Avem zăpadă, avem bogăție pe mesele românilor!

Zăpada vine cu semne bune în agricultura românească. ”Vom depăși recordul de producție din 2025”

Agricultura câștigă de pe urma cantităților mari de precipitații FOTO Pexels

Episodul de iarnă veritabilă a generat mulți nervi în rândul șoferilor, însă a fost primit cu entuziasm de fermieri. Deși este cel mai important fenomen de acest tip din sezonul actual, ultimele două luni au adus ninsori repetate în majoritatea regiunilor, volumele înregistrate fiind cele mai mari din ultimul deceniu. Pentru agricultură, anul debutează sub auspicii favorabile, după o toamnă cu precipitații record care au refăcut rezervele de apă din sol.

Potrivit datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în luna octombrie 2025 au fost înregistrate cantități record de precipitații în sudul și sud-estul țării. Doar în primele 10 zile ale lunii, 51 de stații meteorologice au înregistrat peste 100 l/mp, iar 9 dintre acestea au stabilit recorduri lunare absolute, depășind valorile maxime consemnate vreodată în luna octombrie. Rezerva mare de apă din sol dă speranțe mari fermierilor că va fi un an în care poate vor reuși să recupereze din pierderile cauzate de secetă în anii trecuți.

Cezar Gheorghe, expert Agricolumn, a explicat pentru Ziare.com cât de favorabile au fost ultimele luni pentru agricultura românească și cu ce perspective încep fermierii acest an agricol:

„Încă din septembrie am avut noroc de precipitații în România și asta a încurajat fermierii să intre și să însămânțeze culturile de toamnă. Mai mult decât atât, am avut practic cote depășite în ceea ce privește suprafețele însămânțate în toamnă la ovăz, grâu, rapiță și orz. Și episoadele de zăpadă sunt extrem de benefice. Fenomenul de levigare va îndemna fermierii să iasă pe câmp pentru a distribui îngrășământul solid".

Specialiștii Asociației Europene a Traderilor de Cereale și Oleaginoase (COCERAL) estimează pentru 2026 că cea mai bună recoltă va fi cea de grâu, dar cea mai vizibilă îmbunătățire va fi la producția de porumb, pentru care se estimează o producție de 7,8 milioane de tone, după un an slab, în care recolta a fost de doar 6 milioane de tone. România se pare că se va alinia și ea la aceste trenduri de producție.

„Avem previziuni pentru un an agricol foarte bun. Am însămânțat 2,45 milioane de hectare cu grâu si am putea ajunge la un nivel de 13,3-13,5 milioane de tone. La rapiță am însămânțat 1,04 milioane de hectare și putem spera la 3,2-3,3 milioane de tone. Iar la orz, am însămânțat 520.000 - 530.000 hectare, plus încă 70.000-80.000 hectare în primăvară, ceea ce ne poate conduce la 3,3 milioane de tone. În ceea ce privește culturile de primăvară, floarea-soarelui va crește în suprafață cu circa 80.000 hectare, până la 1.16 milioane de tone. Asta va însemna, dacă lucrurile merg bine, aproximativ 2,55-2,6 milioane de tone de semințe. Iar la porumb vom avea o suprafață extrem de redusă din cauza arșiței de vară.

Vom însămânța doar 1,54 de milioane de hectare, față de o medie până în 2022 de 2,64 milioane de hectare. Chiar și așa, vom genera marfă să acoperim consumul intern, sperăm la un minim de 8,5-9 milioane de tone. Ca un cumul de fapte, fermierii preferă să mărească suprafețele culturilor de toamna (grâu + orz + rapiță), în dauna porumbului, din cauza căldurilor și a secetei din vară. Singura excepție este cultura de floarea-soarelui care aduce venituri consistente în ferme" spune Cezar Gheorghe.

Însă o recoltă bună nu este suficientă. Chiar și în domeniile în care avem materie plină din belșug, cum este panificația sau industria uleiului, ajungem să exportăm ieftin, ca mai apoi să importăm produsul final la un preț mult mai mare. Asta pentru că nu avem capacitate de procesare. Pentru asta este nevoie de investiții, dar agricultorii români nu au reușit în anii trecuți să se concentreze pe acest segment din cauza dificultăților financiare.

