I shall not have wasted my time in writing this blog, and more importantly you will not have wasted your time in reading it. All Things Work Together for Good. Nu ceda, nu renunța. Con rumbo propio. Disfruta de la vida sin estrés. Le temps ne respecte, dit-on, que les œuvres auxquelles il collabore.
sâmbătă, 8 noiembrie 2025
Ciuperca unghiei
Mama lor de nenorociți! Să fie castrați chimic!
Castrare chimică în România pentru pedofili ca în Polonia? Judecător: „e contrar drepturilor omului”
Deputatul Alexandru Popa (PNL) intenționează să depună un proiect de lege care să permită castrarea chimică a pedofililor. Cu toate că astfel de practici sunt considerate abuzive de instituții precum CEDO, există țări unde se practică.

Un liberal propune castrarea chimicǎ a pedofililor. Foto: Shutterstock
„Voi propune CASTRAREA CHIMICĂ. În 2024, peste 600 de copii cu vârsta sub 14 ani au fost abuzați sexual. Este o realitate cruntă despre care prea puțini vorbesc", a scris, joi, pe pagina sa de Facebook deputatul PNL din Brăila Alexandru Popa.
El a adăugat că unii dintre abuzatori au rămas în libertate, iar alții mult prea blând pedepsiți.
„Perioada de timp pe care aceștia o petrec în închisori este mult mai scurtă decât timpul de care un copil, victimă a acestor monștri, are nevoie pentru a se vindeca de trauma prin care a trecut. Copiii României trebuie protejați de monștrii care trăiesc printre noi și care astăzi, sunt pedepsiți mult prea blând față de cum ar merita", a mai precizat liberalul.
Clipul postat de liberal a fost comentat de peste 100 de persoane.
El a mai susținut că este foarte important să le oferim copiilor un mediu sănătos și sigur pentru a crește frumos, armonios și fără teama că pot fi victimele unor indivizi lipsiți de cea mai mică urmă de umanitate sau compasiune.
„Din acest motiv, voi iniția o lege prin care voi propune introducerea pedepsei de Castrare Chimică pentru toți cei care abuzează sexual minorii sub 14 ani. România trebuie să devină mai responsabilă și mai sigură în privința viitorului ei", a concluzionat el.
Pe rețelele sociale, propunerea liberalului a fost comentată intens, iar unul dintre cei care și-au exprimat părerea a fost fostul judecător CSM Cristi Danileț.
„E contrară drepturilor omului. Au mai fost astfel de inițiative", a fost comentariul fostului magistrat la o postare pe aceastǎ temǎ.
Declarația Universală a Drepturilor Omului nu menționează direct „castrarea chimică", dar prevede că orice persoană are dreptul la integritate fizică și să nu fie supusă pedepselor crude, inumane sau degradante (Art. 5).
De aceea, dacă este impusă obligatoriu și fără consimțământ, castrarea chimică poate fi considerată o încălcare a drepturilor omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi documentele Consiliului Europei au stabilit şi reamintesc reguli-cheie: intervențiile medicale fără consimțământ şi cele care au scop punitiv (nu terapeutic) riscă să încalce articolul privind interzicerea torturii/tratamente inumane şi degradante. Există numeroase decizii CEDO privind sterilizări forțate şi tratamente impuse care sunt relevante ca analogie.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut statelor să revizuiască legile astfel încât nimeni să nu poată fi forţat la sterilizare sau castrare (recomandări explicite împotriva coerciţiei medicale).
ONG-uri internaţionale (Amnesty International, HRW etc.) au criticat adoptarea de legi care permit castrarea forţată, calificându-le drept contrare obligaţiilor internaţionale privind interzicerea torturii şi tratamentelor degradante. Amnesty a emis apeluri specifice (de ex. privind Indonesia).
Există totuși țări în care se practică această pedeapsă.
În Polonia, din 2010 există prevederi care permit castrarea chimică a autorilor de infracţiuni sexuale împotriva copiilor (sub anumite condiții).
„O lege poloneză care poate obliga unii violatori și pedofili să se supună castrării chimice a intrat în vigoare. Legislația, adoptată de parlamentarii polonezi în septembrie anul trecut, se aplică bărbaților care violează copii sau membri ai familiei apropiate", a notat BBC în 2010.
Prim-ministrul Donald Tusk a propus măsurile după o serie de cazuri de pedofilie de mare amploare de anul trecut, arată publicația citată.
