Mâna omului este sfântă!

În sudul insulei Lanzarote (Spania), în zona numită La Geria, pământul nu este verde, ci negru. Nu există râuri, ploaie aproape deloc, iar solul este acoperit de cenușă vulcanică. Și totuși, aici se face vin de peste 250 de ani. Vița de vie nu crește la suprafață, ci… sub pământ.

După erupțiile vulcanului Timanfaya din 1730–1736, câmpurile au fost acoperite de un strat gros de „picón”, pietriș vulcanic. În loc să abandoneze terenul, localnicii au observat că cenușa vulcanică absoarbe umezeala din aer și o păstrează adânc în sol. Așa s-a născut una dintre cele mai ingenioase forme de agricultură din lume.

Fiecare viță de vie este plantată într-o groapă circulară adâncă de 1–3 metri. Pământul este săpat până se ajunge la solul fertil de dedesubt. Apoi, groapa este acoperită cu un strat de cenușă vulcanică. Pentru a proteja vița de vie de vântul puternic din Atlantic, oamenii ridică un zid semicircular din pietre negre de bazalt, în jurul fiecărei gropi.

De sus, La Geria arată ca un câmp plin cu mii de cratere artificiale, fiecare cu propria sa plantă. Nu există irigații. Rădăcinile absorb doar umezeala pe care vântul oceanic o aduce peste noapte. Nicio picătură de apă nu este irosită.

Viile nu sunt drepte, ci răsfirate, iar vița de vie rămâne joasă, aproape lipită de sol, pentru a se apăra de vânt. Fiecare groapă are doar o singură viță plantată. În unele zone, se sapă brazde adânci și lungi, peste care se pun ziduri în formă de semicerc – privite de sus, arată ca niște solzi de dragon pe un pământ negru.

Este o agricultură lentă și manuală. Tractoarele nu pot intra între gropi, iar culesul se face cu mâna, sub soare, printre pietrele vulcanice. Dar rezultatul este unic: vinul Malvasia Volcánica – unul dintre cele mai vechi soiuri din lume, cu gust mineral, ușor sărat.

La Geria nu este doar o vie. Este o lecție despre cum oamenii s-au adaptat unui deșert de lavă și l-au transformat în hrană. Un loc unde vița de vie nu se teme de foc, ci trăiește din cenușă.

Un politruc sadea, format de actuala școală a propagandismului, SNSPA. Din CV se vede și mâna SIE.

 Potret de candidat. Cine este Ciprian Ciucu, fostul lider PNL București care vrea să câștige Primăria Capitalei

Ciprian Ciucu este candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei. Reinstalat în urmă cu un an în funcția de primar al Sectorului 6 cu un scor de peste 70%, liberalul este cel mai puternic candidat al partidului. 

FOTO Facebook / Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu și-a anunțat intenția de a candida înainte de a fi stabilită data alegerilor, acuzând că PSD condiționează organizarea de stabilirea candidaților unici. El este primarul Sectorului 6 din 2020, iar în 2024 a fost reconfirmat în funcție cu 72,89%, cel mai mare rezultat din București. 

Ciprian Ciucu este primarul Sectorului 6 încă din 2020, fiind la al doilea mandat. Primul mandat l-a câștigat cu sprijinul alianței PNL-USRPLUS, iar pe cel de-al doilea cu sprijinul alianței PNL-PSD. Între 2016 și 2019 a fost consilier general al Sectorului 6, iar în perioada 2019-2020 a fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Primul contact cu politica l-a avut în anul 2000. Mai exact, între anii 2000 – 2001 a fost angajat la departamentul de Relații Publice al Președinției. 

Acum este prim-vicepreședinte al PNL. În februarie 2023 a demisionat de la șefia PNL București, motivând că are nevoie de mai mult timp pentru conducerea primăriei de sector.

Primul loc de muncǎ a fost într-un ONG. A avut mai multe joburi în comunicare și marketing, precum și în domeniile de formare profesională, administrație publică și a predat la Universitatea din București. De asemenea, a fost trainer în Georgia și Republica Moldova, lucrând pentru Centrul Român de Politici Europene.

A urmat cursurile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice (SNSPA), în perioada 1996-2000, având o diplomă în Științe Politice. Are și o diplomă de master, obținută tot la SNSPA, în 2001, în domeniul Politici Publice şi Integrare Europeană. 

În declarația sa de avere pe ultimul an fiscal apare un teren agricol în județul Argeș, localitatea Podu Dâmboviței, de peste 5.000 metri pătrați, dobândit în 2011 prin contract de vânzare-cumpărare, alături de soție. Ciucu a mai trecut în act un teren intravilan în localitatea Ordoreanu (Ilfov), de 500 metri pătrați, moștenit în 2018.

Primarul a declarat și două apartamente în București: unul de 34 de metri pătrați, cumpărat în 2004, deținut integral, și unul de 61 de metri pătrați, cumpărat în 2010, alături de soție. În declarația sa de avere mai apare un Renault fabricat în 2023, iar veniturile sale pe ultimul an fiscal includ un salariu de 214.810 lei de pe urma funcției de primar al Sectorului 6, la care se adaugă venituri din chirii în valoare de 2.880 de euro și o indemnizație de 4.382 lei ca membru al Consiliului Național de Integritate (CNI). 

Primarul Sectorului 6 mai figurează ca asociat la societatea HF Advising SRL, unde deține 50 de părți sociale, în valoare totală de 450 de lei, și nu a raportat alte participații comerciale semnificative. În plan instituțional, Ciucu deține funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale din Municipiul București. De asemenea, este membru al Consiliului Director al Asociației Municipiilor din România, unde ocupă și rolul de purtător de cuvânt, activitate neremunerată, potrivit declarației depuse.

Declarația include mai multe conturi și depozite la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, deschise între 2004 și 2023, cu solduri totale de peste 50.000 de lei și aproximativ 17.000 de euro. Deține și două fonduri de investiții, în valoare cumulată de circa 40.000 de lei, constituite în 2021 și 2022. A acordat un împrumut în valoare de 278.696 de lei PNL, precum și alte împrumuturi către mai multe persoane fizice în 2024, iar acestea însumează peste 200.000 de lei. Nu este lipsit de datorii. Are un credit bancar contractat la Raiffeisen Bank în 2010, scadent în 2040, de 46.303 euro. 

Sondajele îl plasează pe primele locuri, în fruntea listei de candidați, fiind în unele cazuri plasat pe primul loc sau pe cel de-al doilea. Pe 31 august era plasat de Avangarde (companie deținută de sociologul Marius Pieleanu) pe primul loc, alături de colegul său din PSD, Daniel Băluță, ambii fiind cotați cu 25%.

Conform cercetării Novel Research (fondată în 2007 de Marian Marcu şi Lăcrămioara Bîrlică), realizată la comanda liberalilor și publicată la începutul lunii noiembrie, Ciucu are un avantaj de 2 procente. 26,4% dintre respondenți ar vota cu Ciprian Ciucu, în timp ce 24,5% l-ar alege pe Daniel Băluță. 

Cel mai recent sondaj Avangarde, publicat pe 26 octombrie, arată o altă ordine a candidaților în intenția de vot: Daniel Băluță – 25%; Ciprian Ciucu – 23%; Cătălin Drulă – 18%; Anca Alexandrescu – 16%. 

Articolul este din Adevărul.ro 

Noii propagandiști interpretează istoria actuală. Adevăruri pe jumătate. A uitat de lovitura de stat coordonată de militari. Vezi Stănculescu!

 

Anii în care românii au trăit iluzia libertății și a democrației. Cum a fost salvat comunismul după Revoluție

Timp de aproape doi ani, din decembrie 1989 și până în decembrie 1991, românii au trăit iluzia democrației și a libertății. Există opinii care indică faptul că în acel interval România a experimentat, de fapt, o tentativă de continuare a comunismului, dar în cheie gorbaciovistă.

Anul 1990 a fost marcat de Mineriade FOTO AP

În mod oficial, regimul comunist a luat sfârșit după data de 22 decembrie 1989, moment în care dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa fugeau, cu un elicopter, de pe sediul Comitetului Central din București. A urmat o perioadă de adaptare și tranziție către regimul democratic în adevăratul sens al cuvântului. Primele alegeri libere după mai bine de 45 de ani au avut loc pe 20 mai 1990 iar primul președinte al României post-decembriste a fost Ion Iliescu. Așa cum arată evenimentele, discursurile și deciziile luate în acea perioadă, românii au trăit o perioadǎ doar iluzia democrației. În realitate, au fost încă doi ani de comunism „luminat", după model gorbaciovist, pe care elita comunistă din eșaloanele doi și trei, plus elemente ale Securității salvate la Revoluție de Iliescu și reinventat drept oamenii noi ai democrației originale românești, au încercat să le impună societății românești. În anul 1990, primul an de așa zisă libertate, s-a încercat, de fapt, reîntoarcerea la vasalitatea față de Rusia din anii '50, dar cu o „față umană", suportabilă de populație. Acest proces a fost marcat de violențe extreme, propagandă și dezinformare tipic comuniste. 

