miercuri, 27 aprilie 2022

Mai e voie de la împărăție să râdem?







"Mai e voie să râdem? Oficial, încă da. Neoficial, nu ştiu dacă aţi observat deja acest lucru, parcă nu mai e chiar de bon ton să o faci deoarece te vei simţi automat stingher printre mutrele crispate, solemne, încruntate şi pline de importanţă ale oficialilor care, astfel, compensează pe cât pot lipsa lor de eficienţă şi chiar carenţele profesionale. DE ACELASI AUTOR După sancţiunile Consiliului UE, care va fi cyber-răspunsul ruşilor, c... Noul concept al „păcii ruse“: Moscova construieşte în Siria o replică ... Poveste de vacanţă cu lideri politici fericiţi şi pistoalele lor cele ... E foarte la modă ca omul politic să fie grav şi preocupat deoarece, aşa a fost învăţat la cursurile pe repede înainte în materie de relaţii publice, numai astfel va putea trimite către publicul spectator mesajul că cum îşi este o victimă a credinţelor şi ideilor sale, aşa cum îşi sacrifică fiecare clipă a vieţii pentru binele public din care, cum ştim cu toţii, se trage binele partidului şi se scurge (de la picătură la fluviu, după merit şi poziţionare ierarhică la nivel local şi central) şi cel personal. De asta devine din ce în ce mai nepotrivit să râzi în public, sensibilităţile politicienilor fiind ascuţite la maximum deoarece se apropie singura perioadă importantă a vieţii lor, adică alegerile care să le confirme scaunul actual sau să le dea altul, din ce în ce mai sus, mai bănos şi mai bine apărat. Practic, n-ai cum să găseşti o temă publică în care să nu existe potenţialul unui scandal de proporţii. Şi, de aici, sentimentul oricărui oficial că atacul nu este întâmplător, face parte dintr-o campanie naţională şi o conspiraţie globală menită să discrediteze naţiunea şi să planteze sâmburii sediţiunii în sufletul altfel duios şi sensibil de natură mioritică în spaţiu carpato-danubiano-pontică. Iată de ce, tradiţional, orice glumă este interzisă şi este interpretată ca înjurătură la onorabilele mame ale membrilor uneia dintre profesiunile de elită ale naţiunii, spre exemplu Armata şi Biserica, acţiune asimilată automat ca tentativă de destabilizare a naţiunii şi echilibrelor sale interne."

Citeste mai mult: adev.ro/qcs13y

Un alt personaj:


Orice asemănare este întâmplătoare :





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iată bogăția mea!