Vă recomand cu drag produsele tradiționale din Ecuador.

Buzăul nu ne dă  numai premieri ci și produse tradiționale excepționale importate din regiunea Andes, Munții Anzii Cordilieri. Vezi produsele din lână de alpaca, lamă.

https://www.mangoandbloom.ro/blogs/news/lana-alpaca-comoara-anzilor-traditii-stravechi?srsltid=AfmBOorDOZZNa4ZCsKyuvlKgGNKsIVtj-edDJRefvZGwd0idV30M3iRt

Acum aproape cincizeci de ani, mai sunt câteva săptămâni de când ne-am unit destinele, noi, Cornelia și Sandu, doi studenți ambițioși, proveniți din " pleava" societății.

La ziua nunții noastre rudele  au pus mână de la mână și ne-au cumpărat o pătură din lână de cămilă. Acum i- am luat noi o surată din lână de alpaca, manufacturată în Ecuador. Recomandăm cu căldură. Iarna ține de cald, vara este răcoroasă.

Să citim ceva frumos:

"In Peru si Ecuador traiesc aproximativ 80% din populatia de lame si alpaca din lume. Localnici traiesc in ferme mici, dedicate cresterii acestor minunate alpaca, iar lana provenita de la ele este singura sursa de venit. 

Cu mult inainte de Columb, cu mult inainte de ascensiunea primilor conducatori incasi si cu mult inainte ca acestia sa puna piatra de temelie pentru maiestuosul Machu Picchu, oamenii din muntii inalti ai Anzilor au intalnit o camila mica fara cocoase. Oamenii de stiinta cred acum ca a fost vicuña pe care popoarele andine au imblanzit-o acum peste 6 mii de ani. Forma domestica a acestor camelide din Lumea Noua este binecunoscuta astazi ca prietenoasa alpaca. Spre deosebire de lama, care este folosita ca animal de transport, alpaca este deosebit de populara pentru lana fina, dar rezistenta la rupere.

Fermele de alpaca

Lama si alpaca au constituit baza dezvoltarii culturilor incasi si predecesoare. Acest lucru este cel mai vizibil in Peru si Ecuador in zilele noastre, unde traiesc aproximativ 80% din populatia de lame si alpaca din lume. Cei mai multi dintre acestia traiesc in ferme mici, dedicate cresterii acestor minunate alpaca. Pentru nenumaratii locuitori andini, lana de alpaca este singura sursa de venit. "

Știți ce fac eu imediat ce-mi cobor leșul din pat?

Beau o cana de apă, prilej de spălarea mațelor. Deschid Biblia, tableta-i noua carte de rugăciuni. Nevasta deschide toate ferestrele să intre aerul proaspăt în casă.

 Eu mai fac ceva, îmi scol mintea și exersez lecții de limbi străine. Folosesc programul Android, Duolingo. 

Am peste 550 zile de când fac acest lucru. Am antrenat și pe unul din nepoți, MathyBloxy , un caracter extrem de competitiv. Face câte zece lecții, pe zi. Am fost înștiințat de Duolingo că a ajuns în ultima ligă, Diamant. O să -mi sfătuiesc urmașul să-l canalizeze spre informatică. 

Alți doi nepoți poartă drapelul țării la diverse olimpiade internaționale, tot de Informatică. Cândva, parcă l- am purtat și eu prin lume dar pe alte domenii. Mai ieri unul era în Kazahstan, deunăzi a fost în Serbia și în curând va pleca în Croația.

 Succes deplin, dragilor!

Apoi cu gândul la bucatele din frigider. Citii un articol în Adevărul.ro despre o ciorbă de Tuslama:

Delicatesa bucătăriei românești, dispărută odată cu venirea comuniștilor. Preparatul inventat în timpul lui Soliman Magnificul care alunga mahmureala și strigoii

O rețetă de ciorbă din vremea lui Suleiman Magnificul, o delicatesă izvorătă din trecutul nomazilor turci, și-a găsit loc prin porturile Dunării și pe teritoriul României. Semăna cu ciorba de burtă și era un preparat culinar de oameni cu ștaif, consumat în noaptea strigoilor.

Tuslamaua este sora mai veche și mai gustoasă a ciorbei de burtă FOTO Adevărul

Bucătăria românească este cu siguranță una dintre cele mai gustoase și mai complexe din Europa. Iar unul dintre motive este acela că a reușit să adopte tot ce era mai bun din bucătăria popoarelor pe care le-a întâlnit. Iar aproape tot ce-a adoptat, românul a transformat în ceva unic și chiar mai delicios decât originalul.