Pe 17 decembrie, o manifestație pașnică de susținere a pastorului reformat Laszlo Tokes, situat în Piața Maria din Timișoara, s-a transformat într-o adevărată revoluție îndreptată împotriva Partidului Comunist și a dictaturii ceaușiste. Tokes era cunoscut pentru critica sa împotriva regimului comunist. Exemplul a fost urmat de tot mai mulți tineri. Mulțimea creștea exponențial. Călătorii care coborau din tramvaiele oprite vedeau oamenii cu lumânări aprinse în fața casei lui Laszlo Tokes și se raliau revoltei împotriva comunismului. Miliția și Securitatea a intervenit în forță, cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bastoane. Mulți protestari au fost arestați și duși la Miliție sau Securitate. Focul Revoluției nu mai putea fi oprit iar până pe 20 decembrie, cu prețul a zeci de morți și sute de răniți, Timișoara a devenit oraș liber. Pe 21 decembrie, Ceaușescu ieșea în fața mulțimii de muncitori adunate cu arcanul pentru a demonstra că totul este în regulă în România. A avut o surpriză uriașă. Oamenii l-au huiduit iar la scurt timp revoluția s-a declanșat și la București, ca și în alte orașe din România. Până pe 22 decembrie 1989 s-a putut vorbi de o revoluție populară, o defulare a societății românești care nu mai îndura opresiunea. Din seara zilei de 22 decembrie 1989, totul s-a schimbat. Revoluția populară, spun mulți specialiști, a fost confiscată.

Oamenii au putut să vadă la televizor cum Ion Iliescu, directorul Editurii Tehnice, un nomenclaturist cu state vechi și funcții importante în PCR până la sfârșitul anilor '70, mazilit de Ceaușescu, adresa comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) - noul organism provizoriu al puterii în stat după fuga Ceaușeștilor. După numai cinci zile, cel care a servit toată viața regimul comunist, adică Ion Iliescu, a fost ales președinte al CFSN având ca scop declarat „instaurarea democrației, libertății și demnității poporului român". 

În realitate, revoluția a fost deturnată iar foştii demnitari comuniști, din eșaloanele 2 și 3, și oameni ai Securității s-au reinventat, fiind prezentați drept apărători ai democrației, în timp ce încercau sǎ asigure supraviețuirea unui nou tip de comunism - cel gorbaciovist, diferit de dictatura ceaușistă.

 Așa a apărut psihoza teroriștilor, pentru mulți istorici o diversiune criminală în urma căreia au murit mulți oameni în decembrie 1989. „Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare", precizau  procurorii militari.

Oamenii nu mai erau ocupați cu identificarea oamenilor regimului, ci cu o amenințare iluzorie, teroriștii. „Ceea ce a făcut Ion Iliescu, cel mai important, pentru primul grup coagulat în jurul lui a fost să salveze structurile Securității trimițând tot timpul la teroriști străini care de fapt nu au existat niciodată. Iar una dintre legendele Revoluției române intens întreținută de Ion Iliescu și de cei apropiați lui a fost exact aceasta a intervenției străine foarte consistente, dar care nu făcea decât să ascundă rămășițele aparatului de represiune ceaușist pe care Ion Iliescu le-a întrebuințat copios pentru a-și legitima deturnarea Revoluției", preciza doctor Cosmin Popa, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga".

Iar manevra a reușit. 

„Ion Iliescu este principalul autor al deturnării revoluției române autentice începută pe 17 decembrie. Iar deturnarea s-a petrecut cu siguranță pe 22 decembrie. În jurul lui Ion Iliescu s-au coagulat cel puțin două tipuri de forțe. Prima și cea mai consistentă numeric a fost cea a oamenilor dispuși și doritori să salveze cât mai mult din regimul Ceaușescu în perioada post-Ceaușescu. Și aici am în vedere în primul și în primul rând structura Securității extinsă și rețelele de partid cu tot ce implicau ele. Sigur că erau eșaloanele doi și trei, dar au fost și forțe care s-au aflat multă vreme în eșalonul primar, oameni care au condus România de pe poziții foarte relevante politic în perioada în care țara noastră reprezenta un aliat disciplinat al Uniunii Sovietice. Primul grup a fost deci cel al salvatorilor ceaușismului iar al doilea grup a fost cel al oamenilor care-și doreau o revenire a României în nucleul de state vasale al URSS. Iar Ion Iliescu a deservit în egală măsură, cu egal entuziasm ambele grupuri", adaugă Cosmin Popa. A rezultat o „democrație originală" românească, în care la putere s-au aflat, în mare parte, tot foștii nomenclaturiști și oamenii regimului de care românii au vrut să scape, dar deghizați în campioni ai democrației. 

Inițial, reprezentanții FSN au promis oamenilor în decembrie 1989 că nu se vor constitui în partid politic și cǎ vor asigura conducerea până la organizarea alegerilor planificate pentru data de 20 mai 1990. Cu toate acestea, FSN și-a încălcat promisiunea și a devenit partid politic cu reprezentanți la alegerile din mai 1990. În acest context, au avut loc proteste puternice ale intelectualilor, studenților, oamenilor sătui de comunism în Piața Universtății, aceea mișcare "a golanilor", care cereau ca FSN să-și respecte cuvântul, precum și eliminarea din structurile politice și din funcții a tuturor foștilor nomenclaturiști, în frunte cu Iliescu. Iliescu și oamenii săi, majoritatea din fostul Partid Comunist, au acționat cum știau mai bine. Au aplicat metodele comuniste specifice sfârșitului anilor '40, adicǎ compromiterea și demonizarea reprezentanților partidelor istorice reînființate - PNL și PNȚ - manipularea opiniei publice, aservirea presei și dezinformare.

 „Ion Iliescu este cel care, începând cu decembrie '89, a împărțit societatea românească în două. Și anume, în oamenii care susțineau un anumit mod de viață, o anumită orientare pro-estică, conservatoare, pro-rusă și cei care susțineau o orientare pro-occidentală, pro-democratică. Partea majoritară a populației, la acea vreme erau susținători ai viziunii dânsului, adică o continuare a comunismului într-o variantă reformată, o perestroică. Iliescu i-a ridicat pe acești oameni împotriva minorității care-și dorea o variantă democratică, o Românie îndreptată către valori occidentale", preciza cercetătorul Mădălin Hodor. Culmea, mesajele lui Iliescu funcționau de minune la o societate care nu ieșise nicio clipă cu adevărat din comunism. Majoritatea populației era formată în valorile socialismului, oamenii fiind obișnuiți cu sloganuri, demagogie și ușor de manipulat. „Comunismul nu trece pe lângă oameni fără să lase urme. Revoluţia, în fond, nu ne-a putut schimba peste noapte. Aceiaşi oameni nu puteau să gândească, să simtă, să se descătuşeze, să se elibereze interior, subit", preciza Doina Cornea în lucrarea „Faţa nevăzută a lucrurilor (1990 – 1999). Dialoguri cu Rodica Palade".

Iliescu a folosit exact metodele ceaușiste, retorica comunistă legată de ura „proletariatului" împotriva „intelectualilor". „Sloganurile din anii 90 erau „moarte intelectualilor", „nu ne vindem țara", „afară cu intelectualii". Opoziția democrată era etichetată ca fiind o slugă a intereselor străine care vor să vândă țara, să distrugă avere poporului. Liderii opoziției erau și ei etichetați drept moșieri care vor să-și ia înapoi averile. Regele Mihai știți bine că a fost gonit de Ion Iliescu când a vrut să se întoarcă în țară, pe aceeași idee. Ion Iliescu a incitat atunci populația spunând că regele vrea să se întoarcă în țară ca să-și refacă toate averile. Desigur, această manipulare și incitare a populației, acest război al românilor împotriva românilor nu l-a făcut Ion Iliescu. El a fost creat de regimul comunist. Nicolae Ceaușescu care a condus către imprimarea acestei frici în rândul populației, că România este atacată din toate părțile, că străinii râvnesc la realizările și bogățiile noastre. A fost propaganda lui Ceaușescu", adăuga istoricul Mădălin Hodor.

Pe fondul acestei stări de fapt, dar și a metodelor de propagandă și defăimare tipic comuniste, la alegerile din 20 mai 1990 Iliescu a fost ales președinte al României de 85% din cei care s-au prezentat la vot (iar prezența a fost record). Legitimat de români, regimul Iliescu a trecut la represiuni specifice anilor '50 împotriva contestatarilor. I-a chemat la București pe mineri, „pe oamenii munci", cei cu „origini sănătoase", ușor de manipulat, să „facă ordine". Pe 14 iunie, minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au ajuns în Gara de Nord înainte de răsărit. În București s-au răspândit peste 10.000 de mineri înarmați cu ciomege, țevi, răngi și tot ce le-a picat în mână. S-au împărțit în grupuri și au plecat spre mai multe puncte din Capitală. Când au ajuns în fața Guvernului, Iliescu a ieșit în balcon și le-a mulțumit că au răspuns apelului, îndemnându-i să restabilească „ordinea".

