Militari, atenție cu cine votați la următoarele alegeri! Nu votați jigodii!

Militarii pensionari scriu pe site-ul HUHUREZ.COM. 

Pensiile militarilor sunt înghețate de opt ani.

Ce vreți în fruntea țării: Un gospodin sovietic, trădător de țară, un vânzător de țară, un bețiv, un leneș sau mai bine un pălmaș? Alegeți!

Cum arată Ciucă pe post de Moromete

Campania de promovare a filmului „Moromeții 3”, regizat de Stere Gulea și produs de Tudor Giurgiu, va parodia campania de marketing de 4 milioane de euro realizată de PNL pentru cartea lui Nicolae Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”. Producătorii au postat pe Facebook cum vor arăta panourile.

Campania de promovare pentru „Moromeții 3” a început pe Facebook luni, în timp ce pe contul oficial al celui de-al treilea film al trilogiei a apărut o imagine cu Horațiu Mălăiele în rolul lui Ilie Moromete. 

Pe afiș scrie: „Un pălmaș din talpa țării. Cartea e deja scrisă. Avem și filmul. Din 22 noiembrie”.

HotNews a anunțat deja că zilele acestea în România vor apărea panouri publicitare, un spot video și reclamă online asemănătoare cu cele în care apare figura lui Nicolae Ciucă – ”Un ostaș în slujba țării”

Regizat de Stere Gulea și produs de Tudor Giurgiu, „Moromeții 3” este cea de-a treia peliculă din trilogia cu același nume. După „Moromeții” (1988) și „Moromeții 2” (2018), ”Moromeții 3” va apărea în noiembrie în cinematografe.  

Campania publicitară la ”Moromeții 3” este o reacție ”de o ironie acidă” la campania de marketing de 4 milioane de euro realizată pentru cartea lui Nicolae Ciucă, au spus pentru HotNews mai mulți oameni care au văzut-o. 

„Macheta, care va apărea pe panouri și pe net, va fi practic o copie a celei comandate de PNL pentru cartea lui Nicolae Ciucă”.

Potrivit acestora, campania va fi tot pe un fond negru, dar cu figura lui Moromete, în loc de cea a lui Nicolae Ciucă. Și, în loc de ”Un ostaș în slujba țării”, va avea sloganul: ” ”Un pălmaș din talpa țării. Cartea a fost scrisă. Acum urmează și filmul”. ”Aceasta este ideea, sloganul mai poate suferi unele modificări, campania, nu”.

Reamintim că într-o investigație publicată recent de site-ul de investigație Snoop, jurnaliștii au dezvăluit, pe baza datelor oficiale de la PNL, că partidul a alocat 4 milioane de euro din banii primiți de a buget pentru a promova cartea ”Un soldat în slujba țării”, a președintelui liberal Nicolae Ciucă, până în noiembrie.

Din acești bani, au fost cheltuiți deja, a spus PNL, 2 milioane de euro în perioada mai-iulie.

Marca hoților din partidul comunist, PSD

„Gardianul” corectitudinii alegerilor din noiembrie-decembrie a fost prins că și-a mărit ilegal salariul cu mii de euro pe lună: cu pensia specială a luat 12.000 de euro lunar

Președinte al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a fost descoperit de Curtea de Conturi cu venituri ilegale, scrie siteul de investigații Snoop, care a intrat în posesia documentului oficial. Nimic nu s-a făcut public până azi pentru că, de mai multă vreme, Curtea de Conturi, condusă de fostul membru PSD Mihai Busuioc, nu a adus în plenul Curții pentru discuție și aprobare acest raport referitor la un fost politician PSD, Toni Greblă.

Toni Greblă a fost votat ca președinte al Autorității Electorale Permanente pe 28 martie 2023. El a fost susținut pentru această poziție de PSD și PNL, iar propunerea a venit din partea partidului condus de Marcel Ciolacu, al cărui membru Greblă a fost.

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituția cu rol cheie, care se ocupă de controlul finanțării partidelor și al campaniilor, dar și în organizarea corectă a alegerilor. 

Din pensie, pensii speciale, salarii și diurne, Toni Greblă a câștigat anul trecut peste 700.000 de lei (140.000 de euro).

De ce nu s-a aflat nimic?

Fost judecător la Curtea Constituțională, Toni Greblă, 71 de ani, a fost descoperit de Curtea de Conturi că a luat în plus 24.000 de euro, printr-un ordin emis de el, conform unui document al auditorilor publici, aflat în posesia publicației Snoop și pe care jurnaliștii de investigație îl publică astăzi. Curtea de Conturi a descoperit plățile supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție. Dar, până acum, nu s-a aflat nimic despre banii pe care Curtea de Conturi i-a imputat șefului AEP pentru că raportul nu a ajuns în Plenul Curții de Conturi, unde consilierii aprobă rapoartele inspecțiilor și acestea ajung în documentul centralizat al Curții. 