Multe preparate care lăsau gura apă tuturor călătorilor străini prin spațiul românesc, din păcate, s-au pierdut odată cu vremurile. Unul dintre acestea a fost tuzlmaua sau tuslamaua, o ciorbă turcească, de nomazi, sora mai mare și mai delicioasă a ciorbei de burtă de astăzi. De tuzlama nu a mai rămas nici măcar faima iar rețeta s-a păstrat mai ales datorită pasionaților de gastronomie românească veche, printre care și regretatul jurnalist și scriitor Radu Anton Roman. 

Tuzlmaua este un preparat culinar dispărut din peisajul gastronomic românesc. A supraviețuit doar sora ei, ciorba de burtă. Tuzlmaua și ciorba de burtă se prepară aproape la fel. Dar deosebirile dintre cele două preparate sunt cele care ridică tuzlmaua cu măcar două, trei clase peste cunoscuta ciorbă de burtă. Pe scurt, tuzlmaua a pătruns în spațiul românesc pe la începutul secolului al XIX lea, din zona otomană.

A fost o ciorbă care s-a strecurat din teritoriile turcești, de la sud de Dunăre, prin porturi direct în zahanalele muntenești, oltenești și dobrogene. Se spune că în portul Sulina s-a mâncat prima dată tuzlama, pe teritoriul românesc, rețeta fiind rapid învățată de un bucătar de ospătărie portuară de la un confrate turc, în urma unui schimb de informații gastronomice. Și de la Sulina i s-a dus vestea și s-a răspândit peste tot pe la sud de Carpați. Dar locurile unde se mânca cea mai dihai tuzlama erau porturile Sulina și Brăila, două zone cosmopolite și foarte dezvoltate până în perioada interbelică. Nu exista matelot care să nu „radă" o tuzlama fierbinte cu ardei iute și rachiu bun.

Tuzlmaua a devenit nelipsită și din birturile muntenești sau oltenești, pe la hanuri și răscruci. Ospătăriile Bucureștiului dacă se respectau trebuiau musai să dea mușteriilor tuzlama fierbite. Radu Anton Roman scria despre tuzlama că era o mâncare bogată, moșierească, prin abundența de ingrediente dar și prin nutrienții pe care-i furniza. Cunoscutul autor preciza că tuzlmaua era mult mai cerută decât ciorba de burtă și una dintre preferatele clienților prin toate birturile populare de la sud de Carpați, până prin anii 40. După venirea comuniștilor la putere și naționalizarea tuturor afacerilor, inclusiv a birturilor și a ospătăriilor, tuzlmaua a dispărut complet. A rămas ciorba de burtă, sora ei mai săracă, mai muncitorească, fără ifose moșierești sau de mare vizir. 

Tuzlamaua se prepară în mod asemănător cu ciorba de burtă, așa cum am precizat și mai sus. Dar există câteva deosebiri esențiale. Să începem cu ingredientele. În funcție de cantitatea de ciorbă și numărul de porții se alege o anumită cantitate de burtă de vită. De obicei, cam două kilograme de burtă de vită pentru o ciorbă mare. Se alege mușchiul de îmbinare al burții și se bagă la fiert cu niște picioare de vițel. Dar nu cu oase răzuite ci cu picioare bine învelite în carne, ca să dea gust ciorbei. După ce carnea s-a înmuiat băgăm legumele. Este vorba despre doi morcovi, două cepe și un păstârnac. După ce fierb toate bine, legumele se pasează sau se folosesc la altceva. Carnea și burta se scot din zeamă. Se dă carnea jos de pe oase, burta se taie fâșii. Se pune la încins untul într-o tigaie sau într-un vas mare de fontă.

Acolo se aruncă carnea și burta tăiată. Se rumenesc bine împreună. Separat se freacă bine usturoiul zdrobit cu iaurt( ideal de oaie) și cu ceva oțet. Se pun două polonice de zeamă direct în tigaie să mai „stingă" din avântul prăjelii. Se adaugă rapid și făina să îngroașe compoziția și mai apoi amestecul de iaurt cu usturoi și oțet. Se verifică de sare și piper. Înainte de condimentare ne hotărâm dacă băgăm legumele pasate sau le utilizăm la altceva. În rețeta originală de tuzlama, cea otomană, legumele nu erau pasate, erau aruncate. La birtașii munteni, ca să facă ciorba mai hrănitoare și clientul mai fericit, legumele erau pasate și băgate în tuzlama. Ba chiar mai băgau și hrean, să o facă mai picantă. Tuzlmaua se servea fierbinte și cu ardei iute alături. O tradiție populară muntenească spune că tuzlamaua se consuma fie după o beție cruntă, ca leac de mahmureală, fie în noaptea de Sfântul Andrei să alunge strigoii. 

