I shall not have wasted my time in writing this blog, and more importantly you will not have wasted your time in reading it. All Things Work Together for Good. Nu ceda, nu renunța. Con rumbo propio. Disfruta de la vida sin estrés. Le temps ne respecte, dit-on, que les œuvres auxquelles il collabore.
sâmbătă, 8 noiembrie 2025
Mâna omului este sfântă!
Un politruc sadea, format de actuala școală a propagandismului, SNSPA. Din CV se vede și mâna SIE.
Potret de candidat. Cine este Ciprian Ciucu, fostul lider PNL București care vrea să câștige Primăria Capitalei
Ciprian Ciucu este candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei. Reinstalat în urmă cu un an în funcția de primar al Sectorului 6 cu un scor de peste 70%, liberalul este cel mai puternic candidat al partidului.
FOTO Facebook / Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucu și-a anunțat intenția de a candida înainte de a fi stabilită data alegerilor, acuzând că PSD condiționează organizarea de stabilirea candidaților unici. El este primarul Sectorului 6 din 2020, iar în 2024 a fost reconfirmat în funcție cu 72,89%, cel mai mare rezultat din București.
Ciprian Ciucu este primarul Sectorului 6 încă din 2020, fiind la al doilea mandat. Primul mandat l-a câștigat cu sprijinul alianței PNL-USRPLUS, iar pe cel de-al doilea cu sprijinul alianței PNL-PSD. Între 2016 și 2019 a fost consilier general al Sectorului 6, iar în perioada 2019-2020 a fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Primul contact cu politica l-a avut în anul 2000. Mai exact, între anii 2000 – 2001 a fost angajat la departamentul de Relații Publice al Președinției.
Acum este prim-vicepreședinte al PNL. În februarie 2023 a demisionat de la șefia PNL București, motivând că are nevoie de mai mult timp pentru conducerea primăriei de sector.
Primul loc de muncǎ a fost într-un ONG. A avut mai multe joburi în comunicare și marketing, precum și în domeniile de formare profesională, administrație publică și a predat la Universitatea din București. De asemenea, a fost trainer în Georgia și Republica Moldova, lucrând pentru Centrul Român de Politici Europene.
A urmat cursurile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice (SNSPA), în perioada 1996-2000, având o diplomă în Științe Politice. Are și o diplomă de master, obținută tot la SNSPA, în 2001, în domeniul Politici Publice şi Integrare Europeană.
În declarația sa de avere pe ultimul an fiscal apare un teren agricol în județul Argeș, localitatea Podu Dâmboviței, de peste 5.000 metri pătrați, dobândit în 2011 prin contract de vânzare-cumpărare, alături de soție. Ciucu a mai trecut în act un teren intravilan în localitatea Ordoreanu (Ilfov), de 500 metri pătrați, moștenit în 2018.
Primarul a declarat și două apartamente în București: unul de 34 de metri pătrați, cumpărat în 2004, deținut integral, și unul de 61 de metri pătrați, cumpărat în 2010, alături de soție. În declarația sa de avere mai apare un Renault fabricat în 2023, iar veniturile sale pe ultimul an fiscal includ un salariu de 214.810 lei de pe urma funcției de primar al Sectorului 6, la care se adaugă venituri din chirii în valoare de 2.880 de euro și o indemnizație de 4.382 lei ca membru al Consiliului Național de Integritate (CNI).
Primarul Sectorului 6 mai figurează ca asociat la societatea HF Advising SRL, unde deține 50 de părți sociale, în valoare totală de 450 de lei, și nu a raportat alte participații comerciale semnificative. În plan instituțional, Ciucu deține funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale din Municipiul București. De asemenea, este membru al Consiliului Director al Asociației Municipiilor din România, unde ocupă și rolul de purtător de cuvânt, activitate neremunerată, potrivit declarației depuse.