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, și cel care convoacă plenul a fost numit în această poziție din postura de om apropiat de Liviu Dragnea, din guvernul căruia a și făcut parte.

Cum și-a dat șeful AEP singur bani în plus, împotriva legii

Pe 30 martie 2023, președintele Autorității Electorale Permanente a emis Ordinul 174. Acesta a fost contrasemnat de secretarul general de la acea dată, dar și de alte departamente Ordinul a stabilit un cuantum al indemnizație lunare pentru funcția de președinte al AEP la 31.500 de lei brut.

Datorită acestui Ordin, din prima zi de la instalarea în funcția de președinte, Toni Greblă a beneficiat de un salariu net de 18.427 de lei lunar, aproape 3.700 de euro la care se adaugă o diurnă de 1.600 de euro pe lună. 

Diurna de deplasare o primesc angajații care nu au domiciliul în București, chiar dacă au în București locuință de protocol de la RAAPPS și mașină de serviciu cu combustibil decontat.

În total, Greblă a câștigat de la AEP în 2023, doar din salariu și diurnă, un venit net de 5.300 de euro pe lună. Venitul lui anul trecut s-a dublat din pensie, ajungând la aproape 12.000 de euro net, pe lună.  

Numai că, potrivit Curții de Conturi, mărirea cu 50% a salariului, acordată prin propriul ordin, a fost ilegală. Și i-au cerut banii înapoi. Ce s-a întâmplat mai departe și ce a spus Toni Greblă, când a fost contactat de jurnaliști, în investigații publicată de către Snoop.

Nu am votat niciodată cu PSD, clubul învârtiților, dușmanul pensionarilor, oamenilor de afaceri!

Niște cifre care mă ung la suflet!

Bravo, George!

"

George Simion (AUR): Exclud participarea la guvernare cu Ciucă și Ciolacu

ARTICOLE • 27 AUGUST 2024 • REDACȚIA • 371 VIZUALIZĂRI • 6 COMENTARII

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat marți că exclude participarea după alegeri la o guvernare cu Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, transmite Agerpres. „Dacă nu e clar: exclud participarea la o guvernare cu Ciucă şi Ciolacu. Alianţă doar cu românii!”, a scris marţi liderul AUR într-o postare pe pagina de Facebook. Și Marcel Ciolacu a declarat marți că exclude o guvernare alături de AUR, la câteva ore după ce europarlamentarul PSD Mihai Tudose spusese că ”teoretic, orice e posibil”.

Anterior, deputatul AUR Dan Tanasă a reacţionat la declaraţiile făcute de europarlamentarul PSD Mihai Tudose, afirmând că AUR este singurul partid care face opoziţie reală faţă de PNL şi PSD.

„L-am auzit pe Mihai Tudose susţinând că nu exclude o alianţă cu AUR. Ce nu înţelege Tudose e că AUR este deja într-o alianţă cu românii. AUR este singurul partid care face opoziţie reală faţă de PNL şi PSD şi vom continua să facem acest lucru. Suntem singurii care pot pune capăt acestei guvernări dezastruoase. Cu ajutorul românilor, putem da un guvern patriot care să lupte pentru ţară, nu împotriva ei”, a spus Dan Tanasă, într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, marţi, la Craiova, că exclude varianta unei colaborări cu AUR, deşi pentru perioada de după alegeri crede că puterea nu ar trebui să stea într-un singur om sau într-un singur partid.

Ciolacu a pus pe seama „campaniei electorale” recentele declaraţii ale europarlamentarului Mihai Tudose.

„E în campanie electorală, normal, ce vreţi, să trimită numai zâmbete la PNL? Dar am văzut că şi PNL iese că vor să guverneze cu USR? Vă aduceţi aminte cele opt luni de guvernare cu USR?… Eu nu mai vreau să îmi aduc aminte”, a răspuns Ciolacu.

"

INTERVIU Remus Stefureac (INSCOP): „Lasconi este pe un trend crescator”. Scorul real al lui Ciolacu este de 17-19%

Aflat pe locul 2 in sondaje, cu dificultati strategice majore si doar ceva mai mult de jumatate din scorul partidului, Marcel Ciolacu este in pericol sa fie depasit de Elena Lasconi, care a ajuns la 15-16% in sondaje si este pe trend crescator, pe masura ce recupereaza la capitolul notorietate, explica Remus Stefureac, directorul INSCOP, intr-un interviu acordat aktual24.ro.