Tuzlmaua are origini vechi în lumea otomană. A fost un preparat culinar inventat în secolul al XVI lea, dar avea rădăcini mai vechi. Adică a fost construit pe baza unor fierturi din trecutul gastronomic al neamurilor turcice. Practic era un preapart izvorât din tradiția nomazilor stepelor asiatice. Se spune că a fost inventat în timpul sultanului Soliman Magnificul( 1494-1566). Păstra tradiția acelor „şkembe çorbası", adică „ciorbe de burtă" ale nomazilor din stepele Asiei. Inițial era pregătită din ingredientele aflate la îndemâna nomadului, din carne și lactate, în special iaurt sau lapte. Evident mai erau și legumele pe care le găseau dar și mirodeniile răspândite în zona asiatică. În timpul lui Soliman Magnificul această tuzlma devenise atât de populară încât erau sute de restaurante care o preparau, la mare concurență. 

Sănătate de fier

O săptămână am fost la "moșie" împreună cu a mea soție. La finalul zilei după roboata prin curte, gradină, livadă cădeam lați de oboseală. Bucatele, pălinca, vinișorul la ora mesei aveau un gust delicios pe măsura muncii depuse în cursul zilei.

Puțin câte puțin frunzele moarte, căzute din pomii ce stau ca niște străjeri în fața casei, au fost strânse și cărate pe drumul dintre vii în livada de nuci. Un corcoduș și un prun, cu vârste de peste o jumătate de secol, au fost făcuți țăndări și  puse la uscat. Nu o să mai cumpăr lemne de foc anul acesta. Livada îmi asigură necesarul de combustibil pentru iarna '25/'26.

Anii vin, anii trec, noi înțelepțim!

Trebuie să vă zic câteva vorbe de duh:

La orice masă repetați:

"Doresc sănătate de fier și  s-o am!"

Asta-i din seria:

Ce gândești, ăla ești.

Ce mănânci, ăla ești.

Ești bătrân sau tânăr pe cât crezi că ești.

Ș.a.m.d.

Astea-s din trucurile mele învățate din cărți precum ale doctorului Norman W. Walker, un englez stabilit în America. Este cunoscut pentru multiplele cărți scrise , în special în domeniul nutriției. Am descărcat in grupul meu una dintre ele:

https://www.facebook.com/share/g/1BrDioCR8z/

Apropo, uitai să vă zic. Făcu Cornelia, nevastă-mea, un oloi de ciorbă de spanac, din producția vecinului nostru, Cristy, dreasă ca într-o mănăstire ortodoxă pentru viețuitori cu jumări de porc și zdrențe de ou.

La ora prânzului strachinii aburinde cu așa ciorbă deasă, altoii vreo doi-trei chilii și două - trei cinzeci, țoiuri din țuica noastră cu o vechime de peste cinci ani.

 Am repetat în gând zicerile de mai sus și am vărsat câteva picături în amintirea prietenul nostru, Marian Țurlea,- Odihnească-se în pace!-și țuicuța lui îndesată în rezervoare de inox.

Noapte bună!

Asta-i doar începutul, măi dragi tovarăși! Sperăm!

Cuișoarele, un articol interesant.

Deșteptați-vă! Pe când și în România?

Lidl, Kaufland și alte supermarketuri boicotate de clienți, din cauza prețurilor exagerate: „Să luăm o pauză de la cumpărături!”. Cu cât au scăzut vânzările

Încurajați de o campanie pe rețelele de socializare, croații au stat departe de magazine, iar volumul vânzărilor zilnice a scăzut cu 50 %. Boicotul a fost lansat prima dată în Croația, dar a fost preluat acum și în alte țări din Balcani. 

Supermarket, boicotat de clienți FOTO: Pixibay

Cumpărătorii din Balcani au boicotat supermarketurile, în urma unei mișcări de protest față de creșterea prețurilor la alimente și față de agravarea crizei costului vieții, potrivit france24.