Declarația include mai multe conturi și depozite la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, deschise între 2004 și 2023, cu solduri totale de peste 50.000 de lei și aproximativ 17.000 de euro. Deține și două fonduri de investiții, în valoare cumulată de circa 40.000 de lei, constituite în 2021 și 2022. A acordat un împrumut în valoare de 278.696 de lei PNL, precum și alte împrumuturi către mai multe persoane fizice în 2024, iar acestea însumează peste 200.000 de lei. Nu este lipsit de datorii. Are un credit bancar contractat la Raiffeisen Bank în 2010, scadent în 2040, de 46.303 euro.
Sondajele îl plasează pe primele locuri, în fruntea listei de candidați, fiind în unele cazuri plasat pe primul loc sau pe cel de-al doilea. Pe 31 august era plasat de Avangarde (companie deținută de sociologul Marius Pieleanu) pe primul loc, alături de colegul său din PSD, Daniel Băluță, ambii fiind cotați cu 25%.
Conform cercetării Novel Research (fondată în 2007 de Marian Marcu şi Lăcrămioara Bîrlică), realizată la comanda liberalilor și publicată la începutul lunii noiembrie, Ciucu are un avantaj de 2 procente. 26,4% dintre respondenți ar vota cu Ciprian Ciucu, în timp ce 24,5% l-ar alege pe Daniel Băluță.
Cel mai recent sondaj Avangarde, publicat pe 26 octombrie, arată o altă ordine a candidaților în intenția de vot: Daniel Băluță – 25%; Ciprian Ciucu – 23%; Cătălin Drulă – 18%; Anca Alexandrescu – 16%.
Articolul este din Adevărul.ro
Noii propagandiști interpretează istoria actuală. Adevăruri pe jumătate. A uitat de lovitura de stat coordonată de militari. Vezi Stănculescu!
Anii în care românii au trăit iluzia libertății și a democrației. Cum a fost salvat comunismul după Revoluție
Timp de aproape doi ani, din decembrie 1989 și până în decembrie 1991, românii au trăit iluzia democrației și a libertății. Există opinii care indică faptul că în acel interval România a experimentat, de fapt, o tentativă de continuare a comunismului, dar în cheie gorbaciovistă.

Anul 1990 a fost marcat de Mineriade FOTO AP
În mod oficial, regimul comunist a luat sfârșit după data de 22 decembrie 1989, moment în care dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa fugeau, cu un elicopter, de pe sediul Comitetului Central din București. A urmat o perioadă de adaptare și tranziție către regimul democratic în adevăratul sens al cuvântului. Primele alegeri libere după mai bine de 45 de ani au avut loc pe 20 mai 1990 iar primul președinte al României post-decembriste a fost Ion Iliescu. Așa cum arată evenimentele, discursurile și deciziile luate în acea perioadă, românii au trăit o perioadǎ doar iluzia democrației. În realitate, au fost încă doi ani de comunism „luminat", după model gorbaciovist, pe care elita comunistă din eșaloanele doi și trei, plus elemente ale Securității salvate la Revoluție de Iliescu și reinventat drept oamenii noi ai democrației originale românești, au încercat să le impună societății românești. În anul 1990, primul an de așa zisă libertate, s-a încercat, de fapt, reîntoarcerea la vasalitatea față de Rusia din anii '50, dar cu o „față umană", suportabilă de populație. Acest proces a fost marcat de violențe extreme, propagandă și dezinformare tipic comuniste.