Conform legii, deținuții ar fi obligați la eliberare să consume droguri pentru a-și reduce libidoul, dar instanțele sunt obligate să ia în considerare opiniile psihiatrilor înainte de a dispune acest lucru, arată BBC.
Unele state din Europa au regimuri care permit tratament voluntar. În majoritatea ţărilor UE castrarea chimică nu este impusă automat; adesea e posibilă doar cu consimţământ sau ca condiţie pentru liberare. Potrivit politicienilor polonezi, țara are acum cea mai dură legislație împotriva pedofililor din Europa.
Situații similare sunt în Coreea de Sud, Indonezia, mai multe state din SUA.
Eu am cumpărat varza de Buzău la începutul lunii octombrie. Deja am consumat o bună parte din ea.
Fermierul român, batjocura speculantului!
Produsul care a asigurat an de an profit îi lasă în 2025 cu mâna la inimă pe legumicultori. „Era cultura care ne salva anul de muncă”
Toamna are și nu prea miros de profit pentru legumicultorii care ani la rând au câștigat bine cu un produs consumat în sezonul rece de către români. „Era cultura care ne salva anul de muncă", spune un tânăr legumicultor.
Munți de varză în piețele din toată țara, fie ele en-gros sau cu amănuntul, și vânzări la un minim al ultimilor ani, spune un cunoscut producător de legume din Olt. Ionuț Crăciun, din Ghimpețeni, a înregistrat, în primul an al întoarcerii sale din Irlanda, profit mai mult decât satisfăcător cu usturoi, pepeni și varză. Se întâmpla acum cinci ani. În următorii ani a devenit cunoscut pentru cele trei produse pe care le comercializează, în proporție covârșitoare, fără să apeleze la intermediari. În toți acești ani a cultivat aproximativ două ha de varză/an și lucrurile au mers foarte bine.
În 2025 a mărit suprafața cultivată cu varză la cinci hectare, iar vânzarea, în acest an, e un dezastru. „E cel mai slab an, de departe. La en-gros și în târguri se vinde cu 0,5 lei/kg. Acum cinci ani, când m-am întors, cred că am vândut cel mai puțin 1,3 lei/kg. Și următorii au fost ani buni", a precizat Ionuț Crăciun, pentru „Adevărul". Din cele cinci hectare cultivate cu varză a reușit să recolteze și să vândă doar a cincea parte. „Mai am peste 100 tone acasă", a spus, cu amărăciune, fermierul.
Toamna trecută a reușit să vândă, în nici două săptămâni, ultimele din octombrie, 75-80 tone de varză doar la piața din municipiul Slatina, o piață în care vin consumatorii finali. Acum a început vânzarea la mijlocul lunii octombrie și cantitatea vândută este la jumătate. „Anul trecut a fost 2 lei, chiar 2,5 lei/kg. Și anul ăsta vindem cu 1 leu acum. De fapt nu acum, de ceva vreme. Și la târg s-a dat și cu 50 de bani, la târgurile de săptămână din localități", a adăugat fermierul.

Ionuț Crăciun a cultivat varză pe 5 hectare FOTO: arhiva personală
Pentru înființarea unui hectar de cultură de varză, fără recoltare, cheltuielile sunt de aproximativ 35.000 lei, a precizat fermierul, iar acești bani vor fi greu de recuperat în acest an.
Ionuț Crăciun cultivă două tipuri de varză, Românească de Buzău și Bucharest, ambele având clienții lor fideli. Varza de Buzău, pe care mulți o preferă pentru murat, are productivitate mai mică dar este mai căutată pe piață. Sau cel puțin era, pentru că în toamna 2025 nimic nu mai pare să se deruleze conform vechilor tipare.
Producătorii au ajuns să fie concurați de intermediari chiar și la ei acasă. Comercianții vin cu mașinile pin sate și vând din poartă-n poartă, de multe ori mai ieftin decât producătorii, deseori cumpărătorii constatând că au fost furați la cântar.
„Samsarii încep cu sezonul de pui și termină cu varza. Vând pepeni, legume, toate cele, mai ieftin prin sat. Când am început să vindem varza, cu 2 lei – 2,5 lei, ei vindeau prin sat cu 1,5 lei, care era prețul de en-gros, prima dată când a ieșit varza la Lunguleți, pentru că ei de acolo o iau. Te fură la cântar, dar asta vezi după și mai ia-i de unde nu sunt. Se întâmplă și la struguri și la tot. De asta cerem reglementări stricte pe piață, să se vândă totul fiscalizat, pentru că nu și-ar mai permite să facă asta", mai spune fermierul.