Doar câțiva clienți se aflau la prânz într-un supermarket din centrul Zagrebului, care de obicei este plin de cumpărători la acea oră.

„Comercianții cu amănuntul nu vor fi afectați financiar, dar acesta este un mesaj simbolic important care arată că prețurile exorbitante trebuie să înceteze", a declarat Danko Horvat, un barman din Zagreb, care s-a alăturat boicotului.

„Boicotul a șocat comercianții cu amănuntul", a declarat Josip Kelemen de la grupul de protecție a consumatorilor „Halo, inspektore", care a solicitat protestul.

„Oamenii se simt înșelați. Chiar și cei înstăriți ne-au sprijinit, se simt la fel. A început boicotul general al tuturor formelor de achiziție de servicii și produse. Să luăm o pauză de la plată și cumpărături!", scrie „Halo, inspektore", pe FB.

Boicotul a fost sprijinit și de partidele de opoziție, de sindicate, de unele celebrități locale, precum și de doi miniștri.

Prim-ministrul Andrej Plenkovic a calificat boicotul drept un „mesaj important și articulat din partea oamenilor care monitorizează și compară prețurile" atât în Croația, cât și în țările vecine.

Parcarea unui centru comercial din Zagreb era goală, croații dând curs apelului de a boicota cumpărăturile pentru a protesta împotriva prețurilor ridicate

Premierul a continuat spunând că îngrijorările vor fi luate în considerare săptămâna viitoare, când guvernul va revizui lista produselor care sunt supuse controlului prețurilor.

Mișcarea de protest s-a extins și în alte țări din Balcanii de Vest - cum ar fi Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.

Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, s-a alăturat chiar acestui protest, declarând că „în calitate de cetățean, susțin o astfel de acțiune" într-un interviu televizat acordat săptămâna aceasta postului public de radiodifuziune al țării.

În Croația, înainte de boicotul de vineri, guvernul a adăugat încă 40 de produse la lista sa existentă de 30 de produse de bază cu prețuri plafonate, au raportat mass-media locale. Aceste produse includ anumite tipuri de brânzeturi, cafea și produse de uz casnic esențiale, cum ar fi săpunul.

„Scopul principal este de a proteja cele mai vulnerabile grupuri de cetățeni", a declarat ministrul croat al economiei, Ante Šušnjar, într-o declarație transmisă de postul public de televiziune HRT.

În Croația, tranzacțiile din lanțurile de supermarketuri au scăzut cu 44% vinerea trecută, vânzările totale scăzând cu 53%, potrivit unei declarații a autorităților fiscale croate.

Donald Trump lance sa guerre commerciale contre le Canada, le Mexique et la Chine

Donald Trump lance sa guerre commerciale contre le Canada, le Mexique et la Chine https://www.lefigaro.fr/international/le-canada-annonce-des-mardi-des-droits-de-douane-en-represailles-aux-etats-unis-20250202?utm_source=app&utm_medium=share&utm_campaign=android_Figaro

Bună dimineața, dragilor! Haideți la o cafea!

Din bucătăria bună!

Luați cu pâine!

https://vm.tiktok.com/ZNeoJPdGv/

Mii de dezertări în armata ucraineană

 Ce spun soldații din prima linie: 'Toată lumea a obosit. Mi-am dat seama că sunt un nimeni. Doar un număr'

Unii dintre soldații ucraineni care abandonează prima linie spun că, cu cât războiul va continua, „cu atât vor fi mai mulți oameni ca mine”. Problema dezertării a ajuns pe prima pagină a ziarelor în Ucraina.

Săptămâna trecută, guvernul a lansat o anchetă asupra Brigăzii 155 Mecanizate. Cincizeci și șase de soldați au dispărut în timpul antrenamentului în Franța. Dar în total mii de soldați au dezertat din armata ucraineană.

Cifra exactă a celor care au dezertat, secret militar

Când Rusia și-a lansat invazia Ucrainei în urmă cu trei ani, Viktor, unul dintre soldați, spune că era gata să moară pentru țara sa. S-a oferit voluntar să apere Kievul când au apărut tancurile inamice și s-a alăturat forțelor armate ale Ucrainei.

În primăvara anului 2023 a luptat în satul Tonenke, lângă orașul estic Avdiivka. „Când am ajuns am fost super-motivat. Mă gândeam că dacă va fi nevoie, îmi voi da și viața”, și-a amintit el, citat de The Guardian.