Pe 17 decembrie, o manifestație pașnică de susținere a pastorului reformat Laszlo Tokes, situat în Piața Maria din Timișoara, s-a transformat într-o adevărată revoluție îndreptată împotriva Partidului Comunist și a dictaturii ceaușiste. Tokes era cunoscut pentru critica sa împotriva regimului comunist. Exemplul a fost urmat de tot mai mulți tineri. Mulțimea creștea exponențial. Călătorii care coborau din tramvaiele oprite vedeau oamenii cu lumânări aprinse în fața casei lui Laszlo Tokes și se raliau revoltei împotriva comunismului. Miliția și Securitatea a intervenit în forță, cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bastoane. Mulți protestari au fost arestați și duși la Miliție sau Securitate. Focul Revoluției nu mai putea fi oprit iar până pe 20 decembrie, cu prețul a zeci de morți și sute de răniți, Timișoara a devenit oraș liber. Pe 21 decembrie, Ceaușescu ieșea în fața mulțimii de muncitori adunate cu arcanul pentru a demonstra că totul este în regulă în România. A avut o surpriză uriașă. Oamenii l-au huiduit iar la scurt timp revoluția s-a declanșat și la București, ca și în alte orașe din România. Până pe 22 decembrie 1989 s-a putut vorbi de o revoluție populară, o defulare a societății românești care nu mai îndura opresiunea. Din seara zilei de 22 decembrie 1989, totul s-a schimbat. Revoluția populară, spun mulți specialiști, a fost confiscată.
Oamenii au putut să vadă la televizor cum Ion Iliescu, directorul Editurii Tehnice, un nomenclaturist cu state vechi și funcții importante în PCR până la sfârșitul anilor '70, mazilit de Ceaușescu, adresa comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) - noul organism provizoriu al puterii în stat după fuga Ceaușeștilor. După numai cinci zile, cel care a servit toată viața regimul comunist, adică Ion Iliescu, a fost ales președinte al CFSN având ca scop declarat „instaurarea democrației, libertății și demnității poporului român".
În realitate, revoluția a fost deturnată iar foştii demnitari comuniști, din eșaloanele 2 și 3, și oameni ai Securității s-au reinventat, fiind prezentați drept apărători ai democrației, în timp ce încercau sǎ asigure supraviețuirea unui nou tip de comunism - cel gorbaciovist, diferit de dictatura ceaușistă.
Așa a apărut psihoza teroriștilor, pentru mulți istorici o diversiune criminală în urma căreia au murit mulți oameni în decembrie 1989. „Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare", precizau procurorii militari.
Oamenii nu mai erau ocupați cu identificarea oamenilor regimului, ci cu o amenințare iluzorie, teroriștii. „Ceea ce a făcut Ion Iliescu, cel mai important, pentru primul grup coagulat în jurul lui a fost să salveze structurile Securității trimițând tot timpul la teroriști străini care de fapt nu au existat niciodată. Iar una dintre legendele Revoluției române intens întreținută de Ion Iliescu și de cei apropiați lui a fost exact aceasta a intervenției străine foarte consistente, dar care nu făcea decât să ascundă rămășițele aparatului de represiune ceaușist pe care Ion Iliescu le-a întrebuințat copios pentru a-și legitima deturnarea Revoluției", preciza doctor Cosmin Popa, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga".
Iar manevra a reușit.
„Ion Iliescu este principalul autor al deturnării revoluției române autentice începută pe 17 decembrie. Iar deturnarea s-a petrecut cu siguranță pe 22 decembrie. În jurul lui Ion Iliescu s-au coagulat cel puțin două tipuri de forțe. Prima și cea mai consistentă numeric a fost cea a oamenilor dispuși și doritori să salveze cât mai mult din regimul Ceaușescu în perioada post-Ceaușescu. Și aici am în vedere în primul și în primul rând structura Securității extinsă și rețelele de partid cu tot ce implicau ele. Sigur că erau eșaloanele doi și trei, dar au fost și forțe care s-au aflat multă vreme în eșalonul primar, oameni care au condus România de pe poziții foarte relevante politic în perioada în care țara noastră reprezenta un aliat disciplinat al Uniunii Sovietice. Primul grup a fost deci cel al salvatorilor ceaușismului iar al doilea grup a fost cel al oamenilor care-și doreau o revenire a României în nucleul de state vasale al URSS. Iar Ion Iliescu a deservit în egală măsură, cu egal entuziasm ambele grupuri", adaugă Cosmin Popa. A rezultat o „democrație originală" românească, în care la putere s-au aflat, în mare parte, tot foștii nomenclaturiști și oamenii regimului de care românii au vrut să scape, dar deghizați în campioni ai democrației.