„Mă adresez dumneavoastră, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care şi de astă dată l-aţi dat, la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cozma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră", le-a spus Ion Iliescu. Iar studenții și toți cei care protestau în Piața Universității au fost etichetați în pur spirit comunist „elemente fasciste, incitante, drogați". A început o vânătoare de oameni. Toți cei care nu corespundeau profilului de om „muncitor" cu „origine sănătoasă" era bătut, călcat în picioare, reținut ilegal. Organele de poliție ar fi ajutat minerii să ajungă în punctele fierbinți. Minerilor, așa cum spun specialiștii, li s-au raliat și oamenii simplii, pătrunși de propagandă și dezinformare, dar și muncitori. Gloata a intrat prin Universități, a bătut tot ce a ieșit în cale și a devastat orașul. Au luat la rând sediile partidelor politice din opoziție, mai ales PNȚ și PSD, continuând distrugerile și jafurile. 

„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la Mineriadă, observăm că minerii sunt cei de regulă arătați în imagini. Dar imaginile mai arată și altceva. Acolo au participat muncitori, cetățeni obișnuiți, împotriva celor care își doreau libertate și democrație. Oamenii obișnuiți au fost cei care au vânat pe stradă tineri, cu barbă sau cu blugi, și i-au predat minerilor. Oamenii obișnuiți au aplaudat minerii în București. Acea imagine cu bătrânul care-i sărută mâna unui miner spune ceva. Arată că o parte consistentă a populației era înverșunată și era alimentată cu această ură împotriva celor care-și doreau o schimbare mai profundă", completa Mădălin Hodor.

Noul regim a intimidat opoziția și a transmis un mesaj clar. Iliescu și-a dorit ca România să fie condusă pe principiile unui comunism „cu față umană". „Obiectivul inițial al lui Ion Iliescu a fost să instaureze în România un regim politic foarte asemănător cu ceea ce încerca Gorbaciov să întreprindă în Uniunea Sovietică, un socialism cu față umană, care să permită chiar și elemente de multipartidism, pentru a face suportabil pentru populație controlul partidului comunist. Este ceea ce oricum s-a întâmplat în România. Chiar dacă teoretic am asistat la destrămarea rapidă a partidului comunist, în realitate  structurile comuniste, structurile ceaușiste în România, au reușit să facă cel mai complet salt în tranziția post-comunistă, prin FSN . Ele au fost salvate exact prin această umbrelă pe care le-a acordat-o Ion Iliescu", adaugă Cosmin Popa. 

În plus, Iliescu a vrut ca România să redevină vasala URSS. România a fost singura țară care în primăvara lui 1991 semna un tratat de prietenie cu URSS, cu o valabilitate de 10 ani și cu posibilitatea de prelungire automată. Abia în decembrie 1991, la doi ani de la Revoluție, România avea parte de o constituție democratică. Până atunci a fost în vigoare Constiuția din perioada comunistă. Norocul României a fost căderea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 și nevoia României de a se reorienta. Așa au trăit românii, cei mai mulți fără să-și dea seama, încă doi ani de comunism, dar „cu față umană", cu blugi, suc la dozator și buticuri. 

Text nesemnat din Adevărul.ro 

Urmașii escrocului internațional vor să pună mâna pe LUKOIL Romania

Rafinăria din Ploiești, actuala Petrotel-Lukoil, purta denumirea de Rafinăria Petrotel imediat înainte de achiziția de către Lukoil în 1998. Aceasta era denumirea sa post-comunistă, după 1990, când a fost inclusă pe lista de privatizare a guvernului român.

Mai devreme în istorie, a avut alte nume, precum Rafinăria Romano-Americană (între 1904 și 1948) sau Rafinăria Teleajen în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Marc Rich a fost un mare om de afaceri dar și un mare escroc internațional. Naționalitate- evreu. Mulți români au colaborat cu acest bandit.

Am mai scris. M- am întâlnit personal cu el, în anii '80, de câteva ori. Multe afaceri ale întreprinderilor de comerț exterior au fost inițiate sau făcute cu firma Marc Rich.

N-aș mai fi dezgropat nimic dar când aud că se încearcă acapararea rafinăriei LUKOIL și tot ce ține de aceasta de catre urmașa lui Marc Rich m-a îndemnat să scriu.

N-ar trebui naționalizată, întreb și eu, cum fac bulgarii cu cea de la Burgas?

Inteligența artificială mi- a dat niște informații excelente. Au confirmat multe din datele mele.

 Istoric al firmei Marc Rich din Zug, Elveția

Firma Marc Rich + Co AG a fost fondată în 1974 la Zug, Elveția, de către traderul belgiano-american Marc Rich și partenerul său Pincus Green. Inițial, compania s-a concentrat pe comerțul cu mărfuri, în special petrol, exploatând oportunități în piețe volatile, inclusiv vânzări către țări sub sancțiuni, precum Iranul sau Africa de Sud în perioada apartheidului. Aceasta a transformat-o rapid într-un imperiu valorând miliarde de dolari, cu operațiuni globale și o rețea extinsă de relații geopolitice. Marc Rich, poreclit "regele petrolului", a fost acuzat în 1983 în SUA de evaziune fiscală, spălare de bani și încălcarea embargoului asupra petrolului iranian, ceea ce l-a determinat să fugă în Elveția, unde a continuat să conducă afacerile din exil. Compania a devenit un simbol al comerțului "gri" cu resurse, generând venituri anuale de peste 10 miliarde de dolari în anii '80.

În 1994, Rich a vândut compania unui grup de angajați, inclusiv lui Ivan Glasenberg, care a redenumit-o Glencore International AG. Aceasta a marcat o tranziție de la o firmă privată, controversată, la un gigant corporativ. Glencore s-a listat la bursă în 2011, fuzionând ulterior cu Xstrata în 2013 pentru a forma Glencore Xstrata Plc, una dintre cele mai mari companii miniere și de trading cu mărfuri din lume, cu sediul în Baar (Zug). Moștenirea lui Rich include inovații în trading-ul de mărfuri, dar și controverse majore: corupție, evaziune fiscală și legături cu regimuri autoritare. Rich a primit grațiere prezidențială de la Bill Clinton în 2001, după ce a donat sume mari unor cauze democratice, și a murit în 2013 la vârsta de 78 de ani.

Evoluții majore

- **Anii '70-'80**: Expansiune rapidă prin trading de petrol în zone de criză (ex: embargourile OPEC). Compania a devenit pionieră în "securitizarea" mărfurilor, permițând finanțări rapide.

- **Anii '90**: Vânzarea către Glasenberg și rebranding-ul în Glencore; focus pe minereu, cărbune și metale.

- **Anii 2000-2010**: Glencore devine publică, achiziționează mine majore (ex: în Congo, Columbia, Australia). Controverse: acuzații de poluare, corupție și exploatare a forței de muncă.

- **Post-2013**: Fuziunea cu Xstrata consolidează poziția globală, dar atrage scrutiniu regulatoriu în Elveția și SUA pentru practici opaque.

Situația actuală

Astăzi, moștenirea directă a lui Marc Rich este Glencore Plc, cu sediul în Zug, Elveția – un "paradis fiscal" care a atras compania datorită taxelor reduse și confidențialității. Glencore este un colos cu venituri de peste 200 miliarde de dolari anual (2023), operând în 35 de țări, cu focus pe cupru, cobalt, cărbune și trading de mărfuri. Are circa 135.000 de angajați și este listată la Londra și Johannesburg. Entități reziduale precum Marc Rich + Co Investment AG există, dar sunt minore, axate pe investiții în metale semiprocesate. Compania se confruntă cu presiuni pentru tranziție verde (reducerea cărbunelui), dar rămâne critică pentru lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv baterii electrice (cobalt din Congo).

Noile evoluții (2024-2025)

- **Procese pentru corupție în Elveția**: În decembrie 2024, procurorii elvețieni au pus pentru prima dată o firmă de trading (Trafigura, rivală a Glencore) pe judecată pentru corupție, un precedent legat de moștenirea lui Rich. Acest lucru marchează o schimbare în atitudinea Elveției față de sectorul de mărfuri din Zug, odată un "refugiu" pentru traderi controversați. Glencore a fost investigată similar în trecut pentru mită în Africa.