Treptat, însă, a devenit dezamăgit. Bătălia a fost crâncenă. „Rușii ne-au zdrobit”, a spus el. Comandanții ucraineni au dat ordine nerealiste. Apoi, în timp ce apăra o clădire în ruine, un panou i-a căzut pe umăr. După ce a primit injecții pentru a-i calma durerea, i s-a spus să se întoarcă în prima linie. „Mi-am dat seama că sunt un nimeni. Doar un număr”, a spus el.

Lunetist antrenat, Viktor este unul dintre miile de soldați ucraineni care și-au abandonat unitățile.

În luna mai a aceluiași an, Viktor și-a părăsit locul de luptă pentru a solicita un tratament medical suplimentar. Nu s-a mai întors. Viktor este doar unul dintre miile de soldați ucraineni care și-au abandonat unitățile. Cifra exactă este un secret militar, dar oficialii recunosc că numărul este mare.

Ei spun că este de înțeles, când trupele obosite au luptat luni de zile fără o pauză adecvată.

Problema dezertării a ajuns pe prima pagină a ziarelor în Ucraina. Săptămâna trecută, guvernul a lansat o anchetă asupra Brigăzii 155 Mecanizate. Cincizeci și șase de soldați au dispărut în timpul antrenamentului în Franța.

Se spune că alte sute de soldați ar fi declarați dispăruți. Comandantul unității, Dmytro Riumshyn, a fost arestat. El riscă 10 ani de închisoare pentru că nu și-a îndeplinit îndatoririle oficiale și pentru că nu a raportat absențele neautorizate.

După trei ani de război, Ucraina nu mai are soldați, în special de infanterie. Acest lucru a făcut ca armata Rusiei să avanseze mai ușor în est. Există și probleme structurale. Noi brigăzi au fost construite de la zero. Au avut rezultate slabe. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ordonat recent o schimbare a politicii, cu recruți fără experiență integrați în batalioanele existente.

S-a schimbat starea de spirit legată de război

Unii soldați care au dezertat se ascund. Alții trăiesc și lucrează în văzul lumii. Viktor a spus că s-a întors la brigada sa în august 2023, dar i s-a spus că nu este căutat. Cândva un lunetist antrenat, acum conduce un garaj în vestul Ucrainei, unde repara gratuit vehicule militare.

A ucis ruși? „Mulți”, a răspuns el. „Toată lumea este obosită. Starea de spirit s-a schimbat. Oamenii obișnuiau să îmbrățișeze soldații pe străzi. Acum ei își fac griji că vor fi recrutați.”

Viktor a adăugat că există o lipsă gravă a personalului din prima linie. În februarie 2023, i s-a dat o pauză de 10 zile – doar pentru a fi rechemat la o zi după ce a ajuns acasă, deoarece localitatea Avdiivka a fost atacată. Doi oameni din compania lui au fost uciși, a spus el.

Ceilalți au fost răniți. „Un tip și-a pierdut un braț. Încă un picior. Unii aveau răni de gloanțe. Nimeni nu este complet OK. Chiar și așa, am reușit să îndeplinim unele sarcini”, a spus el.

Un alt dezertor, Oleksii*, a spus că a luat parte la ofensivele ucrainene în regiunile de sud Mykolaiv și Herson. El a descris o bătălie ca fiind haotică, cu gloanțe zburând, mortare care aterizează într-o poiană de pădure și sprijin insuficient de artilerie.

În timpul iernii anului 2022, a avut o ceartă cu un nou comandant, a aplicat fără succes pentru un transfer și a fost rănit. „Am ajuns cu nervii întinși la maxim. Așa că am decis să merg acolo unde nimeni nu mă poate găsi”, a spus el.

Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a dezbătut cum să adune mai mulți recruți. Dezertorii riscă între 12 și 15 ani de închisoare. Vara trecută, deputații au desființat pedepsele penale pentru cei care se întorc de bunăvoie la vechile batalioane, cu beneficiile integrale restabilite.

A fost adoptat, de asemenea, un proiect de lege care permite membrilor serviciului să se transfere în diferite unități – eliminând conflictele persistente între rangurile inferioare și cele mai înalte.

Ziare.com

Între timp, se elaborează modificări pentru a recruta tinerii între 18 și 25 de ani, care în prezent sunt scutiți de mobilizare.