Reprezentantul Agricolumn vorbește despre materiile prime cu care reușim să ieșim pe piețele externe și chiar să ocupăm locuri fruntașe:

"Românii își consolidează în acest moment poziția la nivelul Uniunii Europene. Suntem pe locul 1 la exportul de grâu, cu aproximativ 5,6 milioane de tone până în acest moment. La rapiță am atins borna de 2 milioane de tone. La semințele de floarea- soarelui ne-am dus la 600.000- 620.000 de tone. La orz, la fel, am depășit zona de 2,3 milioane de tone. Problema rămâne procesarea. Nu știm să ne calculăm valoarea adăugată la noi în țară, exportăm volum mare de marfă la preț mic și importăm la preț mare. Asta ne macină de 175 de ani".

Zăpada și celelalte precipitații nu pot să rezolve însă toate problemele fermierilor români, iar cele mai multe se rezumă la bani. În anul 2025, doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce majoritatea nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației și a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor, arată o cercetare publicată de IMM România în decembrie 2025. Tot același raport mai arată că cei mai mulți dintre banii obținuți drept finanțare, peste 70%, au mers către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole.

Cezar Gheorghe spune că nici acest an nu va fi lipsit de neajunsuri financiare, indiferent cât de prielnice vor fi condițiile meteorologice:

„Fermierii se confruntă cu o dificultate financiară. După mai multe episoade neplăcute din ultimii 3 ani, băncile și-au retras sprijinul pentru finanțarea agriculturii românești. Au fost niște comercianți locali care nu au plătit fermierii, nu au dat marfa către exportatori și astfel s-a creat acest haos financiar în piață. Mai sunt câteva bănci care finanțează, IFN-urile mai finanțează, dar costurile financiare sunt foarte ridicate, de până la 16%.".

Text din Ziare.com

Trăim în țara hoților și falsurilor!

„Așa a ajuns România pe locul 1 în UE la deficit bugetar!”. Explicația unui cunoscut doctor în economie despre datoria externă a țării

Acum 8 minute 132 citiri

Bogdan Glăvan, economist și profesor universitar / FOTO: captură video TEDx, YT

Datoria externă a României a trecut de 60% din PIB, subiect despre care Ziare.com a discutat cu profesorul Bogdan Glăvan.

Guvernele din ultimii ani au tot crescut cheltuielile statului, sfidând evidențele, a explicat economistul. Din acest punct de vedere, potrivit lui Glăvan, au existat două etape. Prima, perioada „COVID".

„Explicația este una singură, creșterea puternică a cheltuielilor statului și putem împărți această perioadă în două subperioade.

În primul rând, este vorba despre perioada pandemiei, când România a crescut cheltuielile publice. La fel s-a întâmplat peste tot în lume. Ulterior, după 2021, statele au redus cheltuielile și au scăzut deficitele bugetare. S-a constatat o revizuire, o însănătoșire a finanțelor publice, în timp ce România nu a revenit într-o direcție pozitivă. România a scăzut deficitul bugetar în mod fals, în 2022, efect cauzat strict de inflația din acel an, o inflație uriașă, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Astfel, România a falsificat datele, iar PIB-ul a fost foarte mic", a declarat Glăvan, pentru Ziare.com.

A doua perioadă marcată de majorări importante ale cheltuielilor publice a venit după „COVID", până la campania pentru parlamentare și prezidențiale, amintește Glăvan.

„Din 2022, spre 2024, au crescut cheltuielile publice. De exemplu, au fost majorate salariile bugetarilor, la fel și pensiile. Apoi, au crescut lucrările cu cheltuielile publice, care s-au accelerat. În ultimii ani au crescut cheltuielile statului pe toate palierele. Astfel, România a ajuns și a rămas pe locul 1 în Europa la deficit bugetar și totodată, datoria publică a crescut", a explicat economistul.

Majorarea cheltuielilor a mers mână în mână cu amânarea unor reforme reale, avertizează doctorul în economie.