Inițial, reprezentanții FSN au promis oamenilor în decembrie 1989 că nu se vor constitui în partid politic și cǎ vor asigura conducerea până la organizarea alegerilor planificate pentru data de 20 mai 1990. Cu toate acestea, FSN și-a încălcat promisiunea și a devenit partid politic cu reprezentanți la alegerile din mai 1990. În acest context, au avut loc proteste puternice ale intelectualilor, studenților, oamenilor sătui de comunism în Piața Universtății, aceea mișcare "a golanilor", care cereau ca FSN să-și respecte cuvântul, precum și eliminarea din structurile politice și din funcții a tuturor foștilor nomenclaturiști, în frunte cu Iliescu. Iliescu și oamenii săi, majoritatea din fostul Partid Comunist, au acționat cum știau mai bine. Au aplicat metodele comuniste specifice sfârșitului anilor '40, adicǎ compromiterea și demonizarea reprezentanților partidelor istorice reînființate - PNL și PNȚ - manipularea opiniei publice, aservirea presei și dezinformare.
„Ion Iliescu este cel care, începând cu decembrie '89, a împărțit societatea românească în două. Și anume, în oamenii care susțineau un anumit mod de viață, o anumită orientare pro-estică, conservatoare, pro-rusă și cei care susțineau o orientare pro-occidentală, pro-democratică. Partea majoritară a populației, la acea vreme erau susținători ai viziunii dânsului, adică o continuare a comunismului într-o variantă reformată, o perestroică. Iliescu i-a ridicat pe acești oameni împotriva minorității care-și dorea o variantă democratică, o Românie îndreptată către valori occidentale", preciza cercetătorul Mădălin Hodor. Culmea, mesajele lui Iliescu funcționau de minune la o societate care nu ieșise nicio clipă cu adevărat din comunism. Majoritatea populației era formată în valorile socialismului, oamenii fiind obișnuiți cu sloganuri, demagogie și ușor de manipulat. „Comunismul nu trece pe lângă oameni fără să lase urme. Revoluţia, în fond, nu ne-a putut schimba peste noapte. Aceiaşi oameni nu puteau să gândească, să simtă, să se descătuşeze, să se elibereze interior, subit", preciza Doina Cornea în lucrarea „Faţa nevăzută a lucrurilor (1990 – 1999). Dialoguri cu Rodica Palade".
Iliescu a folosit exact metodele ceaușiste, retorica comunistă legată de ura „proletariatului" împotriva „intelectualilor". „Sloganurile din anii 90 erau „moarte intelectualilor", „nu ne vindem țara", „afară cu intelectualii". Opoziția democrată era etichetată ca fiind o slugă a intereselor străine care vor să vândă țara, să distrugă avere poporului. Liderii opoziției erau și ei etichetați drept moșieri care vor să-și ia înapoi averile. Regele Mihai știți bine că a fost gonit de Ion Iliescu când a vrut să se întoarcă în țară, pe aceeași idee. Ion Iliescu a incitat atunci populația spunând că regele vrea să se întoarcă în țară ca să-și refacă toate averile. Desigur, această manipulare și incitare a populației, acest război al românilor împotriva românilor nu l-a făcut Ion Iliescu. El a fost creat de regimul comunist. Nicolae Ceaușescu care a condus către imprimarea acestei frici în rândul populației, că România este atacată din toate părțile, că străinii râvnesc la realizările și bogățiile noastre. A fost propaganda lui Ceaușescu", adăuga istoricul Mădălin Hodor.
