vineri, 23 septembrie 2022

Divertisment. Un articol din catine.ro



Am trecut prin librărie.

Vara asta mi-au cam lipsit librăriile și  anticariatele.

Pentru micile cumpărături, pentru ostoirea foamei vizitez  adesea unul din multele magazine alimentare din jurul locuinței noastre bucureștene, azi cu nume pompoase, din lanțurile  multinaționalelor ce au invadat România.  Produse alimentare și nealimentare sunt cu duiumul. Este reversul medaliei! Comunism = lipsuri, capitalim=consumerism. În locul borcanelor cu murături și  rafturi goale din comunism au aparut mărfurile  capitaliste cu prețuri pe măsură. Pentru o "chunga" doar întindem mână când facem plata. Stau pe rafturi, doar, doar le cumperi.

S-a schimbat totul. În concluzie, mai bine o ocupație  americană  decât  una rusească!

Cum trăim criză  după  criză, acum unele majore,  războaiele din marginea Europei, prețurile exorbitante la energie, pandemia, criza alimentară  ce bate la ușă, remarc întoarcerea românilor spre carte, spre dorința de a descoperi lumea prin lectură,  nu numai prin excursii, vacanțe exotice costsitoare. 

M-a pus pe ganduri ieri o imagine dintr-un magazin alimentar. Tinere grăbite către locurile de muncă zăboveau câteva clipe în acel magazin. Își  cumpărau câte ceva de ale gurii. Grăbite, cu fețe întunecate, ochi mari, priviri fixe pe etichetele de prețuri.  Multe prețuri s-au dublat, ba chiar s-au triplat. Eram singurul puriu la cumpărături în  magazin. Fetele au cumpărat câte ceva, ba aș putea zice ca altădată, un covrig și un iaurt. Vin vremuri grele, taică!

În librărie aceeași liniște de zeci de ani. Noutățile  editoriale asteptau să  le răsfoiești.  Și nu erau puține! Ce repede scriu unii cărți! Multe despre comunism, ceaușesti, războiul din Ucraina, regii ce au domnit la noi etc. O multitudine de subiecte! De toate pentru toți!


Deși am mii de cărți virtuale și fizice necitite am cumpărat încă  una pentru a simți tușul tipografiei și a mă afundă în lumea trecută când alergam pentru o coaja de pâine  sa-mi îndestulez famila. 

Un olandez, Jan Willem Bos, legat de ținuturile noastre, scriitor, m-a atras cu una din cărțile sale, o nouă  apariție, " De la Rin la Dunare și înapoi".  Timp de 45 de ani dintre care 15 în comunism și peste 30 de ani în capitalism a fost si este un observator fin al societății românești.  A cunoscut România în  diversele ei fațete.  Acum am aflat că am locuit în căminul străinilor în timpul studenției mele. Este vorba de căminul C din Complexul Studențesc Grozavești. O carte interesantă cu imagini despre o Românie, văzută  de un străin care ne-a vizitat țara de zeci de ori. 

Am devorat, azi noapte, o parte din cărțulia olandezului.

Acum câțiva ani am cunoscut și eu olandezii la ei acasă. Un popor muncitor, unii dintre ei deschiși  ca și noi. Discuțiile cu cei cu care m-am conversat, în tren, pe stradă,  în mijloacele de transport în comun, la muzee, la pensiunea din Amsterdam, unde un tânăr olandez ne-a fost gazdă, mă  fac să  citesc cartea lui Jan prin prisma celui avizat.










George Coșbuc




George Coșbuc născut la data de 20 septembrie 1866, în localitatea Hordou, acum numită Coșbuc din județul Bistrița-Năsăud, decedat în 9 mai 1918, în București.
A fost un poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916, iar în prezent este NAȘUL LITERAR IN-MEMORIAM AL ACESTUI CENACLU.

Poezia sa aparține patrimoniului cultural național, creația sa recomandându-l drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare (culturalizare) a țăranilor, fiind un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima. A dat o versiune completă a operei lui Dante, Divina comedie. A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc Eneida și Odiseea (Iliada a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român.

Noi, cei din Consiliul Cenaclului îi păstrăm vie memoria, aducându-i Cinstire veșnică!

ADMINISTRAȚIA!

Trăiește clipa



Iată bogăția mea!