„În mod normal, statul ar fi trebuit să-și restrângă aparatul de funcționare. De exemplu, în multe state dezvoltate, educația este concentrată în sectorul privat. Haideți să ne uităm la state precum Japonia și Coreea de Sud! Să ne uităm la sistemul lor de educație, la sistemul lor de sănătate și așa mai departe. Și ne uităm la România, unde suntem campioni mondiali, probabil, din perspectiva volumului sistemului public. Poate ne întrec Rusia, China și alte câteva state.

La noi un sistem mult prea mare, mai ales raportat la situația noastră particulară - pentru că nu ne asemănăm cu ușurință cu altă țară din OCDE. România trebuie să aibă un stat mult mai mic, ar trebui să-și externalizeze o mulțime de servicii publice. Aici trebuie făcute celebrele reforme. Multă lume vorbește despre ele, dar nimeni nu înțelege ce sunt aceste reforme", a menționat Glăvan.

Cadrul didactic a explicat ce ar însemna, de fapt, un sistem privat mai puternic în anumite domenii de activitate, precum educația.

„De exemplu, reformele înseamnă educația de stat să fie mai puțin de stat și să fie mai mult privată. Înseamnă ca acest sistem de educație să fie mult mai concurențial. Multă lume se teme că prin asta ar trebui să plătească pentru educație. Greșit! Trebuie luat bugetul educației, pe care să nu-l mai livrezi la fel ca până acum pentru școli, universități. Acest buget trebuie livrat către elev, către student. Educația e un serviciu public pentru că statul trebuie să încurajeze elevul sau studentul să învețe carte. Dar statul nu face asta. Banii nu se duc către elev sau student. Banii se duc către inspectorate, consilii județene, universități și școli. Deci invers ar trebui să fie!", a punctat Glăvan.

O viziune mai deschisă a statului către zona privată ar reduce cheltuielile bugetare și totodată, calitatea serviciilor ar fi mai înaltă, susține profesorul.

„Dacă ar merge invers, am avea două efecte:

1. Cheltuielile ar scădea - părinții și elevii se vor orienta către acele instituții mai performante și care au o bază materială mai bună, unde nu se fură și nu se supracontractează cheltuielile;

2. Am avea concurență - în prezent, universitățile private duc o concurență dificilă cu statul, în încercarea de a atrage cei mai buni studenți, care în mod firesc, aleg să se orienteze către universitățile unde e gratis; astfel, și privatul e nevoit să ofere beneficii gratis; practic, vorbim despre concurență neloială, de mult timp. Haideți să oferim universităților drepturi egale, iar studentul, în baza cuponului respectiv, să aleagă unde dorește, să facă medicina la stat la la privat", a concluzionat Glăvan.

2026 a început pentru România cu date oficiale care confirmă problemele de natură economică: țara noastră are cea mai mare inflație din UE - de patru ori mai mare decât media europeană, intrarea în recesiune tehnică a fost confirmată, iar datoria externă a statului a ajuns la 60% din PIB.

Guvernele din ultimii ani s-au îndatorat astfel:

Guvernul Bolojan (PSD+PNL+USR+UDMR) - 76,3 miliarde de lei în 6 luni (2025-2026)

Guvernul Ciolacu (PSD+PNL) - 270 de miliarde de lei în 23 de luni (2023-2025)

Guvernul Ciucă (PSD+PNL+UDMR) - 142 de miliarde de lei în 20 de luni (2021-2023)

Guvernul Cîțu (PNL+USR+UDMR) - 56 de miliarde de lei în 11 luni (2021)

Guvernul Orban (PNL) - 167 de miliarde de lei în 13 luni (2019-2020)

Un om poate schimba o societate.

Istoria este plină exemple. Am citit prin cărțile scrise de diverși autori occidentali pe la începuturile secolului al XX-lea cum s-a impus un conducător de stat luminat în Turcia, KEMAL. Un om sau un grup de oameni  pot schimba cursul istoriei țării lor când au programe bine definite.

Sunt uluit să citesc că NETERMINATUL nostru are o singură diplomă pe bune, cea de liceu. Celelalte sunt măsluite prin omisiune. Cum a putut un asemenea specimen să ajungă în fruntea statului român. Nu-mi vine se cred.