Pe de altă parte, și comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat. Varza se vindea, cu ani în urmă, în cantități mari începând de la Sfântul Dumitru, când oamenii se pregăteau să pună la murat. Astăzi nu mai poți considera o anume perioadă mai potrivită, a constatat fermierul, pentru că nu mai există aceste comportamente. „Eu am încercat să mă apăr și de asta și am cultivat treptat, astfel încât să am pentru o mai lungă perioadă de timp. Nici asta nu a fost suficient", a arătat Ionuț Crăciun. Mai mult, atunci când mai mulți clienți din aceeași zonă au cumpărat cantități mai mari le-a oferit și transport până acasă.
Anul 2025 a fost unul provocator indiferent de ce cultură ar fi vorba, cel puțin pentru ferma tânărului din Ghimpețeni. Cu excepția tomatelor timpurii din primăvară, prețurile cu care s-a vândut au fost sub așteptări. Chiar și pepenii verzi, pentru care Ionuț Crăciun este renumit, s-au vândut cu preț mic, producătorii români venind în piață, din cauza înghețului din primăvară, după ce importurile umpluseră deja magazinele.
Dovlecii pentru copt, pe care i-a cultivat în acest an doar să încerce piața, pe o suprafață relativ mică, au avut cumpărători, s-a vândut tot, doar că nefiind o cantitate foarte mare nu este semnificativ nici impactul în rezultatul total.

Slatina a fost, vreme de cinci ani, o bună piață de desfacere FOTO: arhiva personală
„Anul ăsta nu a mers nimic. De când am început, cu roșii. La început au mers cele la încălzire, am pus mai târziu și au mers binișor. Am prins și eu puțin cu 10 lei, dar după, nimic. N-am prins preț nici la castraveți, nici la roșii, la nimic. Varză am avut și de primăvară și de vară. Să o dau cu 50 de bani, mă mai costă 30 de bani pe kilogram să o recoltez, pentru că nu vine nimeni să recolteze, de intermediari vorbesc, se duc la Lungulețu și cumpără de acolo, gata pregătită. Așa că în acest an va fi greu. Și să explic și de ce. Noi ce luam din roșii și castraveți băgam în pepeni. Mai puneam iar roșii sau ce mai puneam, iar banii din vânzare îi băgam în varză. Și la final, cam aceștia erau banii care ne rămâneau. Acum suntem pe minus. Anul trecut cred că am avut un profit de aproximativ 100 mii lei. Anul ăsta, cred că minus 200 mii. Ăsta-i adevărul. Avem credit. Am făcut credit ca să putem să mergem de la an la an. Nu am făcut bani din nimic", a mai precizat fermierul.
Din ferma din Ghimpețeni se recoltează acum și varză, dar și roșii din solarii. Tomatele se vând la piață cu cel mult 5-6 lei/kg, un preț mic pentru data din calendar, dar cumpărătorii nici așa nu se înghesuie, consumul scăzând simțitor.

Ionuț Crăciun a cultivat varza în mai multe etape FOTO: arhiva personală
Costurile, pe de altă parte, au crescut, pentru că în nopțile reci fermierii sunt obligați să pornească sistemele de încălzire.
O piață mai mare de desfacere, spune Ionuț Crăciun, încă nu a identificat, deși face parte dintr-o cooperativă care de curând a făcut un depozit de legume-fructe și a încercat să negocieze cu marile lanțuri de magazine. Sunt însă deja contracte în derulare, așa că speranțe, din acest punct de vedere, sunt mai degrabă pentru 2026.
Deși a vândut cu prețuri mici, fermierul spune că tot nu a cedat să-și dea munca pe nimic la intermediari, ci a preferat să-i mulțumească pe cumpărătorii deja fideli.
„În vară, când am avut castraveții și erau 1 leu/kg, am zis să fac promoții. Mai bine îi dau degeaba la un om să se bucure, decât să le dau lor să facă bani. La un kilogram cumpărat le mai dădeam unul, sau la 2 kg de roșii cumpărate le dădeam și unul de castraveți. Aveam oferte speciale", a detaliat Crăciun.
Ionuț Crăciun a cultivat în acest an o suprafață de 10 hectare în câmp – pepeni verzi și galbeni, varză, usturoi și dovleci pentru copt și pe alți 6.500 m.p. legume în solarii. Pentru Ziua Recoltei a experimentat un produs pentru care studiază acum posibilitatea de a dezvolta o linie de procesare: legumele murate. Experiența din Irlanda i-a arătat, de altfel, că un bun fermier nu-și permite să piardă nimic.

