti de gospodine....".

"...Nu ştiu ce au avut oamenii ăştia in cap. Au vrut să-mi facă cadou o astfel de chestiune şi au considerat că cineva ar aprecia astfel de cadouri. Deci eu consider că din perspectiva mea ca şi cetatean, respectiv din perspectiva mea, ca şi primar al municipiului Baia Mare, din perspectiva mea, ca şi om care se afla la un moment final într-un dosar care urmează a fi evaluat şi a se realiza pronunţarea de către completul de judecată în care se află doamna judecător, afectată sau pusă în vreun fel sub o astfel de situaţie de către mamă, soacră şi aşa mai departe, aşa cum participantele la acel parcurs de la prăjituri la bani, la firme şi la tot felul de poveşti de gospodine....", a afirmat primarul din Baia Mare într-un clip pe pagina sa de Facebook.

Citește și:

VIDEO Moment de cascadorii râsului cu polițiștii care au mers la casa lui Cătălin Cherecheș pentru a-l duce la arest

Urmează 6 luni extrem de grele pentru firme și implicit pentru fiecare dintre noi. Previziuni. HotNews.ro

Ne așteaptă o altă criză? Cum văd finalul de an antreprenori de top din curierat, construcții, traderi de cereale, consultanți din Big4

Încetinirea economiei, confirmată de datele Statisticii și resimțită de mulți antreprenori readuce pesimismul pentru finalul acestui an, potrivit unui studiu calitativ realizat de Impetum Group. Vezi ce așteptări au Felix Pătrășcanu- Fan Courier, Alexandru Reff- Managing Partner Deloitte România și Moldova, Ileana Nicolae Head of Europe East SIKA sau Tamás Vincze CEO EastGrain.

Noile măsuri fiscale și creșterea taxelor accentuează lipsa de încredere în rândul antreprenorilor și managerilor, potrivit datelor din studiul citat. Încrederea în Guvern atinge cel mai scăzut nivel, doar 4% dintre manageri declarând că au încredere. Mediul privat (42%) și Comisia Europeană (36%) dețin cele mai mari cote de credibilitate în rândul antreprenorilor.

h2: Aproape două treimi dintre șefii de companii românești spun că lucrurile se vor înrăutăți

Statul nu își asumă propria responsabilizare în privința cheltuielilor, propria sa "cură de slabire": aparatul bugetar este supra-dimensionat, este nevoie de o eficientizare a cheltuielilor Statului. Pe de altă parte, sunt cerute eforturi doar din partea mediului privat, arată managerii chestionați de Impetum.

Aproape 90% dintre managerii care au auzit de schimbările fiscale adoptate de Guvern au o părere proastă și foarte proastă despre acestea.

Antreprenorii români mai spun că peste o treime (36%) dintre companii vor fi afectate în mare și foarte mare măsură, 39% într-o măsură medie și 21% în mică, foarte mică măsură sau deloc

"Mai e o provocare foarte mare: schimbările drastice din domeniul fiscal, al taxelor, care pe noi ne dezavantajează foarte mult. Ne afectează în special acea taxă pe cifră de afaceri, impozitul de 1%, pentru că în sectorul în care suntem cei mai prezenți, 70% din veniturile noastre sunt de regulă, sunt din trading-ul de cereale. La noi, într-un an fericit facem 1,5–2% profit brut, o să avem o rată efectivă a taxării de 50–70–80% sau într-un an prost, chiar am putea să mergem pe pierdere din cauza acestei taxări.", explică Tamás Vincze CEO EastGrain

h2: Percepția stării de fapt din ultimele 6 luni, la nivelul diverselor paliere economice, indică o înrăutățire a economiei naționale (70%)

Aproape un sfert (23%) dintre manageri declară că, în cazul companiei lor, lucrurile s-au îmbunătățit, iar 29%, că s-au înrăutățit.

Pe de o parte, există perspectiva banilor foarte mulți care vor intra în economie prin intermediul finanțărilor PNRR dar și a altor proiecte, pe de altă parte însă, eșuarea în a diminua sau reversa fluxul de emigrare, capacitatea scăzută de absorbție a fondurilor europene, îi fac pe antreprenori circumspecți cu privire la investițiile publice și creează deschidere către oportunitățile din proiecte mai mici (ex. piața de renovări și reparații).

"Să ne mai uităm acum și la aspectul taxelor și impozitelor în România. Chiar și în contextul acestei rectificări fiscale nedorite, e adevărat, suntem cu taxele și impozitele destul de mici, cu excepția taxelor pe muncă, foarte mari în România. Dar, una peste alta, noi trebuie să vedem contextul și trebuie să vedem și oportunitățile pe care le avem și libertatea de a face business în România sau a-ți internaționaliza business-ul", e de părere Felix Păstrășcanu Owner & CEO FAN Courier

La nivelul economiei naționale, accentuarea muncii la negru (34% foarte probabil și 47% destul de probabil), precum și accentuarea inflației (27% foarte probabil și 44% destul de probabil), reprezintă cele mai probabile consecințe negative ale noilor măsuri fiscale, consideră oamenii de afaceri.