KEMAL  a schimbat din rădăcini societatea turcească, a pus la locul ei religia, a laicizat-o. Mucea al nostru a produs la Institutul de Matematică al Academiei Române un singur articol de cercetare în 17 ani. A intrat în politică, a creat ONG-uri și a deschis procese care au limitat drastic realizarea de proiecte de dezvoltare a societății românești.

Noi am fost normali la cap când am ales o asemenea hahaleră în fruntea statului?

Pentru mine, NETERMINATUL este un exemplu la nivel foarte redus al cazului EPSTEIN. Mulți critici caută în acest caz SEXUL. Asta-i o fațetă. Este ceva mai grav. Pentru a-și crește Marile averi, miliardarii lumii folosesc toate mijloacele pentru a spolia orice, resurse umane, naturale, noi tehnologii etc. Sunt multe exemple actuale. În ROMÂNIA am ca  exemplu pe ciobanul BECALI.

 Este cea mai mare boală a capitalismului actual!

Ramadan

April 6, 2023

Zaria Parvez

The foods—and language!—of Ramadan

Here is what Muslims around the world will be eating to break their fasts!

Muslims around the world are observing the holy month of Ramadan—a time of self-discipline and character-building that includes abstaining from food and drink, from sunrise to sunset, to create empathy for those less fortunate who do not have access to food. Breaking the day-long fast is also central to Ramadan traditions, and while the significance of the celebrations is shared by the 1.8 billion Muslims worldwide, how people break their fasts represents each community's unique combination of religious, regional, and culinary traditions.

Here's the most important—and delicious—vocabulary about Ramadan!

The language of Ramadan

While Muslims around the world speak many different languages, Arabic holds a special place as the language of the Quran and other religious texts like the hadith, and it's used in religious services and prayers. There is quite a lot of diversity in Arabic dialects of North Africa and the Middle East, but many of the most important Arabic words about Ramadan are the same around the world, due to their significance in these deep-rooted religious traditions.

Here are the most important Arabic words to know for Ramadan:

Ramadan food vocabulary: the basics

• إفطار (iftar, "breakfast"): This is the name of the meal Muslims share at sunset during Ramadan, when they break their fast. Iftar is used in the context of breaking the Ramadan fast in particular, but its origin is related to فطور (futur), the general word for “breakfast.”
• سحور (sahur, “last meal before daybreak during the month of Ramadan”): This meal, more commonly pronounced "s.hur," is the meal many Muslims share before dawn, when they begin the next day's fast. This word is related to the Arabic word for "dawn," سَحَر (sahar)!

What to say to Muslims celebrating Ramadan

• رمضان مبارك (ramadan mubarak, "blessed Ramadan"): This is one of the holiday greetings for the season, and you'll hear a variant of الله يبارك فيك (allah yubarik fik, “God bless you”) in response.
• رمضان كريم (ramadan karim, “generous Ramadan”): This is another common holiday greeting, along with its response الله أكرم (allahu akram, “God is more generous”).

If you're with your Muslim friends when they have their iftar or sahur, you can also wish them "bon appétit" in Arabic! (This is the same expression used around meals outside of Ramadan as well.) The exact phrase varies a lot depending on the region—here are a few options:

• صحتين (sahten, “two healths”) in the Levant (for example, in Lebanon and Syria)
• بالهنا والشفا (bil-hana we sh-shifa, “in good health and healing”) in Egypt
• بالصحة (bs-sha, “in health”) in Morocco

More Arabic words especially for Ramadan!

To wake everyone up for sahur, the meal before dawn, many communities used to have a مسحر (musahhar) or مسحراتي (musahharati): The musahhar is a man who walks around town beating a drum to wake you up for sahur. The musahhar usually dresses in traditional clothing and recites set phrases like "Get up for your sahur!" and "Profess God's unity!" Because he's a member of the community too, he probably also knows many people in the neighborhood and might call out their names while he beats his drum!

In Arabic-speaking countries, everyone knows that the best TV series of the year come out during Ramadan—the beloved مسلسل (musalsal, “soap opera”)! Each night of the holy month of Ramadan, a new episode airs. This tradition is clearly much newer than that of the musahhar, but it's a cultural phenomenon that you can't ignore!