Pe fondul acestei stări de fapt, dar și a metodelor de propagandă și defăimare tipic comuniste, la alegerile din 20 mai 1990 Iliescu a fost ales președinte al României de 85% din cei care s-au prezentat la vot (iar prezența a fost record). Legitimat de români, regimul Iliescu a trecut la represiuni specifice anilor '50 împotriva contestatarilor. I-a chemat la București pe mineri, „pe oamenii munci", cei cu „origini sănătoase", ușor de manipulat, să „facă ordine". Pe 14 iunie, minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au ajuns în Gara de Nord înainte de răsărit. În București s-au răspândit peste 10.000 de mineri înarmați cu ciomege, țevi, răngi și tot ce le-a picat în mână. S-au împărțit în grupuri și au plecat spre mai multe puncte din Capitală. Când au ajuns în fața Guvernului, Iliescu a ieșit în balcon și le-a mulțumit că au răspuns apelului, îndemnându-i să restabilească „ordinea".
„Mă adresez dumneavoastră, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care şi de astă dată l-aţi dat, la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cozma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră", le-a spus Ion Iliescu. Iar studenții și toți cei care protestau în Piața Universității au fost etichetați în pur spirit comunist „elemente fasciste, incitante, drogați". A început o vânătoare de oameni. Toți cei care nu corespundeau profilului de om „muncitor" cu „origine sănătoasă" era bătut, călcat în picioare, reținut ilegal. Organele de poliție ar fi ajutat minerii să ajungă în punctele fierbinți. Minerilor, așa cum spun specialiștii, li s-au raliat și oamenii simplii, pătrunși de propagandă și dezinformare, dar și muncitori. Gloata a intrat prin Universități, a bătut tot ce a ieșit în cale și a devastat orașul. Au luat la rând sediile partidelor politice din opoziție, mai ales PNȚ și PSD, continuând distrugerile și jafurile.
„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat la Mineriadă, observăm că minerii sunt cei de regulă arătați în imagini. Dar imaginile mai arată și altceva. Acolo au participat muncitori, cetățeni obișnuiți, împotriva celor care își doreau libertate și democrație. Oamenii obișnuiți au fost cei care au vânat pe stradă tineri, cu barbă sau cu blugi, și i-au predat minerilor. Oamenii obișnuiți au aplaudat minerii în București. Acea imagine cu bătrânul care-i sărută mâna unui miner spune ceva. Arată că o parte consistentă a populației era înverșunată și era alimentată cu această ură împotriva celor care-și doreau o schimbare mai profundă", completa Mădălin Hodor.
Noul regim a intimidat opoziția și a transmis un mesaj clar. Iliescu și-a dorit ca România să fie condusă pe principiile unui comunism „cu față umană". „Obiectivul inițial al lui Ion Iliescu a fost să instaureze în România un regim politic foarte asemănător cu ceea ce încerca Gorbaciov să întreprindă în Uniunea Sovietică, un socialism cu față umană, care să permită chiar și elemente de multipartidism, pentru a face suportabil pentru populație controlul partidului comunist. Este ceea ce oricum s-a întâmplat în România. Chiar dacă teoretic am asistat la destrămarea rapidă a partidului comunist, în realitate structurile comuniste, structurile ceaușiste în România, au reușit să facă cel mai complet salt în tranziția post-comunistă, prin FSN . Ele au fost salvate exact prin această umbrelă pe care le-a acordat-o Ion Iliescu", adaugă Cosmin Popa.
În plus, Iliescu a vrut ca România să redevină vasala URSS. România a fost singura țară care în primăvara lui 1991 semna un tratat de prietenie cu URSS, cu o valabilitate de 10 ani și cu posibilitatea de prelungire automată. Abia în decembrie 1991, la doi ani de la Revoluție, România avea parte de o constituție democratică. Până atunci a fost în vigoare Constiuția din perioada comunistă. Norocul României a fost căderea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 și nevoia României de a se reorienta. Așa au trăit românii, cei mai mulți fără să-și dea seama, încă doi ani de comunism, dar „cu față umană", cu blugi, suc la dozator și buticuri.
Text nesemnat din Adevărul.ro
Urmașii escrocului internațional vor să pună mâna pe LUKOIL Romania
vineri, 7 noiembrie 2025
Philips, o marcă de succes, cândva.