Ionuț Crăciun se gândește să investească într-o linie de procesare pentru conserve FOTO: A.M.
În ferma de căpșuni în care a lucrat, de exemplu, fructele calitatea I mergeau la vânzare în supermarket, cele calitatea a II-a erau ambalate și livrate în magazine locale pentru prepararea de gemuri, iar cele care nu se încadrau în niciuna dintre opțiuni erau minim procesate, fiind vândute tăiate și congelate.

Legumele murate în ferma Crăciun au fost la mare căutare la Ziua Recoltei FOTO: Alina Mitran
Și-ar dori să poată face la fel cu produsele sale, pe viitor, pentru că sunt perioade în care vânzarea legumelor în stare proaspătă nu merge foarte bine, sau sunt cantități foarte mari și nu pot fi vândute în timp util, așa că ar putea fi o variantă bună să prepare conserve. Banii pentru o astfel de linie de procesare nu-i are, dar speră să se lanseze linii de finanțare din fonduri europene. Pentru roșii, când a scăzut prețul sub 1 leu/kg, deja a procedat astfel, preparând bulion.

Varza se vinde cu preț mai mic decât în urmă cu cinci ani, spune fermierul FOTO: arhiva personală
„Lucrurile acestea sper să le rezolv în timp. Dar mai avem o problemă, care nu mai ține de noi: fiscalizarea. Asta e cea mai mare problemă. Dacă ar fiscaliza totul... Eu am înțeles că sunt intermediari și ar trebui să trăiască foarte bine și ei. Ne ajuta cumpărând marfă de la noi, ajută producătorul, dar ar trebui fiscalizat la sânge. Atunci când cumpără marfă de la mine, cumpără varza cu 1,50 lei și vinde la piață tot cu atât, să îmi facă mie concurență. Și eu o dau cu 1,50 lei. El nu are adaos? El nu înregistrează marfa asta? Ar trebui cu adaos comercial, trebuie să-și pună 50 de bani în plus, nu? Sau 70 de bani. Atunci, dacă ar lua cu un leu, 70 de bani sunt costurile, transportul cu adaos comercial, trebuie să îți vândă cel puțin cu 2 lei. Atunci m-ar urca și pe mine, ca producător, mai sus. Majoritatea au și atestat de producători, dar acelea se pot verifica să vadă că nu sunt. N-au cum să producă pe 10 ari de teren cât vând ei, 100 de tone de roșii pe an", a mai spus fermierul.
Mâna omului este sfântă!
Un politruc sadea, format de actuala școală a propagandismului, SNSPA. Din CV se vede și mâna SIE.
Potret de candidat. Cine este Ciprian Ciucu, fostul lider PNL București care vrea să câștige Primăria Capitalei
Ciprian Ciucu este candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei. Reinstalat în urmă cu un an în funcția de primar al Sectorului 6 cu un scor de peste 70%, liberalul este cel mai puternic candidat al partidului.
FOTO Facebook / Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucu și-a anunțat intenția de a candida înainte de a fi stabilită data alegerilor, acuzând că PSD condiționează organizarea de stabilirea candidaților unici. El este primarul Sectorului 6 din 2020, iar în 2024 a fost reconfirmat în funcție cu 72,89%, cel mai mare rezultat din București.
Ciprian Ciucu este primarul Sectorului 6 încă din 2020, fiind la al doilea mandat. Primul mandat l-a câștigat cu sprijinul alianței PNL-USRPLUS, iar pe cel de-al doilea cu sprijinul alianței PNL-PSD. Între 2016 și 2019 a fost consilier general al Sectorului 6, iar în perioada 2019-2020 a fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Primul contact cu politica l-a avut în anul 2000. Mai exact, între anii 2000 – 2001 a fost angajat la departamentul de Relații Publice al Președinției.
Acum este prim-vicepreședinte al PNL. În februarie 2023 a demisionat de la șefia PNL București, motivând că are nevoie de mai mult timp pentru conducerea primăriei de sector.
Primul loc de muncǎ a fost într-un ONG. A avut mai multe joburi în comunicare și marketing, precum și în domeniile de formare profesională, administrație publică și a predat la Universitatea din București. De asemenea, a fost trainer în Georgia și Republica Moldova, lucrând pentru Centrul Român de Politici Europene.
A urmat cursurile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice (SNSPA), în perioada 1996-2000, având o diplomă în Științe Politice. Are și o diplomă de master, obținută tot la SNSPA, în 2001, în domeniul Politici Publice şi Integrare Europeană.