  

- **Protestații globale împotriva Glencore**: În mai-iunie 2025, au avut loc manifestații coordonate în Zug (la AGM-ul Glencore), Johannesburg și Londra, acuzând compania de "hranirea genocidului" prin exporturi de cărbune columbian către Israel (70% din importurile israeliene). Protestatarii au cerut oprirea vânzărilor de energie către Israel, legând-o de conflictul din Gaza, și au denunțat poluarea în Congo și violențe în Columbia. Acțiunile au inclus scandări violente ("Shoot the Boer" în Africa de Sud) și acuzații de antisemitism, vizând conducerea evreiască a Glencore. În Zug, activiști au blocat accesul la adunarea generală, cerând "Stop Fueling Genocide".

- **Schimbări interne**: În august 2025, Glencore a anunțat plecarea șefului diviziei de cărbune, cea mai mare restructurare a unității de trading în ani, parte dintr-o strategie de reducere a emisiilor. Compania a emis obligațiuni în martie 2025, semnalând stabilitate financiară.

Glencore rămâne un pilon al economiei elvețiene, dar presiunile etice și de mediu cresc, potențial afectând moștenirea controversată a lui Rich. Pentru detalii financiare actuale, consultă rapoartele oficiale ale Glencore.

Cartea prezentată mai jos mi-a fost oferită personal de autorul ei, în Elveția. Mulțumesc Providenței! La acea vreme nu exista Internet, nu exista AI, faxul nu apăruse,  primele calculatoare IBM, 286 se vindeau cu 5- 6 000 SFR și tot așa.

România trebuie să preia controlul asupra rafinăriei Lukoil de la Ploiești, afirmă ministrul Bogdan Ivan. Rușii doreau s-o vândă unei firme din Cipru.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că, în aceea ce privește rafinăria Lukoil de la Ploiești, "România trebuie să preia controlul asupra companiei".

Bogdan Ivan face această declarație într-un mesaj postat pe Facebook, în seara de 11 octombrie, după ce în spațiul public apăruseră informații că Lukoil vrea să vândă rafinăria Petrotel, de la Ploiești, unei firme care este înregistrată în Cipru.

Decizia Lukoil de a renunța la toate operațiunile din România este o urmare a sancțiunilor impuse de SUA împotriva celor mai importante două companii petroliere rusești: Rosneft și Lukoil.

"O spun răspicat: nu voi solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane. Mai mult, voi susține replicarea şi aplicarea unitară a sancțiunilor inițiate de SUA la nivelul întregii Uniuni Europene.

România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național", susține ministrul Bogdan Ivan.

Cu două zile mai înainte, Radu Burnete, consilier al președintelui Nicușor Dan, explica faptul că statul român "are un drept de veto" în privința firmei care dorește să cumpere rafinăria de la Ploiești, de la firma Lukoil.

Istoria Rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești

Rafinăria Petrotel-Lukoil, situată în Ploiești (județul Prahova), este una dintre cele mai vechi și mai importante unități de prelucrare a petrolului din România și Europa de Est. Cu o capacitate actuală de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, adâncime de prelucrare de 99,5% și indice Nelson de 10, produce exclusiv carburanți și produse conforme cu standardele Euro 5. Istoria sa, care depășește 120 de ani, reflectă evoluția industriei petroliere românești, marcată de investiții străine, războaie, naționalizări și modernizări recente. Mai jos este un rezumat cronologic al principalelor etape.

Perioada de înființare și dezvoltare inițială (1903–1914)

1903: Reprezentanții trustului american Standard Oil (condus de John D. Rockefeller) înființează o firmă de exploatare și comerț cu petrol în România, achiziționând concesiuni în bazinul petrolifer Prahova și Moldova. Aceasta marchează începutul implicării capitalului american în industria petrolieră românească.

1904: Se constituie Rafinăria Romano-Americană prin decizia Curții de Apel din București, la inițiativa consortiului Standard Oil of New Jersey. Este amplasată pe o suprafață de 375 de hectare, achiziționată în ianuarie 1905, în zona "aurului negru" a Ploieștilor, pe malul râului Teleajen.

1906–1907: Capacitatea de prelucrare crește rapid de la 80.000 la 447.000 tone de țiței pe an, datorită investițiilor în instalații moderne pentru distilare și rafinare.

Această perioadă plasează rafinăria ca una dintre cele mai vechi din lume, contribuind la boom-ul petrolifer românesc de la începutul secolului XX.

Perioada interbelică și impactul războaielor (1914–1945)

Primul Război Mondial (1916–1918): Distrugerile cauzate de lupte reduc drastic capacitatea la doar 57.000 tone pe an în 1920. Reconstrucția postbelică permite o relansare rapidă, ajungând la 1,1 milioane tone în 1921.

Perioada interbelică: Rafinăria devine un pilon al economiei românești, beneficiind de exporturi și tehnologii americane. Produce kerosene, lubrifianți și carburanți pentru aviație.

Al Doilea Război Mondial (1939–1945): Ploieștiul, supranumit "capitala aurului negru", devine țintă strategică. În iunie 1943 (Operațiunea Tidal Wave), aviația aliată bombardează intens rafinăria, distrugând o mare parte din instalații. Capacitatea scade dramatic, dar unitatea este reconstruită parțial sub control german și apoi românesc. Este redenumită temporar Rafinăria Teleajen după râul local.

Epoca comunistă și naționalizarea (1945–1989)

1948: Naționalizarea decretează trecerea rafinăriei în proprietatea statului român, integrată în rețeaua industrială socialistă. Este redenumită Rafinăria 1 Mai sau parte a combinatului petrochimic Ploiești.

Anii 1950–1960: Se extind instalațiile pentru producție de carburanți, uleiuri și produse petrochimice (etilenă, propilenă, polietilenă). Capacitatea crește la peste 2 milioane tone pe an.

1971: Prelucrarea atinge 2,06 milioane tone de țiței.

1978: După punerea în funcțiune a unui nou grup de instalații pentru carburanți, capacitatea urcă la 5,43 milioane tone pe an, făcând-o una dintre cele mai mari din Europa de Est.

Anii 1980: Se adaugă o centrală electrică (CET) cu 61 MW, care asigură auto-suficiența energetică. Totuși, criza economică a regimului Ceaușescu duce la învechirea echipamentelor.

Tranziția post-comunistă și privatizarea (1990–1998)

1990: Capacitatea scade la 3,89 milioane tone din cauza prăbușirii pieței și lipsei de investiții, continuând să coboare la 2,28 milioane tone în 2000.

Anii 1990: Rafinăria, redenumită Petrotel, se confruntă cu crize financiare și tehnologice. Instalatiile petrochimice rămân operaționale, dar eficiența generală este scăzută. Există temeri legate de dependența de importuri sovietice.

Era LUKOIL: Modernizare și provocări (1998–prezent)

1998: Privatizarea o plasează sub controlul companiei ruse Lukoil, care achiziționează 100% din acțiuni la 12 iunie. Denumirea devine S.C. Petrotel-Lukoil S.A.

Lukoil închide instalațiile petrochimice concentrându-se pe rafinare, și începe investiții masive (peste 570 milioane USD între 2004–2015) în modernizare, eficiență energetică și protecția mediului.

2004: Pornire oficială după reconstrucție, cu capacitate adaptată la 2,4 milioane tone/an, orientată spre piața europeană.

2013: Finalizare ecologizare a batalurilor istorice (40 milioane USD), cu un an înainte de termen.

2015: Inaugurarea unui muzeu în incinta rafinăriei, în colaborare cu Arhivele Naționale, care expune documente și artefacte din istoria sa de 120 de ani.

Dezvoltări recente (2020–2025)

În contextul geopolitic tensionat, rafinăria a fost afectată de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, impuse după invazia Ucrainei din 2022. Lukoil, acționar major, a decis vânzarea activelor internaționale, inclusiv în România, unde cifra de afaceri a depășit 11 miliarde lei în 2024.

2024: Discuții inițiale despre preluare de către statul român sau investitori străini (ex. SOCAR din Azerbaidjan sau Gunvor din Elveția). România exercită drept de veto asupra oricărei tranzacții.

Octombrie 2025: Rafinăria intră în revizie generală completă pentru 45 de zile (16 octombrie – circa 30 noiembrie), oprindu-se integral instalațiile tehnologice pentru mentenanță. Activitatea se reia ulterior.

Noiembrie 2025: Ministerul Energiei confirmă obligația Lukoil de a vinde rafinăria, cu posibile implicații financiare (gaură de 250 milioane euro la buget). Negocieri în curs cu potențiali cumpărători, statul român vizând controlul pentru securitate energetică.

Astăzi, Petrotel-Lukoil rămâne un actor cheie în securitatea energetică românească, cu peste 1.000 de angajați și contribuții majore la bugetul de stat (TVA, accize). 

Viitorul său depinde de finalizarea vânzării, dar moștenirea sa istorică – de la investiție americană la proprietate rusească – subliniază reziliența industriei petroliere prahovene. Pentru detalii actualizate, consultați site-ul oficial sau surse guvernamentale.

Philips, o marcă de succes, cândva.