Melcii și limacșii
Lecitina
joi, 6 noiembrie 2025
Gelu VIȘAN, ai perfectă dreptate! Pe când o răscoală națională împotriva hoților, tembelilor, imbecililor și handicapaților care au acaparat conducerea țării?
Bravo, DNA! Dă-le la temelie, hoților din PNL!
N-am muncit degeaba când am coordonat proiectul PHARE în cadrul Ministerului Afacerilor Interne de înființarea PNA, actual DNA! A.M.
"Trezorierul PNL, Mihai Barbu, chemat azi la audieri de DNA, în dosarul de corupție în care au fost reținuți patru oameni

Mihai Barbu, șeful PNL Vaslui și trezorierul partidului, este așteptat, joi, la sediul DNA pentru a fi audiat în dosarul lui Fănel Bogos. Tot azi, omul de afaceri din Vaslui, care a fost reținut pentru 24 de ore, află dacă va fi arestat preventiv, cum au cerut procurorii, care au publicat noi detalii despre schema prin care voia să schimbe conducerea DSVSA Vaslui.
DNA a anunțat reținerea omului de afaceri Fănel Bogos și a altor trei inculpați din dosar. Este vorba despre Laura Mirela Iusein, Mihail Aniței și Rareș-Mihail Cristea, potrivit datelor de pe portalul instanței. Ei vor fi prezentați, joi după-amiază, la Tribunalul Vaslui, cu propunere de arestare preventivă.
Față de alți doi inculpați, procurorii luat măsura controlului judiciar. Este vorba despre Silviu Pîrvu-Ularu, un afacerist cu firme în domeniul consultanței, și Veronica Mantcă, o angajată fictiv în funcția de manager la compania lui Bogos.
Ședința de judecată este programată să înceapă la ora 15. DNA a făcut publice acuzațiile, fără a indica numele celor vizați de anchetă
Cei doi inculpați cercetați sub control judiciar, Silviu Pirvu și Veronica Mantcă, au interdicția de a părăsi România.
Schema prin care Fănel Bogos voia să schimbe conducerea DSVSA Vaslui, potrivit DNA
Fănel Bogos este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, în timp ce ceilalți trei inculpați din dosar au fost puși sub acuzare pentru trafic de influență, dare de mită, respectiv șantaj.
Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui, ajungând și la premierul Ilie Bolojan.
Bogos și-a obținut intrarea la prim-ministru prin șeful Mihal Barbu, șeful PNL Vaslui și trezorierul partidului, care a obținut o audiență la Ilie Bolojan.
Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”.

Amendat de 64 de ori în doi ani
DNA îl acuză pe Fănel Bogos că a apelat la o rețea de influență și a plătit sume uriașe pentru a fi înlăturat de la conducerea DSVSA Vaslui directorul Mihail Ponea.
Cei doi au avut în trecut o relație apropiată, Ponea fiind nașul de botez al unuia dintre copiii lui Bogos. De câțiva ani, relațiile dintre cei doi erau tensionate.
Bogos dorea înlăturarea lui Ponea, pentru că devenise un director incomod, iar angajații DSVSA nu închideau ochii la neregulile pe care le descopereau la fermele societății Vanbet.
În comunicatul DNA, procurorii subliniază că la fermele lui Bogos s-au înregistrat încălcări sistematice ale normelor sanitar-veterinare. 64 de amenzi au fost aplicate în ultimii doi ani societății Vanbet, ca urmare a încălcării normelor de biosecuritate, a comunicat miercuri DSVSA Vaslui.
Primele neconformități grave au fost descoperite în decembrie 2023 când a fost confirmat un focar de salmonella în ferma din localitatea Strâmtura Mitoc. Inspectorii au stabilit că infectarea cu bacteria Salmonella Tiphymurium a fost cauzată nerespectării condițiilor de biosecuritate.