The food of Ramadan

While much of the religious vocabulary is shared by Muslims around the world, the foods you'll find at iftar and sahur will vary by region and culinary tradition! Many choose to break their fast with dates to follow the example of the Prophet Muhammad as described in the hadith. Appetizers, like salads and dips, and dishes of all kinds (soups, rice, meats, and wonderful sauces) follow—and then incredible sweets. Special sweets for Ramadan are so important that you can expect extra traffic in the areas with sweet shops—for example, the Midan neighborhood of Damascus (Syria) is well-known for its sweets, and during pre-dawn sahur, the area is filled with bright lights and taxis trying to navigate the crowded streets!

There are many special Ramadan drinks, too, including تمر هندي (tamr hindi, “tamarind drink”), روح افزا (rooh afza, "fruit- and rose-flavored drink") and قمر الدين (qamar id-din, literally “moon of religion” but means “apricot drink”).

Here are some favorite Ramadan dishes from Muslims around the world:

Fruit chaat Fruit chaat is a spruced-up version of fruit salad found commonly in Pakistan and India. It's the perfect blend of sweet and spicy, and it includes fruit with pepper, roasted cumin powder, kala namak (black salt), and chaat masala. Fruit chaat is a light way to to feel refreshed after a long day of fasting with a flavorful kick!
Shorba At iftar time, some variation of shorba graces tables in many Middle Eastern and North African homes, including those in Lebanon, Palestine, and Algeria. Shorba is a nutritious lentil or multigrain soup that warms your body up for the other fried food at the table!
Sambusa Called sambusas in the Middle East and Africa and samosas in South Asia, these are a staple of iftar for most Muslims. And what's not to love? Sambusas are deep fried bread stuffed with veggies and/or meat and spices, specifically designed to make your mouth water. In fact, there is no evidence to date that you can eat only one!
Ramazan pidesi Ramazan pidesi is a common flatbread dish served in Turkey. In Turkish and Urdu, "Ramadan" is pronounced "Ramazan" and pidesi is related to the word "pita"! Ramazan pidesi can have different stuffings or toppings and is crispy on the outside and soft on the inside, with a delicious, nutty flavor from the sesame or nigella seeds. Although pide is served year round, Ramazan pidesi is special during the holy month and is a common staple of Turkish iftars.
Warak enab Warak enab are stuffed grape leaves that you can find in the Middle East and even Armenia (where they are called dolmas). They’re usually filled with rice and veggies or rice and meat to create a savory treat. The toughest part of preparing this delicacy is the intricate folding of the leaves! Working together to fold the leaves of warak enab is a family tradition in many households.
Onde onde In Malaysia and Indonesia, kuih (sweets) are a delicious iftar treat, and onde onde is a favorite: They're made from palm sugar, pandan (a grassy, vanilla flavor from a plant in Southeast Asia), and grated coconut. Similar to mochi from Japan, onde onde has a chewy outside texture with a soft filling called gula melaka. These little treats also come in many forms, from the traditional rice ball, to the newer doughnut and cupcake versions!

Ramadan mubarak and bon appétit!

This Ramadan, let's celebrate how language and culture go hand-in-hand by joining Muslims worldwide as they break the fast using everyone's favorite language—food!

Am fost în lumea lor. Câtă lipsă de curaj!

Dați înainte băieți și fete , că voi ați instalat acest guvern și primul măscărici al țării!

Începe un scandal cât... Flancul Estic. Ilie Bolojan elimină norma de hrană pentru polițiști și militari. Nu a avut curaj să anunțe și l-a trimis „la înaintare" pe Kelemen Hunor ☝️😉✅

Epstein, miliardarul, Dracul pe Pământ

 

Epstein, interesat de o substanță care transformă oamenii în „zombie”. Drogul nedetectabil care ar fi anulat voința victimelor

Plante trompetă FOTO plantdelights.com

Noi documente apărute în dosarul Epstein vorbesc despre interesul finanțistului pentru folosirea unei substanțe periculoase, care poate fi transformată într-un drog ce afectează liberul arbitru al utilizatorului. Infractorul sexual s-ar fi referit la așa-numitele „plante trompetă", care produc o toxina extrem de otrăvitoare denumită „Trompeta Îngerilor". Aceasta poate fi transformată într-un drog numit scopolamină.