AI- ul lui Elon MUSK m- a pus imediat la punct cu date despre Philips. Era o marcă tare urmărită de mine când slujeam pe afară ca și comerciant, total în sprijinul economiei românești. Acum am scăpat-o din vedere și am folosit imediat una din sculele lui Musk de a face bani, Grok4 Beta. Cine vrea afaceri cu profit mare îl poate folosi cu încredere.

Prin 1986-1987 am cumpărat căști audio " on ear" . Arată și azi foarte bine. Sunet excepțional, aspect materiale impecabile. Pernuțele de la căști sunt din piele naturală, parca azi le- am scos din cutie. Au fost folosite la greu, de-a lungul timpului.

Ce înseamnă calitate? Olandezii nu s- au dezmințit.

Istoric și evoluție a companiei Philips

Compania Philips, oficial Koninklijke Philips N.V., a fost fondată pe 15 mai 1891, în Eindhoven, Olanda, de către Frederik Philips și fiul său, Gerard Philips, inițial sub numele de Philips & Co. Afacerea a început ca o mică fabrică de becuri cu incandescență, capitalizând pe expansiunea electricității la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gerard, un inginer cu experiență la Anglo-American Brush Electric Light Corporation din Londra, a adus expertiză tehnică, iar Frederik a asigurat finanțarea. Până la începutul anilor 1900, Philips a devenit cel mai mare angajator privat din Olanda, cu peste 2.000 de angajați, și a dezvoltat o cultură de responsabilitate socială, oferind locuințe, servicii medicale și facilități sportive angajaților săi.

Evoluție cheie

- **Anii 1910-1920: Diversificare și inovație tehnică.** În 1914, Philips a deschis primul său laborator de cercetare (Philips Nat Lab), care a pionierat tehnologii în iluminat și tuburi cu raze X, intrând astfel în domeniul sănătății. Compania a început să producă tuburi vidate și radiouri, iar în 1927 a introdus design-ul iconic cu valuri și stele. Până în anii 1920, Philips opera subsidiare în Asia, Africa și Europa.

  

- **Anii 1930-1950: Produse de consum și reconversie postbelică.** Lansarea rasfoarei electrice rotative Philishave în 1939 a fost un succes masiv, vânzându-se în medie 700 de unități pe oră. După Al Doilea Război Mondial, Philips a introdus lumini UV pentru sterilizare, becuri fluorescente și televizoare accesibile. Pavilionul Philips de la Târgul Mondial din 1958 (Le Poème Électronique) a demonstrat viziuni futuriste cu sunet, culoare și imagini.

- **Anii 1960-1980: Revoluție audio-video.** Philips a democratizat tehnologia audio cu caseta compactă în 1963, urmată de playere stereo și radiouri portabile. În 1971, a lansat primul magnetoscop (VCR), iar în 1982, în colaborare cu Sony, a inventat Compact Disc-ul (CD), alături de sisteme optice de telecomunicații.

- **Anii 1990-2000: Focus pe design și experiența utilizatorului.** Philips a adoptat filosofia "Design for Life", centrată pe produse user-friendly. A extins portofoliul în electrocasnice, iluminat și electronice de divertisment, devenind lider global în domenii precum televizoare color, becuri, rasfoare electrice și sisteme medicale de diagnostic.

- **Anii 2010-prezent: Transformare în companie de tehnologie medicală.** Philips a vândut diviziile de iluminat (Signify, 2016), electrocasnice (Versuni, 2021) și producția de TV-uri (TP Vision, 2013), concentrându-se pe sănătate. Astăzi, organizează în trei divizii principale: Diagnosis & Treatment (scannere MRI, CT, ecografuri), Connected Care (monitoare pentru pacienți, dispozitive respiratorii sub brandul Respironics) și Personal Health (rasfoare electrice, periuțe electrice Sonicare, produse pentru copii Avent). Scopul este să îmbunătățească viețile a 2,5 miliarde de oameni anual până în 2030, prin inovații AI și sustenabilitate. Sediul global este în Amsterdam din 1997, iar în 2025 a inaugurat un nou sediu sustenabil.<

Compania a evoluat de la un producător de becuri la un gigant electronic, apoi la un lider în tehnologie medicală, adaptându-se constant la inovații și piețe globale, cu un accent pe sustenabilitate și impact social.

Ce produse mai produce Philips în Europa?

Deși multe producții Philips au fost externalizate (ex. componente din China), compania păstrează fabrici majore în Europa pentru a deservi piețele locale, a respecta reglementările UE și a reduce amprenta de carbon. Conform datelor din 2024-2025, site-urile europene se concentrează pe tehnologie medicală, personal health și electronice selectate. Iată principalele exemple:

- **Televizoare (sub licență TP Vision):** Producție masivă în Polonia, la fabrica din Gorzów Wielkopolski (cea mai mare unitate TV din Europa, cu 2.500 angajați și 10 linii de producție). Se fabrică modele high-end precum OLED+935 și OLED854, cu o capacitate de un TV la 2 secunde la vârf.

- **Echipamente medicale:** 

  - Monitoare pentru pacienți în Germania (Böblingen), parte din divizia Connected Care.

  - Ecografuri, componente MRI/CT și software medical în facilități din Germania și Olanda (Eindhoven și Amsterdam), cu focus pe inovații AI pentru diagnostic.<

- **Produse personal health:** Rasfoare electrice, periuțe de dinți Sonicare și produse pentru copii (Avent) în fabrici din Germania și Olanda. Acestea sunt produse locale pentru a asigura calitate și conformitate UE.

- **Alte site-uri:** Austria (2 facilități, focus pe personal health), Germania (2 site-uri, inclusiv diagnostic & treatment) și Olanda (R&D și producție limitată pentru iluminat smart Hue).

Philips investește în sustenabilitate, cu impact estimat de tarife reduse în 2025 (150-200 mil. euro), și lansează produse noi precum benzi LED Hue OmniGlow în Europa.

Pentru detalii actualizate, consultă site-ul oficial Philips.

Melcii și limacșii

Afară-i mohorât. 

În casă temperatura este în jurul valorii de 24°C. Noi suntem bine, ba chiar foarte bine! Moment prielnic a ne gândi la modurile de a proteja grădina de legume. Am scris despre aceasta cândva pe blog. Acum mă preocupă melcii și limacșii, prezenți uneori printre plantele noastre. Ne place să conviețuim cu plantele sau animalele așa zise nefolositoare. Nu acționăm brutal cu atacuri chimice. 

După facultate am făcut armata obligatorie, 6 luni, la o unitate militară, profil chimic. Deși sunt chimist la bază nu am acceptat în sinea mea armele chimice, foarte distrugătoare pentru tot ceea ce este viu. 

În vara ce a trecut am făcut câteva postări cu ariciul care ne-a vizitat. Părea un pui. Nu se ferea cum știam din copilărie. A fost mare bucurie când m-a anunțat soția de vizitatorul surpriză în curtea noastră. Vreo două zile a rămas prin curte. A treia zi l-am găsit mort în fostul staul al vitelor, acum depozitul nostru de lemne.

Tare ne-am întristat. L-am îngropat în livada de nuci. Acolo se odihnește și primul nostru motan, Norocel, colegul meu de călătorii de la oraș la țară. Am avut întâmplări extraordinare cu el. Amintiri foarte frumoase. Urmașii și neamul lui au fost și sunt prezenti în curtea noastră. Animale de companie foarte drăgălașe.

Întâlnirea mea cu melcii a fost în copilăria la țară, la bunicii care m-au crescut, undeva pe dealurile subcarpatice din Vâlcea. I-am revăzut ulterior în depozitele frigorifice din Elveția ale unui importator de produse alimentare românești. Dacă nu mă înșel, era vorba de Helix Pomatia.

Melcul face parte din clasa Gasteropode, încrengătura Mollusca. Clasa Gasteropode este cel mai numeros grup actual de moluște, cuprinde peste 90 000 de specii, adaptate atât la viața acvatică cât și la cea terestră (ex: melci de mare,scoici univalve). Majoritatea acestora au corpul protejat de o cochilie spiralată în care animalul se poate retrage la nevoie. Unele specii de gasteropode au cochilia redusă sau absentă, altele prezintă o serie de formațiuni externe care le dau un aspect deosebit. O altă însușire a Gasteropodelor este faptul că au cochilia formată dintr-o singură bucată. Pe măsură ce animalele cresc, cochilia acestora se mărește, luând adesea forma unei spirale răsucite în jurul unui ax central.

Corpul Gasteropodelor este alcătuit din 4 părți:

- masa viscerala;

- mantaua;

- corpul;

- piciorul.

Capul are tentacule și ochi . Ochii se găsesc la baza tentaculelor sau la vârful lor.

Unele gasteropode au sexe separate , altele sunt hermafrodite. Fecundația este interna la unele specii marine și ca la toate speciile de apa dulce și terestre.