„În perioada martie – august 2025, inculpatul B.F. (Bogos Fănel n.r.) ar fi promis și ar fi remis numitului P.U.S. (Pîrvu Ularu Silviu n.r.) suma de 200.000 de lei, în schimbul căreia acesta ar fi promis că, împreună cu alte persoane, vor apela la persoane din cercul lor relațional de influență, în vederea determinării conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale societății comerciale respective”, anunță DNA în comunicat.
În concret, menționează DNA în comunicat, Bogoș voia ca cei de la conducerea ANSVSA să efectueze următoarele demersuri:
- să anuleze măsurile legale dispuse de către funcționarii DSVSA Vaslui, privind neregulile constatate în cadrul fermelor controlate de către societatea administrată în fapt de Fănel Bogos
- să îl demită pe directorul executiv al D.S.V.S.A. Vaslui și să numească o persoană în conducere care să aprobe dosarele de despăgubire în valoare totală de aproximativ 3.000.000 de euro depuse de societatea respectivă.
Banii oferiți de Bogos lui Silviu Pîrvu Ularu, fost ofițer SRI, au fost disimulați prin încheierea unui contract de consultanță.
Pîrvu este acuzat de procurori că a pretins și primit de la Bogos suma de 15.000 lei lunar, fiind angajat în mod fictiv ca director al societății comerciale, promițând în schimb că îl va ajuta pe inculpatul să formuleze plângeri cu acuzații fictive pe care să le depună la DIICOT și DNA împotriva directorului D.S.V.S.A. Vaslui, cu scopul destituirii acestuia din funcția deținută.
O afaceristă controversată din Brăila, implicată în filiera Bogos
Mirela Laura Iusein, reținută și ea în dosar, este o femeie de afaceri din Brăila, cunoscută ca fiind o apropiată de a lui Fănel Bogos. La fel ca acesta și ea a mai avut probleme cu legea.
În 2016 a fost condamnată la un an de închisoare pentru conducere fără permis, iar în 2018 la doi ani de închisoare pentru evaziune fiscală, ambele pedepse fiind cu suspendare.
Iusein a cochetat și cu politica. A candidat pentru un post de europarlamentar pe listele Partidului Umanist Social Liberal, iar la ultimele alegeri parlamentare a candidat ca independent la Camera Deputaților.
Procurorii îl acuză pe Bogos că i-a promis Laurei Iusein și un apropiat al acesteia, Rareș Mihail Cristea, 300.000 de euro pentru a interveni pe lângă persoane din conducerea ANSVSA în vederea favorizării societății comerciale deținute de Bogos.
Bogos le-a oferit suma de 200.000 de euro, prin încheierea unui contract de consultanță / management între societatea sa și o altă societate controlată de ceilalți doi. Bogos i-a oferit Laurei Iusein și alte sume de bani, acuză procurorii, menționând că sumele nu au fost cuantificate până în prezent.
Intermediarul care se lăuda cu relații la Guvern și Președinție
Mihail Aniței este acuzat de procurori că a inițiat și coordonat un sistem relațional de influență în cazul lui Bogos, pretinzând că deține conexiuni directe cu înalți funcționari publici, membri ai Guvernului României și ai Administrației Prezidențiale.
Aniței, arată acuzarea, a pretins de la Bogos Fănel suma de 250.000 de euro, afirmând că are influență asupra Administrației Prezidențiale, a factorilor decidenți din Guvernul României, a liderilor politici și asupra unor structuri de Parchet și a promis ca va interveni și va determina conducerea ANSVSA să anuleze măsurile coercitive impuse de funcționarii DSVSA Vaslui, să-l demită pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui.
Aniței este acuzat și de dare de mită și șantaj. Pe 6 octombrie acesta i-a oferit funcția de președinte ANSVSA lui Ponea Mihai, directorul executiv al DSVSA Vaslui. În fața refuzului lui Ponea, Aniței l-a amenințat cu destituirea din funcție și dosare penale.