E-mailurile arată că Epstein întreba un apropiat despre „plante trompetă", finanțatorul pedofil făcând referire la toxina extrem de otrăvitoare „Trompeta Îngerilor", scrie The Sun.

Unele informații indică faptul că finanțatorul ar fi cultivat plante toxice în pepiniera sa.

E-mailurile legate de Epstein din 2014 și 2015 îl arată făcând referire la „plante trompetă" și articole despre scopolamină.

Mesajul din 2015, care pare a fi fost transmis de o persoană pe nume Antoine Verglas către Epstein, prezintă subiectul: „Scopolamina: Drog puternic care crește în pădurile din Columbia și care ELIMINĂ liberul arbitru".

Un al treilea e-mail din 2022, descris ca o „declarație de impact asupra victimei", îl arată pe Joseph Manzaro povestind un incident din decembrie 2014 în care susține că a fost drogat cu scopolamină.

Identitatea lui Manzaro și legătura sa cu Epstein rămân neclare.

Scopolamina, cunoscută și sub numele de „Respirația diavolului", este adesea descrisă ca trimițând utilizatorii într-o stare disociativă care poate provoca halucinații.

În cele mai grave cazuri, poate face ca oamenii să devină supuși și chiar să-și piardă memoria în timp ce sunt sub influența drogului. Efectele sale secundare au dus la descrierea faptului că provoacă utilizatorii să intre într-o stare asemănătoare zombie.

Drogul sud-american era uneori folosit pentru a ajuta la tratarea unor probleme precum greața și răul de mișcare, dar acum este utilizat recreațional.

În doze mari, poate fi letal.

Scopolamina sau hioscina este un alcaloid tropanic toxic care poate fi găsit în frunzele și semințele plantelor Scopolia japonica, Hyoscyamus niger, Atropa belladonna, Datura stramonium sau Brugmansia, dar poate fi și sintetizat pe cale artificială. Doza toxică letală de hioscină pentru om este de circa 100 de mg, sau o injecție subcutanată cu 1 mg de toxic are același efect. Dozele mai mici de scopolamină au un efect ușor sedativ, hipnotic, spasmolitic și antiemetic; apar și simptome de apatie ca și slăbirea voinței.

Centrele de Tratament pentru Dependențe din Marea Britanie au avertizat că în țări precum Columbia, unde este cunoscut sub numele de burundanga, drogul este folosit cu intenții sinistre. Mai multe rapoarte susțin că utilizatorii au fost constrânși să comită acte depravate după ce au fost injectați cu drogul. Mass-media locală descrie efectele ca fiind similare controlului mental, unde utilizatorul poate fi manipulat datorită stării sale de spirit.

Toxina este, de asemenea, dificil de detectat în testele toxicologice standard. Este adesea folosită ca drog pentru violuri la întâlniri în America de Sud din aceste motive.

Epstein nu a numit niciodată oficial drogul în e-mailurile găsite în cel mai recent lot de documente din rețeaua sa criminală. Dar într-un e-mail separat, i s-a trimis un articol în care vorbea despre efectele scopolaminei și despre planta din care provine.

Conform cifrelor Departamentului de Justiție, peste 3,5 milioane de pagini au fost în cele din urmă publicate.

Noi documente din dosarul Epstein

Xxx...

Trump, rupe-i pe Globaliști și uneltele lor! Europa est grav infectată!

Cel mai periculos drog din lume este Scopolamina.

 Acest drog prezintă un risc letal extrem de ridicat și nu are gust, miros sau culoare, fiind folosit deseori în scopuri infracționale, ca tâlhăria sau omorul, mai ales în contextul turismului sexual din țările sud-americane. 

Scopolamina, ca drog, se produce sub formă de pudră sau extract din semințele sau frunzele plantei Brugmansia (“borrachero”) ce se cultivă în Columbia. Brugmansia mai este denumită și “Arborele care îmbată“, “Răsuflarea diavolului” sau “Trompeta îngerului”, având efecte de tip “zombi”, hipnotice și sedative, cu afectarea voinței consumatorului.