Limaxicae este un nume dat mai multor moluște gasteropode cu corpul alungit, cu cochilie redusă sau inexistentă situată dorsal sau sub manta. Spre deosebire de melci, sunt acoperiți doar cu mucus. Fiind nevoiți să se ferească de o posibilă deshidratare, traiesc sub pământ la răcoare, în așteptarea ploilor.

Cum protejăm o grădină de legume de melci și limacși?

Melcii și limacșii sunt unii dintre cei mai comuni dăunători în grădini, mai ales în condiții umede, unde pot distruge frunzele și tulpinile plantelor tale de legume. Din fericire, există numeroase metode organice și eficiente pentru a-i ține la distanță, fără a apela la chimicale toxice care pot afecta solul sau viața sălbatică. Aceste strategii se bazează pe prevenție, bariere și control natural. Iată cele mai recomandate abordări, bazate pe practici testate:

Menține grădina curată și uscată**

   - Elimină resturile vegetale, buruienile și frunzele căzute, care oferă ascunzători ideale pentru melci și limacși. O grădină ordonată reduce drastic populația lor.

   - Alege mulci uscat (cum ar fi paie sau frunze uscate) în loc de mulci umed, care atrage umiditatea.

 Creează bariere fizice**

   - **Coji de ouă zdrobite sau pământ diatomaceu**: Presară un strat subțire în jurul plantelor – aceste substanțe ascuțite rănesc corpul umed al melcilor, descurajându-i să treacă.

   - **Benzii de cupru**: Înconjoară ghivecele sau paturile de grădină cu sârmă sau benzi de cupru; melcii primesc un șoc electric ușor la contact.

   - **Cenușă de cafea**: Presară zaț de cafea în jurul bazei plantelor – mirosul și textura le displace melcilor. Poți chiar face un spray cu cafea rece puternică și să-l pulverizezi pe frunze.

Folosește capcane simple**

   - **Capcane cu bere**: Pune un vas superficial plin cu bere ieftină lângă plante; melcii sunt atrași de miros și se îneacă în interior. Golește capcanele zilnic.

   - **Colectare manuală**: Ieși în grădină la apus și adună melcii cu o lanternă – este o metodă simplă și eficientă, mai ales în grădini mici. Pur și simplu aruncă-i într-o găleată cu apă sărată sau departe de grădină.

Încurajează prădătorii naturali și plantele repelente**

   - Atrage păsări, broaște sau aricii prin adăposturi sau hrănitori – aceștia mănâncă melci cu poftă.

- Dacă ai paturi ridicate, elimină marginile laterale unde se pot ascunde melcii.

- Combină mai multe metode pentru rezultate optime – de exemplu, bariere plus capcane – și monitorizează regulat grădina, mai ales în perioadele ploioase.

Aceste tehnici sunt ecologice și sigure pentru copii, animale de companie și polenizatori. Dacă invazia este severă, consultă un specialist local în grădinărit. 

Succes cu recolta ta! 

Vom reveni în anul viitor.

Lecitina

 Lecitina

Lecitina este un fosfolipid natural, extras în principal din gălbenușul de ou, soia sau floarea-soarelui. Este utilizată ca aditiv alimentar, supliment nutrițional și în produse cosmetice, datorită proprietăților sale emulsifiante și beneficii pentru sănătate.

#### Formulă chimică

Lecitina este un amestec de fosfatidilcolină și alte fosfolipide, dar componenta principală, fosfatidilcolina, are formula moleculară **C₄₂H₈₀NO₈P**, cu o masă moleculară de aproximativ 758 g/mol.

#### Beneficii principale

Lecitina oferă o serie de beneficii pentru sănătate, susținute de studii preliminare. Iată cele mai importante:

- **Reducerea colesterolului și susținerea sănătății cardiace**: Ajută la scăderea nivelului de colesterol LDL ("rău") și poate îmbunătăți funcția cardiacă, reducând riscul de boli de inimă.

  

- **Îmbunătățirea digestiei**: Facilitează digestia grăsimilor și poate ameliora simptomele colitei ulcerative sau ale constipației.<

- **Susținerea sănătății creierului și memoriei**: Bogată în colină, contribuie la funcția cognitivă, poate reduce simptomele demenței și îmbunătățește memoria.

- **Ajutor în alăptare**: Reduce vâscozitatea laptelui matern, prevenind blocajele ductelor galactifere.

- **Protecția ficatului și vezicii biliare**: Poate trata steatoza hepatică (ficat gras) și problemele vezicii biliare.

- **Alte beneficii**: Îmbunătățește funcția imunitară, protejează pielea (în creme) și poate reduce simptomele menopauzei.

**Notă**: Beneficiile variază în funcție de sursa lecitinei (soia, floarea-soarelui) și doza. Consultă un medic înainte de utilizare, mai ales dacă ai alergii sau afecțiuni medicale. Doza tipică este de 1-2 lingurițe pe zi ca supliment.

Gelu VIȘAN, ai perfectă dreptate! Pe când o răscoală națională împotriva hoților, tembelilor, imbecililor și handicapaților care au acaparat conducerea țării?

Dintre puținele instituții ce vor dreptate în România:

"Cei patru Cavaleri ai Luminii 

     Aș vrea să vă scriu atâtea, însă trebuie să mă autocenzurez, pentru că informatiile pe care le am, ar darâma mituri construite pe minciună, pe manipulare, pe specularea unor sentimente frumoase și nobile ale voastre. 

  Din cauza faptului că nu vreau să vă rănesc. multe dintre afirmatiile pe care le voi face, le voi scrie cu “poate”, “ce părere aveti”, etc. 

   Dar să începem…

   - Când a început? 

  - A început în 1989, prin marea manipulare a Revoluției sincere? 

  -Eu știu ce am simtit! Am simtit că mi se sparge pieptul de bucuria libertătii!

   -Stiti cum e asta? 

   - Să-ti dorești libertatea zi de zi, ceas de ceas timp de aproape douăzeci de ani, mai precis de 17 ani, să nu știi pur și simplu cum arată, pentru că nu ai simtit-o niciodată, dar să ți-o dorești cu toată ființa ta? 

   - Cum să-ti dorești ceva ce nu ai cunoscut niciodată, deci nu ai cum să-ți dai seama că a venit? 

   Si totusi, noi, cei care am fost în stradă în noptile Revolutiei, noi am simtit-o pentru prima dată. 

  

  -Cum ne-am dat seama? 

  -Paradoxal, când nu am vrut să o pierdem și ne-am riscat viața pentru ea. 

   -Să mori pentru o valoare pe care încă nu o cunoști, dar să/ti riști viața pentru ea, fără să știi dacă ești liber sau nu, aceasta de fapt este libertatea. 

   Adică, în noptile Revoluției, noi nu știam dacă libertatea venise sau nu, dar nu voiam să o pierdem! 

  

    A venit vreodată? Eu credeam atunci că da. De fapt, cred că doar am crezut, pentru că ne-au furat/o înainte de a o cunoaște. Noi am avut doar iluzia libertății pe care am câștigat-o. Totuși, cred că am avut-o pentru câteva ore. Până a venit Iliescu. Sau maxim pentru câteva zile, până l-au impușcat pe Ceaușescu. 

   

   Ne-au furat ocazia să facem DREPTATE, a doua iluzie furată. Dreptatea chiar că nu am cunoscut/o niciodată. Este cea de-a doua mare valoare fundamentală a omenirii. Cele două valori pe care noi, cei în viată acum, nu le-am cunoscut deloc. 

   Le-au cunoscut doar martirii închisorilor si ai Rezistenței din munti. 

   Ca să înțelegeti: 

Definitia principală a libertătii este, scuzati-mă, că ești pregătit  să mori pentru ea. 

   Aceasta este Libertatea. 

   

    Dacă nu aveti acest sentiment, nu ati fost niciodată liberi. Nu o cunoașteti. 

  Eu am încercat să mă bat toată viata ca să readuc ceea ce voiam să cunosc șu ce am simtit cu totii cei care, în noptile acelea, am apărat-o. Intre timp, am pierdut-o cu totii, de tot, definitiv probabil. 

   

   Libertatea  nu înseamnă nici pe departe să ai bani. Banii nu aduc libertatea, ci sclavia. Sclavia unor reguli oe care “ei” ti le impun. 

   Despre Dreptate nici nu poate fi vorba. 

   România nu a cunoscut Dreptatea de 100 de ani, dacă și atunci a cunoscut/o. Este discutabil. 

   A fost la un moment în urmă cu 100 de ani o trezire, ceva ca un framăt, care s-a stricat, s-a disipat. 

   Au fost oameni liberi in România? 

   Da! 

   Cei care s-au jertfit pentru Dreptate, pentru Libertate, dar mai ales  cei care au crezut in Dumnezeu. 

   Daca pot să dau exemple? 

   Dacă le-aș da, mîine aș putea fi arestat, pentru că trăim într-o țară care nu mai este deloc liberă, este de fapt o închisoare in aer liber. 

   - A fost Eminescu un om liber? 

   -Da, a fost. 