A șasea inculpată din dosar, Matcă Oiță, o apropiată a lui Aniței, este acuzată că în schimbul influenței promise, a primit de la Bogos 100.000 de euro disimulați prin angajarea în mod fictiv, ca manager general al societății comerciale respective.
Trezorierul PNL, audiat la DNA Iași
Între timp, la sediul DNA Iași continuă audierea celorlalți suspecți din dosar. Surse judiciare au precizat pentru HotNews că la ora 16 este așteptat în fața procurorilor șeful PNL Vaslui, Mihai Barbu. Audierile în dosarul Bogos s-au prelungit miercuri la sediul DNA Iași până după miezul nopții. Audierile continuă și astăzi. În dosar, mai sunt vizate alte persoane, anunță DNA.
Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui este așteptat la sediul DNA Iași, pentru audieri, începând cu ora 16.
Mediafax a scris ieri, citând stenograme din dosar, că Bogos a apelat la „rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui ajungând și la premierul Ilie Bolojan. Guvernul a confirmat că premierul s-a întâlnit cu Bogos, care a însoțit un lider PNL la întrevedere, dar discuția „nu a avut niciun fel de urmări”.
Surse din PNL au explicat pentru HotNews că Barbu a fost numit trezorier al partidului în urmă cu aproximativ două luni, însă „săptămâna asta s-au discutat concret atribuțiile lui”.
„Așteptăm să vedem ce masură primește, dacă primește sau este martor. În funcție de asta vom lua decizia în consecință”, spun sursele HotNews.
Am ajuns bătaia de joc a guvernanților. Nu îmbrăcați haina militară în vecii vecilor! Veți ajunge ca noi!
"Anul acesta am intrat sub guvernarea #REZIST. Aștia, ca să pastrăm exprimarea protestatară, nici nu se gândesc să pună de acord actualizarea pensiilor militare, inițiată de parlamentari PNL și de Guvernul Ciolacu, peste capul instituțiilor militare, prin Pl x 540/2024, cu decizia nr. 126/2025 a CCR. Ei se dau de ceasul morții cum să desființeze toate pensiile de serviciu.
Până in anul 2017, când s-a adoptat OUG 59, sistemul pensiilor militare a fost unul echilibrat, diferențele dintre pensii fiind date de grad, funcție și vechime.
După OUG 59/2017, când a fost eliminată actualizarea pensiilor militare cu soldele celor in activitate, echilibrul s-a deteriorat grav, ajungându-se, după 8 ani, la raportul de 1/3 intre o pensie militară stabilită inainte de anul 2017 și una stabilită in prezent. Era previzibil că se va ajunge la aceste inegalități de vrerme ce Legea 153/2017 si alte acte normative ulterioare au majorat de cca 3 ori solda de funcție in cuantum compus a cadrelor militare in activitate și soldele de grad de 9 ori.
Dacă nu se reintroduce actualizarea permanentă a pensiilor militare in plată( ca să păstrăm exprimarea pe care CCR a interpretat-o greșit ca fiind discriminatorie), peste 8-10 ani si cei care se pensionează in prezent vor ajunge protestatari ca și rezervistul din imagine.
Mitingurile trebuie mutate in fața instituțiilor militare și in fața Parlamentului pentru a se reexamina de urgență PLx 540/2024. Având in vedere criza deficitului bugetar se poate dispune aplicarea etapizată a actualizării pensiilor militare."
Sunt total de acord cu cele scrise în acest extras din HUHUREZ.RO.
Sandu
Când dobitocii, tembelii și handicapații ajung să guverneze România:
Un tembel trădător de țară! Vă place, nu vă place, altul mama nu mai face!
Am fost OLIMPIC în vremea liceului, "pe bune" , acum peste cincizeci de ani. Am muncit pe brânci pentru premiile naționale câștiga...
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...
-
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc. Titlul articolului, trad...
-
"Au spus că nu sunt demnă de încredere. Șaptesprezece ani mai târziu, am intrat la nunta fratelui meu purtând uniforma de gală. Iar în ...