În declarația sa de avere pe ultimul an fiscal apare un teren agricol în județul Argeș, localitatea Podu Dâmboviței, de peste 5.000 metri pătrați, dobândit în 2011 prin contract de vânzare-cumpărare, alături de soție. Ciucu a mai trecut în act un teren intravilan în localitatea Ordoreanu (Ilfov), de 500 metri pătrați, moștenit în 2018.
Primarul a declarat și două apartamente în București: unul de 34 de metri pătrați, cumpărat în 2004, deținut integral, și unul de 61 de metri pătrați, cumpărat în 2010, alături de soție. În declarația sa de avere mai apare un Renault fabricat în 2023, iar veniturile sale pe ultimul an fiscal includ un salariu de 214.810 lei de pe urma funcției de primar al Sectorului 6, la care se adaugă venituri din chirii în valoare de 2.880 de euro și o indemnizație de 4.382 lei ca membru al Consiliului Național de Integritate (CNI).
Primarul Sectorului 6 mai figurează ca asociat la societatea HF Advising SRL, unde deține 50 de părți sociale, în valoare totală de 450 de lei, și nu a raportat alte participații comerciale semnificative. În plan instituțional, Ciucu deține funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale din Municipiul București. De asemenea, este membru al Consiliului Director al Asociației Municipiilor din România, unde ocupă și rolul de purtător de cuvânt, activitate neremunerată, potrivit declarației depuse.
Declarația include mai multe conturi și depozite la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, deschise între 2004 și 2023, cu solduri totale de peste 50.000 de lei și aproximativ 17.000 de euro. Deține și două fonduri de investiții, în valoare cumulată de circa 40.000 de lei, constituite în 2021 și 2022. A acordat un împrumut în valoare de 278.696 de lei PNL, precum și alte împrumuturi către mai multe persoane fizice în 2024, iar acestea însumează peste 200.000 de lei. Nu este lipsit de datorii. Are un credit bancar contractat la Raiffeisen Bank în 2010, scadent în 2040, de 46.303 euro.
Sondajele îl plasează pe primele locuri, în fruntea listei de candidați, fiind în unele cazuri plasat pe primul loc sau pe cel de-al doilea. Pe 31 august era plasat de Avangarde (companie deținută de sociologul Marius Pieleanu) pe primul loc, alături de colegul său din PSD, Daniel Băluță, ambii fiind cotați cu 25%.
Conform cercetării Novel Research (fondată în 2007 de Marian Marcu şi Lăcrămioara Bîrlică), realizată la comanda liberalilor și publicată la începutul lunii noiembrie, Ciucu are un avantaj de 2 procente. 26,4% dintre respondenți ar vota cu Ciprian Ciucu, în timp ce 24,5% l-ar alege pe Daniel Băluță.
Cel mai recent sondaj Avangarde, publicat pe 26 octombrie, arată o altă ordine a candidaților în intenția de vot: Daniel Băluță – 25%; Ciprian Ciucu – 23%; Cătălin Drulă – 18%; Anca Alexandrescu – 16%.
Articolul este din Adevărul.ro
Noii propagandiști interpretează istoria actuală. Adevăruri pe jumătate. A uitat de lovitura de stat coordonată de militari. Vezi Stănculescu!
Anii în care românii au trăit iluzia libertății și a democrației. Cum a fost salvat comunismul după Revoluție
Timp de aproape doi ani, din decembrie 1989 și până în decembrie 1991, românii au trăit iluzia democrației și a libertății. Există opinii care indică faptul că în acel interval România a experimentat, de fapt, o tentativă de continuare a comunismului, dar în cheie gorbaciovistă.

Anul 1990 a fost marcat de Mineriade FOTO AP
În mod oficial, regimul comunist a luat sfârșit după data de 22 decembrie 1989, moment în care dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa fugeau, cu un elicopter, de pe sediul Comitetului Central din București. A urmat o perioadă de adaptare și tranziție către regimul democratic în adevăratul sens al cuvântului. Primele alegeri libere după mai bine de 45 de ani au avut loc pe 20 mai 1990 iar primul președinte al României post-decembriste a fost Ion Iliescu. Așa cum arată evenimentele, discursurile și deciziile luate în acea perioadă, românii au trăit o perioadǎ doar iluzia democrației. În realitate, au fost încă doi ani de comunism „luminat", după model gorbaciovist, pe care elita comunistă din eșaloanele doi și trei, plus elemente ale Securității salvate la Revoluție de Iliescu și reinventat drept oamenii noi ai democrației originale românești, au încercat să le impună societății românești. În anul 1990, primul an de așa zisă libertate, s-a încercat, de fapt, reîntoarcerea la vasalitatea față de Rusia din anii '50, dar cu o „față umană", suportabilă de populație. Acest proces a fost marcat de violențe extreme, propagandă și dezinformare tipic comuniste.