Scopolamina este un drog de mare risc, inclus în tabelul II din Legea nr. 143/2000, sub denumirea de Dexamfetamină, operațiunile ilegale cu acest drog fiind pedepsite cu închisoarea ce poate ajunge până la 20 de ani sau, dacă a avut ca urmare moartea victimei, până la 25 de ani. 

O floare în deșertul capitalist românesc.

Încep lucrările la mina de sare de la Ploscoș. Investiție de 4 milioane de euro și capital 100% românesc

Cunoscutul om de afaceri clujean Avram Gal, vicepreședintele Salt Min, a anunțat marți demararea lucrărilor la mina de sare de la Ploscoș.

România are resurse considerabile de sare. FOTO: Daciana Stoica

Omul de afaceri clujean Avram Gal a anunțat oficial începerea lucrărilor la mina de sare de la Ploscoș, un proiect strategic dezvoltat de compania Salt Min SRL, cu capital 100% românesc.

 „În calitate de vicepreședinte al companiei Salt Min, anunț începerea lucrărilor la mina de sare de la Ploscoș, ca urmare a emiterii Autorizării de începere a lucrărilor din cadrul Licenței de exploatare sare gemă deținută de SC SALT MIN SRL", a scris Avram Gal pe Facebook.

Această etapă marchează trecerea la faza operațională a proiectului, după parcurgerea tuturor etapelor legale și obținerea tuturor avizelor necesare de la instituțiile competente ale statului român.

În prima fază, investițiile sunt estimate la aproximativ 4 milioane de euro și vor fi folosite pentru infrastructura inițială, achiziția de echipamente și organizarea perimetrului minier.

În următoarele etape, investițiile totale ar putea ajunge până la 30 de milioane de euro, pe măsură ce proiectul va fi extins și consolidat.

Proiectul are ca obiective implementarea de tehnologii moderne, respectarea celor mai înalte standarde de mediu și siguranță, precum și crearea de locuri de muncă stabile, contribuind direct la dezvoltarea economică a zonei.

„Calitatea acestui zăcământ ne permite să intrăm pe piețele internaționale ca un jucător serios și competitiv. La ora actuală, resursa noastră este recunoscută de specialiști drept una dintre cele mai pure din lume. Vom atrage clienți din industrii diverse, de la alimentație până la medicină și produse chimice, ceea ce ne va plasa în topul exportatorilor din Europa. Această oportunitate nu înseamnă doar valoare economică, ci și poziționarea României pe harta globală a industriei de resurse minerale", explica vicepreședintele Salt Min într-un interviu din 2024.

În acest context, Avram Gal a subliniat că exploatarea sustenabilă a resurselor proprii reprezintă o șansă solidă de relansare economică pentru România și un pas important spre creșterea competitivității la nivel european.

„România nu duce lipsă de resurse. Duce lipsă doar de consecvența de a le pune în valoare pentru români. Atunci când ne exploatăm singuri bogățiile și ne construim piețe libere și corecte, transformăm potențialul în putere economică reală", a declarat Avram Gal, adăugând faptul că mina de la Ploscoș este mai mult decât o investiție industrială şi ea simbolizează capacitatea României de a valorifica responsabil resursele naturale prin capital românesc, respectarea legii și asumarea unei strategii sustenabile de dezvoltare economică.

Câte o expresie la micul dejun!

                    

Ieri într-un pub, când sorbeam un ceai cu iasomiei și un pic de miere, un prieten îmi zicea prima expresie din listă, no. 1. Eu i-am răspuns cu no.3. Am hotărât : în fiecare zi, la micul dejun voi repeta câte o expresie latinească. Poate, îmi intră toate în sertărașe?