   - Au mai fost altii? 

   -Sfintii Închisorilor și cei din Rezistența din munti. 

   -A fost Tuțea un om liber? 

   -Da. 

   -Au mai fost și altii: Horea, Avram Iancu și multi altii însintea lor, Decebal, Burebista și mumti altii. 

   Restul sunt surogate: 

Să vă dau câteva exemple:

   OUG 13. 

  -Cei care au ieșit în stradă credeau că se bat pentru Dreptate. De fapt au fost atât de bine manipulati incât, crezând că se bat pentru dreptate, se băteau împotriva dreptătii. Și acum sunt o grămadă de tâmpiți care cred că ei au ieșit în stradă pentru Dreptate, prin Justitie. 

   Nu, OUG 13 nu dezincrimina “abuzul în serviciu”, ci il scotea din sfera actelor de coruptie, pentru că fusese folosit de Kovesi și Coldea pentru a introduce dictatura. 

  Acele manifestatii au avut legătură însă cu o altă manipulare ordinară 

   

   Colectiv. 

Colectiv a fost creat, conceput, pentru a putea apărea curentul progresist  în România, dar și pentru a ascunde niște fărădelegi. 

   Dacă a fost totul o crimă? 

   -Da, a fost o crimă, dar pe nimeni nu mai interrsează, pentru că Românii au pierdut simtul dreptătii și pentru  că justitia în România a murit  înainte de a se naște, odată cu asasinarea lui Ceaușescu. Filosofii și juriștii o să-mi spună că Justitia nu face Dreptate Socială, nici Dreptate în general. 

   Sigur că așa e. Doar că uită un lucru: Dreptatea nu înseamnă justitie, Justitia trebuie să aplice legile, care pot fi drepte sau nedrepte, dar Dreptate fără justitie nu se poate. 

  

    USR-ul de azi este invenția asasinilor de la Colectiv. De aceea conduce, pentru că USR nu s-a suit cu picioarele  pe Colectiv, Colectiv a fost creat pentru a apărea USR. 

    Curentul Suveranist a fost creat în România pentru că știau că Natiunile nu vor fi de acord cu Statele Unite ale Europei. 

   Autorii proiectului SUE au știut că popoarele și natiunile nu vor fi de acord. Atunci, nu au altă solutie decât să distrugă ideea de natiune. 

   -Cum să te bati pentru ceva care nu cunoști? 

   Aceeași regulă ca și la Libertate și-sigur v-ati dat seama- ca la Dreotate. 

   Dacă ești dispus să-ți dai viața pentru  Națiune, atunci știi ce e Natiunea. Faceti exercițiul dumneavoastră. 

    -Dacă mă întrebați pe mine. știți răspunsul de la “Libertate.” 

   De aceea nu iese nimeni în stradă: 

Pentru că a dispărut sentimentul Libertătii, Dreptătii, și al Natiunii. Aici însă lucrurile sunt mai nuanțate, dar în final tot la sacrificiu pentru natiune se ajunge. Sunt mult mai mulți aici. Da, sunt multi care ar muri pentru  Natiune și Țară, din păcate nu multi tineri. 

   Pentru că pe ei au reușit să-i spele, sau să le spele creierul. 

   Li se rupe: Ei vor bani, bani și bani. Ei nu vor libertate. 

   - Sărac și Liber sau bogat și sclav? 

   -Nu se poate bogat și Liber? 

   -Ba da. Dar trebuie să fi fost liber înainte de a fi bogat, dar dacă tu nu. știi ce e libertatea, nu poti fi liber. Simplu. 

   -Cum poți controla sentimentul nationalist? 

   -prin partide pe care le creezi. 

   (+ și -), contracarezi fenomenul progresist cu un fenomen suveranist pe care-l controlezi. Schimbi doar o literă în titlu și gata, ai opusul. 

   

    Creștinismul:

Forma pură a Libertătii, Dreptății și Națiunii este Creștinismul și, in opinia mea, Ortodoxia. 

   O să spună filosofii că știința îți dă libertate. E o poveste lungă: Nu, creștinismul. 

   Demonstrație:

Cei mai liberi oameni sunt Călugării și, în interiorul lor, Pustnicii. Ei sunt cei mai liberi, pentru că se apropie cel mai mult de Dumnezeu. Cu cât ești mai departe, cu atât ești mai putin liber. 

   -De ce fugim la mânăstiri, la Biserică? Pentru că acolo il simtim oe Dumnezeu. De ce nu suntem răi acolo(sau, mă rog, majoritatea) Pentru că acolo ne simtim liberi, doar noi și cu Dumnezeu. In Biserică ai sentimentul că vezi pentru prima  oară  fețele oamenilor. Acolo sunt prietenii tăi. Când ieși afară, ei devin deodată dușmanij tăi, pentru că tu vrei să ieși cu mașina înaintea celuilalt, până acasă înjuri vreo trei, după care de treizeci și trei de ori, trebuie să plătești facturile, școala, copiii, concediul, gata. 

     - S-a dus Dracu libertatea.

    - Adică Dracul ti-a furat Libertatea până acasă. 

     De aceea nu poti fi Naționalist dacă nu ești liber și nu vei cunoști dreptatea socială dacă nu ești creștin Poate și celelalte religii spun la fel. Nu e treaba mea. Aceasta este nu părerea mea, ci convingerea mea. 

  

   - Ce a făcut Călin Georgescu? 

   -Ati ghicit:

   -A trezit Natiunea, i- a spus că există și că poate dobândi dreptatea și, în final Libertatea, prin Creștinism. 

   Cei patru Cavaleri ai Luminii. 

 

   - Acestea sunt valorile pentru care trebuie să se bată nationaliștii. 

  -Nu prea  au legătură cu ce se întâmplă acum, nu? De ce? Pentru că ceea ce se întâmplă acum este o farsă…

  

    Au fost mici considerații, fiecare ar trebui dezvoltată mai mult, nu facebook este spatiul adecvat. Cu scuze că a fost textul atât de lung, sper  să vă fie de folos. 

   Iar dacă l-ați parcurs, mai cititi-l odată atunci când il trimiteți prietenilor.

   -Să aveti un sfârșit de săptămână placut…"

Bravo, DNA! Dă-le la temelie, hoților din PNL!

N-am muncit degeaba când am coordonat proiectul PHARE în cadrul Ministerului Afacerilor Interne de înființarea PNA, actual DNA! A.M.

"Trezorierul PNL, Mihai Barbu, chemat azi la audieri de DNA, în dosarul de corupție în care au fost reținuți patru oameni

Mihai Barbu, șeful PNL Vaslui și trezorierul partidului, este așteptat, joi, la sediul DNA pentru a fi audiat în dosarul lui Fănel Bogos. Tot azi, omul de afaceri din Vaslui, care a fost reținut pentru 24 de ore, află dacă va fi arestat preventiv, cum au cerut procurorii, care au publicat noi detalii despre schema prin care voia să schimbe conducerea DSVSA Vaslui. 

DNA a anunțat reținerea omului de afaceri Fănel Bogos și a altor trei inculpați din dosar. Este vorba despre Laura Mirela Iusein, Mihail Aniței și Rareș-Mihail Cristea, potrivit datelor de pe portalul instanței. Ei vor fi prezentați, joi după-amiază, la Tribunalul Vaslui, cu propunere de arestare preventivă. 

Față de alți doi inculpați, procurorii luat măsura controlului judiciar. Este vorba despre Silviu Pîrvu-Ularu, un afacerist cu firme în domeniul consultanței, și Veronica Mantcă, o angajată fictiv în funcția de manager la compania lui Bogos.  

Ședința de judecată este programată să înceapă la ora 15. DNA a făcut publice acuzațiile, fără a indica numele celor vizați de anchetă

Cei doi inculpați cercetați sub control judiciar, Silviu Pirvu și Veronica Mantcă, au interdicția de a părăsi România.

Schema prin care Fănel Bogos voia să schimbe conducerea DSVSA Vaslui, potrivit DNA 

Fănel Bogos este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, în timp ce ceilalți trei inculpați din dosar au fost puși sub acuzare pentru trafic de influență, dare de mită, respectiv șantaj. 

Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui, ajungând și la premierul Ilie Bolojan. 

Bogos și-a obținut intrarea la prim-ministru prin șeful Mihal Barbu, șeful PNL Vaslui și trezorierul partidului, care a obținut o audiență la Ilie Bolojan.

Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”.

Omul de afaceri Fănel Bogos, proprietarul companiei Vanbet Foto: Vanbet

Amendat de 64 de ori în doi ani 

DNA îl acuză pe Fănel Bogos că a apelat la o rețea de influență și a plătit sume uriașe pentru a fi înlăturat de la conducerea DSVSA Vaslui  directorul Mihail Ponea. 

Cei doi au avut în trecut o relație apropiată, Ponea fiind nașul de botez al unuia dintre copiii lui Bogos. De câțiva ani, relațiile dintre cei doi erau tensionate. 