Pe 17 decembrie, o manifestație pașnică de susținere a pastorului reformat Laszlo Tokes, situat în Piața Maria din Timișoara, s-a transformat într-o adevărată revoluție îndreptată împotriva Partidului Comunist și a dictaturii ceaușiste. Tokes era cunoscut pentru critica sa împotriva regimului comunist. Exemplul a fost urmat de tot mai mulți tineri. Mulțimea creștea exponențial. Călătorii care coborau din tramvaiele oprite vedeau oamenii cu lumânări aprinse în fața casei lui Laszlo Tokes și se raliau revoltei împotriva comunismului. Miliția și Securitatea a intervenit în forță, cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bastoane. Mulți protestari au fost arestați și duși la Miliție sau Securitate. Focul Revoluției nu mai putea fi oprit iar până pe 20 decembrie, cu prețul a zeci de morți și sute de răniți, Timișoara a devenit oraș liber. Pe 21 decembrie, Ceaușescu ieșea în fața mulțimii de muncitori adunate cu arcanul pentru a demonstra că totul este în regulă în România. A avut o surpriză uriașă. Oamenii l-au huiduit iar la scurt timp revoluția s-a declanșat și la București, ca și în alte orașe din România. Până pe 22 decembrie 1989 s-a putut vorbi de o revoluție populară, o defulare a societății românești care nu mai îndura opresiunea. Din seara zilei de 22 decembrie 1989, totul s-a schimbat. Revoluția populară, spun mulți specialiști, a fost confiscată.
Oamenii au putut să vadă la televizor cum Ion Iliescu, directorul Editurii Tehnice, un nomenclaturist cu state vechi și funcții importante în PCR până la sfârșitul anilor '70, mazilit de Ceaușescu, adresa comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) - noul organism provizoriu al puterii în stat după fuga Ceaușeștilor. După numai cinci zile, cel care a servit toată viața regimul comunist, adică Ion Iliescu, a fost ales președinte al CFSN având ca scop declarat „instaurarea democrației, libertății și demnității poporului român".
În realitate, revoluția a fost deturnată iar foştii demnitari comuniști, din eșaloanele 2 și 3, și oameni ai Securității s-au reinventat, fiind prezentați drept apărători ai democrației, în timp ce încercau sǎ asigure supraviețuirea unui nou tip de comunism - cel gorbaciovist, diferit de dictatura ceaușistă.
Așa a apărut psihoza teroriștilor, pentru mulți istorici o diversiune criminală în urma căreia au murit mulți oameni în decembrie 1989. „Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare", precizau procurorii militari.
Oamenii nu mai erau ocupați cu identificarea oamenilor regimului, ci cu o amenințare iluzorie, teroriștii. „Ceea ce a făcut Ion Iliescu, cel mai important, pentru primul grup coagulat în jurul lui a fost să salveze structurile Securității trimițând tot timpul la teroriști străini care de fapt nu au existat niciodată. Iar una dintre legendele Revoluției române intens întreținută de Ion Iliescu și de cei apropiați lui a fost exact aceasta a intervenției străine foarte consistente, dar care nu făcea decât să ascundă rămășițele aparatului de represiune ceaușist pe care Ion Iliescu le-a întrebuințat copios pentru a-și legitima deturnarea Revoluției", preciza doctor Cosmin Popa, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga".
Iar manevra a reușit.
„Ion Iliescu este principalul autor al deturnării revoluției române autentice începută pe 17 decembrie. Iar deturnarea s-a petrecut cu siguranță pe 22 decembrie. În jurul lui Ion Iliescu s-au coagulat cel puțin două tipuri de forțe. Prima și cea mai consistentă numeric a fost cea a oamenilor dispuși și doritori să salveze cât mai mult din regimul Ceaușescu în perioada post-Ceaușescu. Și aici am în vedere în primul și în primul rând structura Securității extinsă și rețelele de partid cu tot ce implicau ele. Sigur că erau eșaloanele doi și trei, dar au fost și forțe care s-au aflat multă vreme în eșalonul primar, oameni care au condus România de pe poziții foarte relevante politic în perioada în care țara noastră reprezenta un aliat disciplinat al Uniunii Sovietice. Primul grup a fost deci cel al salvatorilor ceaușismului iar al doilea grup a fost cel al oamenilor care-și doreau o revenire a României în nucleul de state vasale al URSS. Iar Ion Iliescu a deservit în egală măsură, cu egal entuziasm ambele grupuri", adaugă Cosmin Popa. A rezultat o „democrație originală" românească, în care la putere s-au aflat, în mare parte, tot foștii nomenclaturiști și oamenii regimului de care românii au vrut să scape, dar deghizați în campioni ai democrației.