Alegerile prezidentiale din 2024 se vor deosebi de toate celelalte de pana acum, cu exceptia celor din 2000, arata sociologul. Avem un grup de 5 candidati foarte apropiati unii de altii si e posibil ca in turul II al alegerilor prezidentiale sa se intre cu un scor mai mic de 20%.

In acest moment, spune Remus Stefureac – al carui institut de sondare a opiniei publice s-a dovedit cel mai apropiat de realitatea de la urne in ultimii ani –, singurul care trece de 20% in sondaje este Mircea Geoana, care si conduce. Marcel Ciolacu are un scor real de 17-19%, iar pe locul 3 este Elena Lasconi, cu 15-16%. Pe locurile 4-5, la mare lupta, sunt extremistii George Simion si Diana Sosoaca, acestia invartindu-se in jurul a 13-14%. Pe ultima pozitie, deja decuplat de grup, este candidatul PNL, generalul Nicolae Ciuca, aflat la sub 10%.

Foarte importante, in acest moment, sunt tendintele, arata sociologul. Mircea Geoana, Marcel Ciolacu, George Simion si Diana Sosoaca sunt pe un platou de mai multa vreme – nu cresc si nu scad, se mentin in limitele scorurilor descrise mai sus. Singurele evolutii notabile se observa in dreptul Elenei Lasconi, candidata USR care este in plina ascensiune pe masura ce reuseste sa se faca mai cunoscuta romanilor, si in dreptul lui Nicolae Ciuca, presedintele PNL aflat in picaj, deja mult in urma grupului.

Cateva elemente vor conta foarte mult in turul I al alegerilor prezidentiale, unde e posibil sa vedem o departajare de un punct procentual intre candidatii de pe locurile 2, 3 si 4, spune Remus Stefureac. In primul rand, votul diasporei s-ar putea dovedi decisiv. Aici, avantajati sunt Geoana, Simion, Sosoaca si, posibil, Lasconi.

In al doilea rand, devine foarte important ce va face candidata USR in lunile urmatoare. Daca aceasta va reusi sa combine inspirat valorile si mesajele sale conservatoare cu valorile progresiste si chiar laice ale unei parti din electoratul nisei USR-iste, are o sansa mare sa intre in turul II, probabil cu Geoana. Daca nu va reusi acest lucru, va pierde votanti in favoarea lui Geoana si va rata calificarea in finala.

Directorul INSCOP a facut un foarte interesant apel la romani, sa faca distinctie intre institutele de sondare a opiniei publice serioase, care dau rezultate corecte, si cele care fac „graffiti pe pereti“, dupa cum s-a exprimat el. Remus Stefureac a refuzat sa nominalizeze institutele la care face referire, dar a citat, ca exemplu, asa-zisul sondaj dat de Avangarde, institutul condus de controversatul Marius Pieleanu, care cu cateva zile inaintea alegerilor locale ii dadea pe Nicusor Dan cu 31% si Gabriela Firea cu 29%.

Scorul real de la urne a fost de 47,94% pentru Nicusor Dan si de 22,18% pentru Gabriela Firea, adica o diferenta de aproape 26 de procente! Nicaieri in lumea democratica nu exista asa ceva, iar explicatia data ulterior la unele televiziuni, cum ca de vina sunt romanii care mint la chestionarele din sondaje, nu sta in picioare, subliniaza Remus Stefureac. Erori statistice pot exista, dar nu asemenea dimensiuni uriase, iar astfel de sondaje ne pot duce cu gandul la altceva. Directorul INSCOP face apel la jurnalisti, sa specifice de fiecare data cui ii apartine sondajul si ce rezultate a avut respectivul institut in trecut, iar publicul sa verifice cat de seriosi sunt cei care dau sondajul.

„Elena Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15%. Daca va reusi un melanj fericit intre valorile sale conservatoare si valorile progresiste ale unei parti importante a sustinatorilor USR, are o sansa importanta sa intre in turul II“

Matei Udrea: Domnule Remus Stefureac, v-am sunat pentru ca am observat ca INSCOP, institutul sociologic pe care il conduceti, da rezultatele cele mai apropiate de ce se intampla la urne in ultima perioada. Va propun sa discutam pe marginea ultimelor evolutii in lupta pentru alegerile prezidentiale. Se schimba ceva in dinamica electorala odata cu anunturile facute de Ciolacu si de Geoana in ultimele zile? Primul si-a lansat oficial candidatura duminica, al doilea a spus destul de clar azi (marti) ca va face acest lucru dupa ce paraseste postul de la NATO.