Bogos dorea înlăturarea lui Ponea, pentru că devenise un director incomod, iar angajații DSVSA nu închideau ochii la neregulile pe care le descopereau la fermele societății Vanbet. 

În comunicatul DNA, procurorii subliniază că la fermele lui Bogos s-au înregistrat încălcări sistematice ale normelor sanitar-veterinare. 64 de amenzi au fost aplicate în ultimii doi ani societății Vanbet, ca urmare a încălcării normelor de biosecuritate, a comunicat miercuri DSVSA Vaslui.

Primele neconformități grave au fost descoperite în decembrie 2023 când a fost confirmat un focar de salmonella în ferma din localitatea Strâmtura Mitoc. Inspectorii au stabilit că infectarea cu bacteria Salmonella Tiphymurium a fost cauzată nerespectării condițiilor de biosecuritate. 

„În perioada martie – august 2025, inculpatul B.F. (Bogos Fănel n.r.) ar fi promis și ar fi remis numitului P.U.S. (Pîrvu Ularu Silviu n.r.) suma de 200.000 de lei, în schimbul căreia acesta ar fi promis că, împreună cu alte persoane, vor apela la persoane din cercul lor relațional de influență, în vederea determinării conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale societății comerciale respective”, anunță DNA în comunicat.

În concret, menționează DNA în comunicat, Bogoș voia ca cei de la conducerea ANSVSA să efectueze următoarele demersuri:

• să anuleze măsurile legale dispuse de către funcționarii DSVSA Vaslui, privind neregulile constatate în cadrul fermelor controlate de către societatea administrată în fapt de Fănel Bogos
• să îl demită pe directorul executiv al D.S.V.S.A. Vaslui și să numească o persoană în conducere care să aprobe dosarele de despăgubire în valoare totală de aproximativ 3.000.000 de euro depuse de societatea respectivă.

Banii oferiți de Bogos lui Silviu Pîrvu Ularu, fost ofițer SRI, au fost disimulați prin încheierea unui contract de consultanță.

Pîrvu este acuzat de procurori că a pretins și primit de la Bogos suma de 15.000 lei lunar, fiind angajat în mod fictiv ca director al societății comerciale, promițând în schimb că îl va ajuta pe inculpatul  să formuleze plângeri cu acuzații fictive pe care să le depună la DIICOT și DNA împotriva directorului D.S.V.S.A. Vaslui, cu scopul destituirii acestuia din funcția deținută.

O afaceristă controversată din Brăila, implicată în filiera Bogos

Mirela Laura Iusein, reținută și ea în dosar, este o femeie de afaceri din Brăila, cunoscută ca fiind o apropiată de a lui Fănel Bogos. La fel ca acesta și ea a mai avut probleme cu legea. 

În 2016 a fost condamnată la un an de închisoare pentru conducere fără permis, iar în 2018 la doi ani de închisoare pentru evaziune fiscală, ambele pedepse fiind cu suspendare. 

Iusein a cochetat și cu politica. A candidat pentru un post de europarlamentar pe listele Partidului Umanist Social Liberal, iar la ultimele alegeri parlamentare a candidat ca independent la Camera Deputaților.

Procurorii îl acuză pe Bogos că i-a promis Laurei Iusein și un apropiat al acesteia, Rareș Mihail Cristea, 300.000 de euro pentru a interveni pe lângă persoane din conducerea ANSVSA în vederea favorizării societății comerciale deținute de Bogos.

Bogos le-a oferit suma de 200.000 de euro, prin încheierea unui contract de consultanță / management între societatea sa și o altă societate controlată de ceilalți doi. Bogos i-a oferit Laurei Iusein și alte sume de bani, acuză procurorii, menționând că sumele nu au fost cuantificate până în prezent.

Intermediarul care se lăuda cu relații la Guvern și Președinție 

Mihail Aniței este acuzat de procurori că a inițiat și coordonat un sistem relațional de influență în cazul lui Bogos, pretinzând că deține conexiuni directe cu înalți funcționari publici, membri ai Guvernului României și ai Administrației Prezidențiale.

Aniței, arată acuzarea, a pretins de la Bogos Fănel suma de 250.000 de euro, afirmând că are influență asupra Administrației Prezidențiale, a factorilor decidenți din Guvernul României, a liderilor politici și asupra unor structuri de Parchet și a promis ca va interveni și va determina conducerea ANSVSA să anuleze măsurile coercitive impuse de funcționarii DSVSA Vaslui, să-l demită pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui.

Aniței este acuzat și de dare de mită și șantaj. Pe 6 octombrie acesta i-a oferit funcția de președinte ANSVSA lui Ponea Mihai, directorul executiv al DSVSA Vaslui. În fața refuzului lui Ponea, Aniței l-a amenințat  cu destituirea din funcție și dosare penale.

 A șasea inculpată din dosar, Matcă Oiță, o apropiată a lui Aniței, este acuzată că în schimbul influenței promise, a primit de la Bogos 100.000 de euro disimulați prin angajarea în mod fictiv, ca manager general al societății comerciale respective.

Trezorierul PNL, audiat la DNA Iași

Între timp, la sediul DNA Iași continuă audierea celorlalți suspecți din dosar. Surse judiciare au precizat pentru HotNews că la ora 16 este așteptat în fața procurorilor șeful PNL Vaslui, Mihai Barbu. Audierile în dosarul Bogos s-au prelungit miercuri la sediul DNA Iași până după miezul nopții. Audierile continuă și astăzi. În dosar, mai sunt vizate alte persoane, anunță DNA.

Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui este așteptat la sediul DNA Iași, pentru audieri, începând cu ora 16. 

Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui ajungând și la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”.

Surse din PNL au explicat pentru HotNews că Barbu a fost numit trezorier al partidului în urmă cu aproximativ două luni, însă „săptămâna asta s-au discutat concret atribuțiile lui”.

„Așteptăm să vedem ce masură primește, dacă primește sau este martor. În funcție de asta vom lua decizia în consecință”, spun sursele HotNews.

Am ajuns bătaia de joc a guvernanților. Nu îmbrăcați haina militară în vecii vecilor! Veți ajunge ca noi!

"Anul acesta am intrat sub guvernarea #REZIST. Aștia, ca să pastrăm exprimarea protestatară, nici nu se gândesc să pună de acord actualizarea pensiilor militare, inițiată de parlamentari PNL  și de Guvernul Ciolacu, peste capul instituțiilor militare, prin Pl x 540/2024, cu decizia nr. 126/2025  a CCR. Ei se dau de ceasul morții cum să desființeze toate pensiile de serviciu.

Până in anul 2017, când s-a adoptat OUG 59, sistemul pensiilor militare a fost unul echilibrat, diferențele dintre pensii fiind date de grad, funcție și vechime.

După OUG 59/2017, când a fost eliminată actualizarea pensiilor militare cu soldele celor in activitate, echilibrul s-a deteriorat grav, ajungându-se, după 8 ani, la raportul de 1/3 intre o pensie militară stabilită inainte de anul 2017 și una stabilită in prezent. Era previzibil că se va ajunge la aceste  inegalități de vrerme ce Legea 153/2017  si alte acte normative ulterioare au majorat de cca 3 ori solda de funcție in cuantum compus a cadrelor militare in activitate și soldele de grad de 9 ori.

Dacă nu se reintroduce actualizarea permanentă a pensiilor militare in plată( ca să păstrăm exprimarea pe care CCR a interpretat-o greșit ca fiind discriminatorie),  peste 8-10 ani si cei care se pensionează in prezent vor ajunge protestatari ca și rezervistul din imagine.

Mitingurile trebuie mutate in fața instituțiilor militare  și in fața Parlamentului pentru a se reexamina de urgență PLx 540/2024. Având in vedere criza deficitului bugetar se poate dispune aplicarea etapizată a actualizării pensiilor militare."

Sunt total de acord cu cele scrise în acest extras din HUHUREZ.RO.

Sandu

Când dobitocii, tembelii și handicapații ajung să guverneze România:

"Instituțiile din domeniul Justiției sunt solidare cu toți foștii și actualii. judecători și procurori.

In instituțiile militare. incă din 1990 s-a practicat dihonia de tip CI-st intre generații, intre instituții (vezi armata contra poliție și servicii ... și invers.)

Instituțiile militare au obținut ce au vrut de la politic , dar numai pentru personalul in activitate.

Cei de la juridic și finante parca au simțit o plăcere bolnăvicioasă să diminueze din drepturile vechilor pensionari, cu fiecare inițiativă legislativă, incepând cu Legea 164/2001 și terminând cu ordonanțele 56. 59 și 118, dar si cu Legea 282/2023 și OUG nr. 26/2024.

Nu sunt străini nici de lucrătura cu Avocatul Poporului impotriva Plx 540/2024.

Profită că nu au parteneri redutabili de dialog social cu rezerviștii."