La mulți ani, români frumoși, oriunde v-ați afla!
Celor plecați (din ce în ce mai mulți din lista mea de prieteni) le trimit o îmbrățișare caldă și gânduri bune.
Celor din țară le mulțumesc pentru că n-au abandonat lupta să încerce să realizeze lucruri și aici, acasă, în pofida tuturor piedicilor și greutăților.
Să fiți bine, dragilor!
ROMÂNIA, pur și simplu...
La multi ani România, la mulți ani dragi români oriunde ati fi! 🇦🇩
M-a-ntrebat cândva străinul,
În ce țară m-am născut,
În ce loc din astă lume
Zorii vieții am văzut?
Nu am stat prea mult pe gânduri
Și cu sufletul străpuns,
Printre lacrimile-ascunse,
Cu blândețe i-am raspuns:
Țara mea e-un boț de aur,
E comoară pe pământ,
Are-atâta frumusețe,
De nu-ncape în cuvânt!
Are munți ce-ascund în taină
Prețioase bogății,
Codri falnici, râuri limpezi
Dealuri mândre și câmpii,
Are Dunăre si Deltă,
Peisaje unicat,
Și castele și palate,
Toate-s de neegalat!
E istoria prezentă
La tot pasul unde treci,
De o vizitezi o dată,
Nu îți vine să mai pleci!
E tărâmul unde Cerul
Se coboară pe pământ,
Unde pustnici stau în rugă
Împlinindu-și legământ,
Unde apa de izvoare
E aghiasmă ce se bea,
De acolo-mi trag eu seva,
Ea e țărișoara mea!
S-a născut demultă vreme,
Cam de când e veșnicia;
A creat-o însăși Domnul
Și-a numit-o....ROMÂNIA!!!
Licuța Pântia
A.M. În urmă cu peste douazeci și ceva de ani, Ministerul de Interne
1 Decembrie, Ziua Naţională a României . Semnificaţiile şi istoria acestei zile. Cum se desfășoară ceremoniile în țară, care sunt restricțiile
Ziua Națională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.
Marea Unire de la 1918 - Acea zi de 1 Decembrie care a devenit Zi Națională pentru toți românii
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.
Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
"Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă", anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită în trecut și pe 10 mai sau 23 august
Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.
În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Foto: Regele Carol al II-lea și Regina Maria a Romanieila inaugurarea Arcului de Triumf din Capitala, la 1 decembrie 1936.
---
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.
În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică" Te Deum", prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
De 1 decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii ani situația creată de pandemia COVID au limitat mutl aceste manifestații. Deobicei în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar copii îmbracă portul populari. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți. Mulți au ajuns în ultimii ani s-și monteze simbolic un mic tricolor și pe mașină.
Pe lângă acestea, Ziua Națională a României este marcată și ca o sărbătoare culinară care vine ca o deschidere a perioadei de Sărbători de Iarnă. Astfel, mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.
Mai multe despre sărbătoarea culinară din jurul zilei de 1 Decembrie:
