I shall not have wasted my time in writing this blog, and more importantly you will not have wasted your time in reading it. All Things Work Together for Good. Nu ceda, nu renunța. Con rumbo propio. Disfruta de la vida sin estrés. Le temps ne respecte, dit-on, que les œuvres auxquelles il collabore.
marți, 11 noiembrie 2025
Plantago Psyllium
luni, 10 noiembrie 2025
Pensii speciale - un fel de CARITAS
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, sâmbătă, la Digi 24, că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, pensiile speciale fiind, în opinia ei, „un fel de Caritas”.
Întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor, Oana Gheorghiu a răspuns: „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând.”
duminică, 9 noiembrie 2025
Călătoriile cu trenul pe care merită să le încerci măcar odată în viață. Cele mai frumoase trasee feroviare din Europa
Unele dintre cele mai frumoase călătorii în Europa, în toate anotimpurile, se pot face cu trenul. Există câteva rute feroviare incredibile. Pe lângă confortul vagoanelor în care se poate servi și masa, peisajele străbătute de căile ferate sunt absolut fabuloase.

Glacier Express străbate Munții Alpi FOTO glacierexpress.ch
Mijlocul preferat de călătorie în Europa este fără îndoială avionul. Prețurile sunt acceptabile sau chiar adevărate chilipiruri, dacă biletele sunt luate din timp sau la ofertă, iar durata călătorie este scurtă. În doar câteva ore putem călători dintr-un colț în altul al Europei. Pentru cei aventuroși și dornici să exploreze nestingheriți continentul, oprind ori de câte ori simt nevoia, călătoriile cu autoturismul sau cu rulota sunt cele mai bune variante. Chiar și așa, nimic nu poate egala o călătorie cu trenul pe splendidele trasee feroviare europene. Este o experiență care trebuie încercată măcar odată-n viață. Plină de romantism, de peisaje fabuloase și relaxare adevărată, călătoria cu trenul poate fi ceva de neuitat, mai ales dacă sunt alese cele mai frumoase trasee feroviare europene, în care confortul și experiențele vizuale se îmbină într-un mod armonios.
Una dintre cele mai frumoase excursii feroviare din Europa se numește Glaciar Express. Este vorba despre un tren care leagă gările celor mai importante stațiuni montane din Elveția, Zermatt și Saint Moritz. Este un traseu de 291 de kilometri pe care trenul îl parcurge în opt ore. Pe scurt, este o plimbare cu un tren express prin Alpii Elvețieni Centrali. Deși numit tren express, acesta parcurge cei 291 de kilometri cu o viteză redusă pentru ca pasagerii să poată admira peisajele incredibile și site-urile UNESCO situate pe rută. Glaciar Express leagă doi dintre cei mai faimoși munți din Europa: Matterhorn și Piz Bernina. Călătoria începe în Zermatt, la capătul unei văi alpine, Mattertal, chiar sub masivul Matterhorn, la o altitudine de 1.606 m. Trenul coboară mai apoi în imensa vale a Valaisului din Brig. Parcurge 291 de kilometri prin centrul Alpilor Elvețieni, străbătând peste 291 de poduri, prin 91 de tuneluri.
Cel mai spectaculos este Tunelul Furka, lung de 15,4 km, la o altitudine de 1.500 m, care ocolește pasul montan cu aceeași denumire. Trenul face o oprire la Andermatt, într-o vale alpină înaltă și retrasă, pentru ca mai apoi să-și reia traseul și să traverseaze cel mai înalt punct al călătoriei, Pasul Oberalp, la 2.033 m. Ca într-un veritabil carusel, dar fără emoții și adrenalină inutilă, coboară mai apoi în punctul cel mai jos al călătoriei, la Chur, situat la o altitudine de 585 m. Din Chur, capitala cantonului Graubünden, Glacier Express se avântă din nou către înălțimile alpine și ajunge la Filisur, un nod feroviar, unde călătorii se pot hotărî dacă continuă călătoria sau aleg altă rută. De aici trenul merge la Davos, traversând ulterior Munții Albula, printr-un tunel situat la 1800 de metri. Finalul călătoriei este în stațiunea Saint Moritz. Peisajul este incredibil, oferind experiențe unice. Trenul Glacier Express folosește vagoane special construite în 2006, confortabile, mochetate și climatizate, cu geamuri laterale panoramice imense și luminatoare din sticlă.

Glaciar Express FOTO glaciarexpress.ch
Biletele pot fi cumpărate la clasa I sau la clasa a II-a. Clasa I înseamnă pur și simplu mai mult spațiu și mai puțini pasageri per vagon, serviciul la bord fiind exact același. Ambele clase au prize și WiFi gratuit. Veți primi un ghid de traseu tipărit gratuit, cu o explicație a principalelor obiective turistice și o hartă a traseului. Există căști gratuite pe care le puteți conecta pentru a asculta indicațiile ghizilor. Ecranele video de la capătul vagonului arată locația trenului și alte informații. Există un vagon bar, dar pe care nu este nevoie să îl vizitați, deoarece personalul preia comenzi pentru ceai, cafea, băuturi alcoolice și răcoritoare și gustări, precum și pentru un prânz cu 2, 3 sau 4 feluri de mâncare. Puteți rezerva prânzul în avans. Prețurile biletelor variază între 170 și 280 de euro, în funcție de clasă, iar rezervarea o puteți face online.
O experiență de neratat este călătoria cu trenul pe linia West Highland, din Scoția. Această linie a ajuns cunoscută în toată lumea datorită producțiilor cinematografice inspirate de celebrul Harry Potter. Trenul care duce, în film, către Hogwarts călătorește exact pe traseul West Highland, străbătând viaductul Glenfinnin. De altfel, acest traseu care străbate coasta de vest a Highland-ului scoțian a fost votat, în 2009, drept cea mai pitorească linie feroviară din lume, pentru al doilea an consecutiv devansând transiberianul și linia Cuzco-Machu Picchu din Peru.
Sondajul a fost realizat în rândul cititorilor revistei Wanderlust, o publicație de referință în domeniul călătoriilor. Pe scurt, linia West Highland este o cale ferată care leagă porturile Mallaig de Oban, pe coasta de vest a celebrelor zone muntoase scoțiene. Este un traseu de 153 de kilometri pe care trenul îl străbate în trei ore și 15 minute. Este o adevărată imersiune în frumusețea peisajelor și istoriei scoțiene, cu lacuri montane, castele, forturi și munți. Pot fi văzute frumuseți naturale precum Loch Lomond, Alpii Arrochar, Cascadele Lora și Ben Nevis.

Prin sălbăticia Scoției FOTO scenicrailbritain.com
Călătorii pot experimenta fiorul călătoriei la 30 de metri deasupra solului de-a lungul curbei uluitoare pe viaductul Glenfinnan. După Bridge of Orchy, linia spre Mallaig urcă pe Rannoch Moor, trecând de fostul punct de trecere de la Gorton Crossing până la stația Rannoch. Iarna, mlaștina este adesea acoperită de zăpadă și se pot vedea căprioare fugind paralel cu trenul. Stația de la Corrour, de pe mlaștină, este una dintre cele mai îndepărtate stații din Marea Britanie și nu este accesibilă pe niciun drum public. Călătoria poate fi făcută fie cu trenuri moderne care au clasa I și clasa standard, dar și cu un tren istoric. Un bilet cu trenul modern costă 38.90 de lire.
În Europa, mai există numeroase alte trasee feroviare incredibile. De exemplu, Linia Văii Rinului, în Germania, cu piesaje istorice și naturale superbe, Linia Bergen în Norvegia cu munți și fiorduri scandinave, Linia Douro în Portugalia, de-a lungul văi râului Douro, intrată în patrimoniul UNESCO, dar și faimoasa linie Belgrad-Bar, care vă poartă prin Peninsula Balcanică. Cu toate acestea, pentru o aventură în adevăratul sens al cuvântului, din Europa se poate iniția cea mai lungă călătorie cu trenul din lume. Este vorba despre ruta Lagos (Portugalia)- Singapoare. Pe scurt, o călătorie cu trenul de peste 19.000 de kilometri și care poate fi parcursă în 21 de zile. De-a lungul celor trei săptămâni puteți admira frumuseților naturale și urbane, din Europa și Asia, străbătând inclusiv Siberia, Mongolia și China.

Cea mai lungă călătorie cu trenul din lume FOTO skratch.com
Această rută este disponibilă din anul 2023, de când autoritățile chineze au inaugurat calea ferată de 416 kilometri între Laos și China, permițând astfel călătorilor de la gara Mohan din Yunnan, China, să ajungă în Singapore. Evident, această călătorie nu se face cu același tren de la un capăt la altul al liniei. Se schimbă câteva trenuri. De exemplu, în Moscova, călătorii vor urca în Trans-Siberian. La Beijing, în China, se schimbă din nou trenul și călătoria continuă către Vietnam. Și de acolo pot apărea schimbări de tren. Ruta a fost calculată de Mark Smith, fost manager al gării Charing Cross și editor Seat61.com, un site dedicat călătoriilor cu trenul, dar și de alte instituții feroviare din Europa. Se ia în considerare minimul de opriri peste noapte, verificarea vizelor și scurtele excursii prin orașe până la stațiile de tren aferente. Costul drumului a fost estimat între 1000 și 1500 de lire sterline.
Ceaiul de Fenicul
sâmbătă, 8 noiembrie 2025
Ciuperca unghiei
Mama lor de nenorociți! Să fie castrați chimic!
Castrare chimică în România pentru pedofili ca în Polonia? Judecător: „e contrar drepturilor omului”
Deputatul Alexandru Popa (PNL) intenționează să depună un proiect de lege care să permită castrarea chimică a pedofililor. Cu toate că astfel de practici sunt considerate abuzive de instituții precum CEDO, există țări unde se practică.

Un liberal propune castrarea chimicǎ a pedofililor. Foto: Shutterstock
„Voi propune CASTRAREA CHIMICĂ. În 2024, peste 600 de copii cu vârsta sub 14 ani au fost abuzați sexual. Este o realitate cruntă despre care prea puțini vorbesc", a scris, joi, pe pagina sa de Facebook deputatul PNL din Brăila Alexandru Popa.
El a adăugat că unii dintre abuzatori au rămas în libertate, iar alții mult prea blând pedepsiți.
„Perioada de timp pe care aceștia o petrec în închisori este mult mai scurtă decât timpul de care un copil, victimă a acestor monștri, are nevoie pentru a se vindeca de trauma prin care a trecut. Copiii României trebuie protejați de monștrii care trăiesc printre noi și care astăzi, sunt pedepsiți mult prea blând față de cum ar merita", a mai precizat liberalul.
Clipul postat de liberal a fost comentat de peste 100 de persoane.
El a mai susținut că este foarte important să le oferim copiilor un mediu sănătos și sigur pentru a crește frumos, armonios și fără teama că pot fi victimele unor indivizi lipsiți de cea mai mică urmă de umanitate sau compasiune.
„Din acest motiv, voi iniția o lege prin care voi propune introducerea pedepsei de Castrare Chimică pentru toți cei care abuzează sexual minorii sub 14 ani. România trebuie să devină mai responsabilă și mai sigură în privința viitorului ei", a concluzionat el.
Pe rețelele sociale, propunerea liberalului a fost comentată intens, iar unul dintre cei care și-au exprimat părerea a fost fostul judecător CSM Cristi Danileț.
„E contrară drepturilor omului. Au mai fost astfel de inițiative", a fost comentariul fostului magistrat la o postare pe aceastǎ temǎ.
Declarația Universală a Drepturilor Omului nu menționează direct „castrarea chimică", dar prevede că orice persoană are dreptul la integritate fizică și să nu fie supusă pedepselor crude, inumane sau degradante (Art. 5).
De aceea, dacă este impusă obligatoriu și fără consimțământ, castrarea chimică poate fi considerată o încălcare a drepturilor omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi documentele Consiliului Europei au stabilit şi reamintesc reguli-cheie: intervențiile medicale fără consimțământ şi cele care au scop punitiv (nu terapeutic) riscă să încalce articolul privind interzicerea torturii/tratamente inumane şi degradante. Există numeroase decizii CEDO privind sterilizări forțate şi tratamente impuse care sunt relevante ca analogie.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut statelor să revizuiască legile astfel încât nimeni să nu poată fi forţat la sterilizare sau castrare (recomandări explicite împotriva coerciţiei medicale).
ONG-uri internaţionale (Amnesty International, HRW etc.) au criticat adoptarea de legi care permit castrarea forţată, calificându-le drept contrare obligaţiilor internaţionale privind interzicerea torturii şi tratamentelor degradante. Amnesty a emis apeluri specifice (de ex. privind Indonesia).
Există totuși țări în care se practică această pedeapsă.
În Polonia, din 2010 există prevederi care permit castrarea chimică a autorilor de infracţiuni sexuale împotriva copiilor (sub anumite condiții).
„O lege poloneză care poate obliga unii violatori și pedofili să se supună castrării chimice a intrat în vigoare. Legislația, adoptată de parlamentarii polonezi în septembrie anul trecut, se aplică bărbaților care violează copii sau membri ai familiei apropiate", a notat BBC în 2010.
Prim-ministrul Donald Tusk a propus măsurile după o serie de cazuri de pedofilie de mare amploare de anul trecut, arată publicația citată.
Conform legii, deținuții ar fi obligați la eliberare să consume droguri pentru a-și reduce libidoul, dar instanțele sunt obligate să ia în considerare opiniile psihiatrilor înainte de a dispune acest lucru, arată BBC.
Unele state din Europa au regimuri care permit tratament voluntar. În majoritatea ţărilor UE castrarea chimică nu este impusă automat; adesea e posibilă doar cu consimţământ sau ca condiţie pentru liberare. Potrivit politicienilor polonezi, țara are acum cea mai dură legislație împotriva pedofililor din Europa.
Situații similare sunt în Coreea de Sud, Indonezia, mai multe state din SUA.
Eu am cumpărat varza de Buzău la începutul lunii octombrie. Deja am consumat o bună parte din ea.
Fermierul român, batjocura speculantului!
Produsul care a asigurat an de an profit îi lasă în 2025 cu mâna la inimă pe legumicultori. „Era cultura care ne salva anul de muncă”
Toamna are și nu prea miros de profit pentru legumicultorii care ani la rând au câștigat bine cu un produs consumat în sezonul rece de către români. „Era cultura care ne salva anul de muncă", spune un tânăr legumicultor.
Munți de varză în piețele din toată țara, fie ele en-gros sau cu amănuntul, și vânzări la un minim al ultimilor ani, spune un cunoscut producător de legume din Olt. Ionuț Crăciun, din Ghimpețeni, a înregistrat, în primul an al întoarcerii sale din Irlanda, profit mai mult decât satisfăcător cu usturoi, pepeni și varză. Se întâmpla acum cinci ani. În următorii ani a devenit cunoscut pentru cele trei produse pe care le comercializează, în proporție covârșitoare, fără să apeleze la intermediari. În toți acești ani a cultivat aproximativ două ha de varză/an și lucrurile au mers foarte bine.
În 2025 a mărit suprafața cultivată cu varză la cinci hectare, iar vânzarea, în acest an, e un dezastru. „E cel mai slab an, de departe. La en-gros și în târguri se vinde cu 0,5 lei/kg. Acum cinci ani, când m-am întors, cred că am vândut cel mai puțin 1,3 lei/kg. Și următorii au fost ani buni", a precizat Ionuț Crăciun, pentru „Adevărul". Din cele cinci hectare cultivate cu varză a reușit să recolteze și să vândă doar a cincea parte. „Mai am peste 100 tone acasă", a spus, cu amărăciune, fermierul.
Toamna trecută a reușit să vândă, în nici două săptămâni, ultimele din octombrie, 75-80 tone de varză doar la piața din municipiul Slatina, o piață în care vin consumatorii finali. Acum a început vânzarea la mijlocul lunii octombrie și cantitatea vândută este la jumătate. „Anul trecut a fost 2 lei, chiar 2,5 lei/kg. Și anul ăsta vindem cu 1 leu acum. De fapt nu acum, de ceva vreme. Și la târg s-a dat și cu 50 de bani, la târgurile de săptămână din localități", a adăugat fermierul.

Ionuț Crăciun a cultivat varză pe 5 hectare FOTO: arhiva personală
Pentru înființarea unui hectar de cultură de varză, fără recoltare, cheltuielile sunt de aproximativ 35.000 lei, a precizat fermierul, iar acești bani vor fi greu de recuperat în acest an.
Ionuț Crăciun cultivă două tipuri de varză, Românească de Buzău și Bucharest, ambele având clienții lor fideli. Varza de Buzău, pe care mulți o preferă pentru murat, are productivitate mai mică dar este mai căutată pe piață. Sau cel puțin era, pentru că în toamna 2025 nimic nu mai pare să se deruleze conform vechilor tipare.
Producătorii au ajuns să fie concurați de intermediari chiar și la ei acasă. Comercianții vin cu mașinile pin sate și vând din poartă-n poartă, de multe ori mai ieftin decât producătorii, deseori cumpărătorii constatând că au fost furați la cântar.
„Samsarii încep cu sezonul de pui și termină cu varza. Vând pepeni, legume, toate cele, mai ieftin prin sat. Când am început să vindem varza, cu 2 lei – 2,5 lei, ei vindeau prin sat cu 1,5 lei, care era prețul de en-gros, prima dată când a ieșit varza la Lunguleți, pentru că ei de acolo o iau. Te fură la cântar, dar asta vezi după și mai ia-i de unde nu sunt. Se întâmplă și la struguri și la tot. De asta cerem reglementări stricte pe piață, să se vândă totul fiscalizat, pentru că nu și-ar mai permite să facă asta", mai spune fermierul.
Pe de altă parte, și comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat. Varza se vindea, cu ani în urmă, în cantități mari începând de la Sfântul Dumitru, când oamenii se pregăteau să pună la murat. Astăzi nu mai poți considera o anume perioadă mai potrivită, a constatat fermierul, pentru că nu mai există aceste comportamente. „Eu am încercat să mă apăr și de asta și am cultivat treptat, astfel încât să am pentru o mai lungă perioadă de timp. Nici asta nu a fost suficient", a arătat Ionuț Crăciun. Mai mult, atunci când mai mulți clienți din aceeași zonă au cumpărat cantități mai mari le-a oferit și transport până acasă.
Anul 2025 a fost unul provocator indiferent de ce cultură ar fi vorba, cel puțin pentru ferma tânărului din Ghimpețeni. Cu excepția tomatelor timpurii din primăvară, prețurile cu care s-a vândut au fost sub așteptări. Chiar și pepenii verzi, pentru care Ionuț Crăciun este renumit, s-au vândut cu preț mic, producătorii români venind în piață, din cauza înghețului din primăvară, după ce importurile umpluseră deja magazinele.
Dovlecii pentru copt, pe care i-a cultivat în acest an doar să încerce piața, pe o suprafață relativ mică, au avut cumpărători, s-a vândut tot, doar că nefiind o cantitate foarte mare nu este semnificativ nici impactul în rezultatul total.

Slatina a fost, vreme de cinci ani, o bună piață de desfacere FOTO: arhiva personală
„Anul ăsta nu a mers nimic. De când am început, cu roșii. La început au mers cele la încălzire, am pus mai târziu și au mers binișor. Am prins și eu puțin cu 10 lei, dar după, nimic. N-am prins preț nici la castraveți, nici la roșii, la nimic. Varză am avut și de primăvară și de vară. Să o dau cu 50 de bani, mă mai costă 30 de bani pe kilogram să o recoltez, pentru că nu vine nimeni să recolteze, de intermediari vorbesc, se duc la Lungulețu și cumpără de acolo, gata pregătită. Așa că în acest an va fi greu. Și să explic și de ce. Noi ce luam din roșii și castraveți băgam în pepeni. Mai puneam iar roșii sau ce mai puneam, iar banii din vânzare îi băgam în varză. Și la final, cam aceștia erau banii care ne rămâneau. Acum suntem pe minus. Anul trecut cred că am avut un profit de aproximativ 100 mii lei. Anul ăsta, cred că minus 200 mii. Ăsta-i adevărul. Avem credit. Am făcut credit ca să putem să mergem de la an la an. Nu am făcut bani din nimic", a mai precizat fermierul.
Din ferma din Ghimpețeni se recoltează acum și varză, dar și roșii din solarii. Tomatele se vând la piață cu cel mult 5-6 lei/kg, un preț mic pentru data din calendar, dar cumpărătorii nici așa nu se înghesuie, consumul scăzând simțitor.

Ionuț Crăciun a cultivat varza în mai multe etape FOTO: arhiva personală
Costurile, pe de altă parte, au crescut, pentru că în nopțile reci fermierii sunt obligați să pornească sistemele de încălzire.
O piață mai mare de desfacere, spune Ionuț Crăciun, încă nu a identificat, deși face parte dintr-o cooperativă care de curând a făcut un depozit de legume-fructe și a încercat să negocieze cu marile lanțuri de magazine. Sunt însă deja contracte în derulare, așa că speranțe, din acest punct de vedere, sunt mai degrabă pentru 2026.
Deși a vândut cu prețuri mici, fermierul spune că tot nu a cedat să-și dea munca pe nimic la intermediari, ci a preferat să-i mulțumească pe cumpărătorii deja fideli.
„În vară, când am avut castraveții și erau 1 leu/kg, am zis să fac promoții. Mai bine îi dau degeaba la un om să se bucure, decât să le dau lor să facă bani. La un kilogram cumpărat le mai dădeam unul, sau la 2 kg de roșii cumpărate le dădeam și unul de castraveți. Aveam oferte speciale", a detaliat Crăciun.
Ionuț Crăciun a cultivat în acest an o suprafață de 10 hectare în câmp – pepeni verzi și galbeni, varză, usturoi și dovleci pentru copt și pe alți 6.500 m.p. legume în solarii. Pentru Ziua Recoltei a experimentat un produs pentru care studiază acum posibilitatea de a dezvolta o linie de procesare: legumele murate. Experiența din Irlanda i-a arătat, de altfel, că un bun fermier nu-și permite să piardă nimic.

Ionuț Crăciun se gândește să investească într-o linie de procesare pentru conserve FOTO: A.M.
În ferma de căpșuni în care a lucrat, de exemplu, fructele calitatea I mergeau la vânzare în supermarket, cele calitatea a II-a erau ambalate și livrate în magazine locale pentru prepararea de gemuri, iar cele care nu se încadrau în niciuna dintre opțiuni erau minim procesate, fiind vândute tăiate și congelate.

Legumele murate în ferma Crăciun au fost la mare căutare la Ziua Recoltei FOTO: Alina Mitran
Și-ar dori să poată face la fel cu produsele sale, pe viitor, pentru că sunt perioade în care vânzarea legumelor în stare proaspătă nu merge foarte bine, sau sunt cantități foarte mari și nu pot fi vândute în timp util, așa că ar putea fi o variantă bună să prepare conserve. Banii pentru o astfel de linie de procesare nu-i are, dar speră să se lanseze linii de finanțare din fonduri europene. Pentru roșii, când a scăzut prețul sub 1 leu/kg, deja a procedat astfel, preparând bulion.

Varza se vinde cu preț mai mic decât în urmă cu cinci ani, spune fermierul FOTO: arhiva personală
„Lucrurile acestea sper să le rezolv în timp. Dar mai avem o problemă, care nu mai ține de noi: fiscalizarea. Asta e cea mai mare problemă. Dacă ar fiscaliza totul... Eu am înțeles că sunt intermediari și ar trebui să trăiască foarte bine și ei. Ne ajuta cumpărând marfă de la noi, ajută producătorul, dar ar trebui fiscalizat la sânge. Atunci când cumpără marfă de la mine, cumpără varza cu 1,50 lei și vinde la piață tot cu atât, să îmi facă mie concurență. Și eu o dau cu 1,50 lei. El nu are adaos? El nu înregistrează marfa asta? Ar trebui cu adaos comercial, trebuie să-și pună 50 de bani în plus, nu? Sau 70 de bani. Atunci, dacă ar lua cu un leu, 70 de bani sunt costurile, transportul cu adaos comercial, trebuie să îți vândă cel puțin cu 2 lei. Atunci m-ar urca și pe mine, ca producător, mai sus. Majoritatea au și atestat de producători, dar acelea se pot verifica să vadă că nu sunt. N-au cum să producă pe 10 ari de teren cât vând ei, 100 de tone de roșii pe an", a mai spus fermierul.
Un tembel trădător de țară! Vă place, nu vă place, altul mama nu mai face!
Am fost OLIMPIC în vremea liceului, "pe bune" , acum peste cincizeci de ani. Am muncit pe brânci pentru premiile naționale câștiga...
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...
-
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc. Titlul articolului, trad...
-
"Au spus că nu sunt demnă de încredere. Șaptesprezece ani mai târziu, am intrat la nunta fratelui meu purtând uniforma de gală. Iar în ...