Inițial, reprezentanții FSN au promis oamenilor în decembrie 1989 că nu se vor constitui în partid politic și cǎ vor asigura conducerea până la organizarea alegerilor planificate pentru data de 20 mai 1990. Cu toate acestea, FSN și-a încălcat promisiunea și a devenit partid politic cu reprezentanți la alegerile din mai 1990. În acest context, au avut loc proteste puternice ale intelectualilor, studenților, oamenilor sătui de comunism în Piața Universtății, aceea mișcare "a golanilor", care cereau ca FSN să-și respecte cuvântul, precum și eliminarea din structurile politice și din funcții a tuturor foștilor nomenclaturiști, în frunte cu Iliescu. Iliescu și oamenii săi, majoritatea din fostul Partid Comunist, au acționat cum știau mai bine. Au aplicat metodele comuniste specifice sfârșitului anilor '40, adicǎ compromiterea și demonizarea reprezentanților partidelor istorice reînființate - PNL și PNȚ - manipularea opiniei publice, aservirea presei și dezinformare.
„Ion Iliescu este cel care, începând cu decembrie '89, a împărțit societatea românească în două. Și anume, în oamenii care susțineau un anumit mod de viață, o anumită orientare pro-estică, conservatoare, pro-rusă și cei care susțineau o orientare pro-occidentală, pro-democratică. Partea majoritară a populației, la acea vreme erau susținători ai viziunii dânsului, adică o continuare a comunismului într-o variantă reformată, o perestroică. Iliescu i-a ridicat pe acești oameni împotriva minorității care-și dorea o variantă democratică, o Românie îndreptată către valori occidentale", preciza cercetătorul Mădălin Hodor. Culmea, mesajele lui Iliescu funcționau de minune la o societate care nu ieșise nicio clipă cu adevărat din comunism. Majoritatea populației era formată în valorile socialismului, oamenii fiind obișnuiți cu sloganuri, demagogie și ușor de manipulat. „Comunismul nu trece pe lângă oameni fără să lase urme. Revoluţia, în fond, nu ne-a putut schimba peste noapte. Aceiaşi oameni nu puteau să gândească, să simtă, să se descătuşeze, să se elibereze interior, subit", preciza Doina Cornea în lucrarea „Faţa nevăzută a lucrurilor (1990 – 1999). Dialoguri cu Rodica Palade".
Iliescu a folosit exact metodele ceaușiste, retorica comunistă legată de ura „proletariatului" împotriva „intelectualilor". „Sloganurile din anii 90 erau „moarte intelectualilor", „nu ne vindem țara", „afară cu intelectualii". Opoziția democrată era etichetată ca fiind o slugă a intereselor străine care vor să vândă țara, să distrugă avere poporului. Liderii opoziției erau și ei etichetați drept moșieri care vor să-și ia înapoi averile. Regele Mihai știți bine că a fost gonit de Ion Iliescu când a vrut să se întoarcă în țară, pe aceeași idee. Ion Iliescu a incitat atunci populația spunând că regele vrea să se întoarcă în țară ca să-și refacă toate averile. Desigur, această manipulare și incitare a populației, acest război al românilor împotriva românilor nu l-a făcut Ion Iliescu. El a fost creat de regimul comunist. Nicolae Ceaușescu care a condus către imprimarea acestei frici în rândul populației, că România este atacată din toate părțile, că străinii râvnesc la realizările și bogățiile noastre. A fost propaganda lui Ceaușescu", adăuga istoricul Mădălin Hodor.
Pe fondul acestei stări de fapt, dar și a metodelor de propagandă și defăimare tipic comuniste, la alegerile din 20 mai 1990 Iliescu a fost ales președinte al României de 85% din cei care s-au prezentat la vot (iar prezența a fost record). Legitimat de români, regimul Iliescu a trecut la represiuni specifice anilor '50 împotriva contestatarilor. I-a chemat la București pe mineri, „pe oamenii munci", cei cu „origini sănătoase", ușor de manipulat, să „facă ordine". Pe 14 iunie, minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au ajuns în Gara de Nord înainte de răsărit. În București s-au răspândit peste 10.000 de mineri înarmați cu ciomege, țevi, răngi și tot ce le-a picat în mână. S-au împărțit în grupuri și au plecat spre mai multe puncte din Capitală. Când au ajuns în fața Guvernului, Iliescu a ieșit în balcon și le-a mulțumit că au răspuns apelului, îndemnându-i să restabilească „ordinea".
„Mă adresez dumneavoastră, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care şi de astă dată l-aţi dat, la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cozma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră", le-a spus Ion Iliescu. Iar studenții și toți cei care protestau în Piața Universității au fost etichetați în pur spirit comunist „elemente fasciste, incitante, drogați". A început o vânătoare de oameni. Toți cei care nu corespundeau profilului de om „muncitor" cu „origine sănătoasă" era bătut, călcat în picioare, reținut ilegal. Organele de poliție ar fi ajutat minerii să ajungă în punctele fierbinți. Minerilor, așa cum spun specialiștii, li s-au raliat și oamenii simplii, pătrunși de propagandă și dezinformare, dar și muncitori. Gloata a intrat prin Universități, a bătut tot ce a ieșit în cale și a devastat orașul. Au luat la rând sediile partidelor politice din opoziție, mai ales PNȚ și PSD, continuând distrugerile și jafurile.
„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la Mineriadă, observăm că minerii sunt cei de regulă arătați în imagini. Dar imaginile mai arată și altceva. Acolo au participat muncitori, cetățeni obișnuiți, împotriva celor care își doreau libertate și democrație. Oamenii obișnuiți au fost cei care au vânat pe stradă tineri, cu barbă sau cu blugi, și i-au predat minerilor. Oamenii obișnuiți au aplaudat minerii în București. Acea imagine cu bătrânul care-i sărută mâna unui miner spune ceva. Arată că o parte consistentă a populației era înverșunată și era alimentată cu această ură împotriva celor care-și doreau o schimbare mai profundă", completa Mădălin Hodor.
Noul regim a intimidat opoziția și a transmis un mesaj clar. Iliescu și-a dorit ca România să fie condusă pe principiile unui comunism „cu față umană". „Obiectivul inițial al lui Ion Iliescu a fost să instaureze în România un regim politic foarte asemănător cu ceea ce încerca Gorbaciov să întreprindă în Uniunea Sovietică, un socialism cu față umană, care să permită chiar și elemente de multipartidism, pentru a face suportabil pentru populație controlul partidului comunist. Este ceea ce oricum s-a întâmplat în România. Chiar dacă teoretic am asistat la destrămarea rapidă a partidului comunist, în realitate structurile comuniste, structurile ceaușiste în România, au reușit să facă cel mai complet salt în tranziția post-comunistă, prin FSN . Ele au fost salvate exact prin această umbrelă pe care le-a acordat-o Ion Iliescu", adaugă Cosmin Popa.
În plus, Iliescu a vrut ca România să redevină vasala URSS. România a fost singura țară care în primăvara lui 1991 semna un tratat de prietenie cu URSS, cu o valabilitate de 10 ani și cu posibilitatea de prelungire automată. Abia în decembrie 1991, la doi ani de la Revoluție, România avea parte de o constituție democratică. Până atunci a fost în vigoare Constiuția din perioada comunistă. Norocul României a fost căderea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 și nevoia României de a se reorienta. Așa au trăit românii, cei mai mulți fără să-și dea seama, încă doi ani de comunism, dar „cu față umană", cu blugi, suc la dozator și buticuri.
Text nesemnat din Adevărul.ro
Urmașii escrocului internațional vor să pună mâna pe LUKOIL Romania
vineri, 7 noiembrie 2025
Philips, o marcă de succes, cândva.
Melcii și limacșii
Lecitina
O analiză pertinentă! Dan Dungaciu
Imbecilul din fruntea statului dă cu mucii în fasole! "NICUȘOR #DAN JIGNEȘTE JUMĂTATE DE #ROMÂNIE ☝️Jumătate dintre români sunt antiocc...
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...
-
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc. Titlul articolului, trad...
-
"Au spus că nu sunt demnă de încredere. Șaptesprezece ani mai târziu, am intrat la nunta fratelui meu purtând uniforma de gală. Iar în ...