Când conducătorii au glagore în cap și își iubesc poporul💐💐

Ungaria și Slovacia au găsit o rută pentru livrările de petrol rusesc, ca alternativă la transportul prin Ucraina

Ungaria şi Slovacia s-au adresat Croaţiei cu solicitarea ca aceasta să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, în timp ce Ucraina continuă să blocheze tranzitul prin conducta Drujba, a afirmat duminică ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit agenţiei MTI, citate de Agerpres.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria şi Slovacia prin conducta Adria, conform regulilor Bruxelles-ului”, respectiv excepţia acordată celor două ţări din UE lipsite de ieşire la mare de a continua să importe petrol rusesc, în pofida sancţiunilor impuse Rusiei, se arată într-o declaraţie semnată de Szijjarto.

„Securitatea aprovizionării unei ţări cu energie nu trebuie să fie niciodată o chestiune ideologică, prin urmare ne aşteptăm din partea Croaţiei ca, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei şi Slovaciei”, a adăugat ministrul ungar.

Citește și

 Kievul, acuzat de Slovacia și Ungaria că a blocat livrările de petrol rusesc. Fico: „Este un șantaj politic”

Şi premierul slovac Robert Fico a acuzat duminică Ucraina că tergiversează repornirea conductei Drujba pentru a face presiuni asupra Ungariei printr-un „şantaj politic” să renunţe la opoziţia exprimată de premierul ungar Viktor Orban faţă de o viitoare aderare a Ucrainei la UE, declaraţie dată de Fico la o conferinţă de presă comună la Bratislava cu secretarul american de stat Marco Rubio.

Ministerul ucrainean de Externe a susţinut joi că tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba a fost suspendat din 27 ianuarie în urma unui atac rusesc. Totuşi, Fico a susţinut de partea sa că dispune de informaţii conform cărora conducta ar fi fost reparată în timpul scurs de atunci, adăugând că nu crede versiunea niciuneia dintre cele două părţi implicate în război, Rusia şi Ucraina.

„Au fost atât de multe minciuni de o parte şi de cealaltă încât nu am curajul să spun cine a bombardat sau a distrus o parte din infrastructura petrolieră”, a remarcat Fico la aceeaşi conferinţă de presă.

România și românii au trecut la dietă😄😄. Treabă bună pentru COLESTEROL

Consumul de alimente a scăzut cu 30%, afirmă ministrul Agriculturii. El vrea o plafonare a adaosului comercial, în funcţie de inflaţie

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că puterea de cumpărare a românilor a scăzut drastic, iar consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%, ceea ca face ca unităţile de procesare să ajungă la pierderi. Ministrul a anunţat că va prezenta, săptămâna viitoare, un proiect prin care adaosul comercial să fie plafonat la 20% la toate produsele alimentare în cazul în care inflaţia este mai mare de 5%, cum e în prezent.

„Încă din 1 august, eu tot am spus că puterea de cumpărare şi partea de alimente în România a scăzut şi va scădea”, a afirmat duminică seară, la Antena 3, ministrul Agriculturii, potrivit căruia consumul la alimente a scăzut cu „aproape 30%”, citează News.ro.

„Gândiţi-vă ce repercusiuni pot fi asupra industriei alimentare. Pentru că atunci când aceste unităţi de procesare nu realizează volumele necesare, ei merg în pierdere. Pentru că au foarte mulţi angajaţi, aceste unităţi de procesare mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare… sigur, aceste unităţi merg pe pierdere”, a explicat ministrul Agriculturii.

Florin Barbu a anunţat că va propune plafonarea adaosului comercial, în funcţie de inflaţie.

„În momentul de faţă, inflaţia cred că a ajuns undeva la 10%. Am luat o decizie şi voi prezenta săptămâna viitoare un pachet, ca să nu mă mai acuze toţi economiştii şi cei care se pricep la partea de economie că intervin în piaţă. Nu mai intervin în piaţă. Intervin asupra inflaţiei, cu un mecanism foarte simplu. Sigur, va fi un act normativ. Atunci când inflaţia este de peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază, pentru că acel adaos practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalimentare”, a declarat el.

Florin Barbu a menționat că inclusiv Consiliul Concurenţei a sesizat creşteri la anumite alimente care nu erau incluse în Ordonaţa privind alimentele de bază.

„În cazul în care inflaţia este sub 5%, piaţa rămâne liberă”, a afirmat ministrul, precizând că vrea să plafoneze adaosul comercial la 20% doar în cazul unei inflaţii mari.