"Acum să spunem că mai avem o gură de oxigen cu aducerea oamenilor din Orient, dar asta e o soluție pe care nu știu dacă vom ști ca Stat, s-o manageriem peste câțiva ani, pentru că, dacă acești oameni vor hotărî la un moment dat să-și aducă familiile sau să rămână, să devină cetățeni români, vom avea o problemă de absorbție... Vedem ce se întâmplă în toate țările occidentale, în care ei nu au găsit soluții și ne gândim la niște țări cu o istorie destul de îndelungată în a aduce forță de muncă străină, noi sincer, n-am știut să integrăm minoritatea romă în România, darămite alte culturi...", mai spune Felix Păstrășcanu Owner & CEO FAN Courier

"Dacă mă întrebați acum 2 săptămâni, aș fi fost mai optimistă, din păcate, lucrurile în ultimele zile se schimbă de la o zi la alta, e foarte greu să faci previziuni. România a cunoscut o creștere economică în ultimii ani peste media europeană. Sunt proiecte de infrastructură, se construiește foarte mult în rezidențial, a fost o creștere foarte mare care s-a mai temperat acum. Din păcate în continuare, absorbția de fonduri europene care influențează proiectele de infrastructură, e la cote foarte mici, deci aici nu reușim să depășim, nu știu ce trebuie să depășim. Banii sunt, vor fi retrași din păcate, dacă nu reușim să profităm de aceste facilități pe care le avem făcând parte din Uniunea Europeană, deși sunt totuși proiecte și lucrurile se mișcă", spune Ileana Nicolae Head of Europe East SIKA

Optimismul acumulat în primul semestru al lui 2023 s-a disipat, în perspectiva noilor reglementări fiscale, dar și a unei amenințări globale cu privire la iminența recesiunii.

Starea de spirit a managerilor care conduc marile companii (cu cifra de afaceri peste 5 mil euro) continuă să se îmbunătățească, valoarea indicelului stării de spirit a managerilor fiind cu 10% mai mare decât în celelalte categorii de companii.

Stare de spirit mai bună în IT, Energie (medii peste 5), în timp ce în agricultură scade sub 4. Scade din nou procentul celor care au crezut în creșterea investițiilor publice sau private, dar se păstrează aceeași percepție cu privire la piața de capital.

"Avem de mai mult timp o conjugare de factori perturbatori dintre care unii s-au mai temperat însă alții par a se amplifica, iar pe fundal macro-provocări cronice (demografie, supra-îndatorare, schimbări climatice, fragmentare geo-politică), așa că nu ar fi deloc greu de imaginat o criză, după cum destui o prevestesc de niște ani buni. Nu cred că putem anticipa cum va evolua lumea însă cred că putem avea încredere că România este într-o conjunctură bună și are premise să traverseze cu bine turbulențe care probabil se vor manifesta ceva mai puternic în lunile următoare", spune Alexandru Reff Managing Partner Deloitte România și Moldova

Să ne uităm la IMM-uri, totuși, acolo va fi un impact major; pentru companiile mari și care au oarecare surplus financiar pus deoparte, lucrurile n-ar sta foarte, foarte rău, deși acel impozit pe cifra de afaceri de 1% sau de 2% este o anomalie, e în afara oricărui principiu al fiscalității. Ar trebui să existe o constituție a fiscalității, care să nu dea dreptul să adaugi impozite peste impozite, impozite la impozit și așa mai departe", spune și Felix Pătrășcanu Owner & CEO FAN Courier

Pentru 25% dintre companii atragerea forței de muncă și accesul la creditare sunt problematice. Totodată, 22% dintre manageri au apreciat starea capitalului de lucru ca proastă și foarte proastă.

"Da, de departe forța de muncă e cea mai importantă problemă, populația care scade, România e încă pe un trend demografic îngrijorător, și aici mai intervine și exodul. Pleacă forța de muncă calificată, o forță de muncă ce s-ar descurca cumva și s-ar putea ca noi să avem proiectele de care vă spuneam mai devreme, dar să nu avem cu cine să le implementăm", mai spune Felix Pătrășcanu.

În perioada următoare, prioritare rămân creșterea vânzărilor (55%), retenția de personal (26%) și digitalizarea (31%). Se remarcă, totodată, și scăderea apetitului pentru investiții, de la 31% la 21%.

"Nu suntem pe trend descrescător, pentru că există volume foarte mari de tranzacționat, doar că volumele acelea se tranzacționează la un preț mult mai mic decât în primăvară și decât anul trecut, adică prețul grâului, anul trecut, pe vremea asta a fost 1,6-1,7 RON, acum este la jumătate", explică și Tamás Vincze CEO EastGrain

• Citește și: Încetinirea economiei anunțată de Statistică arată că urmează 6 luni destul de complicate