Remus Stefureac: Evident ca e de asteptat sa apara unele evolutii, in sensul in care – haideti sa spunem – despre candidatura domnului Ciolacu nu cred ca erau foarte mari dubii. Mai erau acum in cercurile politice speculatii cu privire la faptul ca acesta nu prea si-ar dori o candidatura deoarece e constient ca sansele de castig sunt, totusi, limitate. Dar, evident, anuntul unei candidaturi inseamna o confirmare pentru bazinul electoral propriu si aici putem sa vedem niste evolutii. In cazul anuntului – sau semianuntului – domnului Mircea Geoana, si aici a fost o confirmare destul de clara. Si aici o parte a populatiei nu era foarte lamurita cu privire la intentia domniei sale de a candida. Acum lucrurile se clarifica si, prin urmare, scepticii sau cei care nu credeau ca va candida au o optiune destul de clara in acest moment si, evident, acest lucru s-ar putea sa determine niste mutari. Mutari, sigur, in raport cu poza si cu tendintele din acest moment. Si ma refer la poza corecta, masurata sau realizata cu instrumente serioase si nu alte povesti.

Matei Udrea: Exista un favorit la aceste alegeri prezidentiale in momentul de fata? Putem vorbi despre asa ceva?

Remus Stefureac: Bun, poate ar merita sa avem o discutie un pic mai aprofundata legata nu doar de poza momentului din masuratorile sociologice, ci si legata de tendintele din ultimul an. Noi am masurat constant, in cadrul unui proiect de masuratori sociologice independente, realizate cu o agentie de presa. Practic, lunar am avut pe sondaje de opinie. Le-am si publicat, de altfel, in ultimele saptamani, chiar daca nu am publicat in lunile de vara. Lucrurile sunt destul de clare in acest moment: exista un singur candidat care trece de 20%. E o situatie cumva atipica fata de orice alta competitie prezidentiala din ultimii aproape 35 de ani. Practic, il avem pe Mircea Geoana, singurul care trece de 20%, apoi urmeaza un grup de candidati care isi disputa locul 2, dar destul de apropiati unii de altii, daca luam in considerare si marja de eroare a sondajului (3% – n. red.). Marcel Ciolacu e situat pe locul doi, cu procente undeva, intre 17-19%. Sigur, pot varia. Urmeaza doamna Lasconi, care a crescut destul de mult in ultima perioada, cu procente de 15-16%. Domnul Simion si doamna Sosoaca – 13-14%, trecand in fata cand unul, cand celalalt, si domnul Ciuca, cu sub 10%, pierdut cumva in ultimele saptamani, in contextul, sigur, numeroaselor atacuri care au fost la adresa domniei sale. Daca ne uitam in perspectiva, asa cum spuneam, observ in datele noastre o stabilitate destul de mare a intentiei de vot pentru Mircea Geoana. La fel si in cazul domnului Ciolacu. Singurele, sa spunem, evolutii notabile au fost ale doamnei Lasconi, care e nou-venita in aceasta cursa si care si recupereaza la capitolul notorietate. Doamna Sosoaca si domnul Simion cam acolo s-au aflat in ultimele luni. Au variat cumva, haideti sa spunem, intre 12-14%, uneori chiar 15%. Si o involutie, de aceasta data, in cazul domnului Ciuca, o scadere in ultimele saptamani. Aceasta este si poza, si tendinta de la care plecam. Cele doua anunturi (ale lui Ciolacu si Geoana – n. red.) sigur ca ar putea determina, sa spunem, poate o usoara crestere pentru domnul Ciolacu, poate o usoara crestere pentru domnul Geana, dar e deocamdata doar o intuitie. Ea trebuie sa fie si confirmata de masuratori viitoare.

„In cazul lui Geoana si Lasconi e un proces de recuperare a notorietatii. In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a candidaturii. In cazul doamnei Lasconi e vorba de construirea notorietatii. A plecat de la 60%, dar in ultima luna si jumatate a recuperat, este la peste 70%“

Matei Udrea: Deci, din ce inteleg eu, corectati-ma daca gresesc, pare sa existe o anumita stabilitate in privinta lui Geoana si a lui Ciolacu in intentia de vot, o tendinta crescatoare pentru Elena Lasconi si o tendinta descrescatoare pentru Nicolae Ciuca. E corect?

Remus Stefureac: Exact! Si o oarecare stabilitate si in cazul domnului Simion si a doamnei Sosoaca.

Matei Udrea: Avem acum doi oameni care se situeaza oarecum la poluri opuse ca situatie in cursa prezidentiala. E Mircea Geoana, despre care se spune de peste un an ca va candida, deci este probabil cel mai vechi candidat, chiar daca n-a anuntat oficial. Si la polul opus este Elena Lasconi, care a aparut oarecum din neant, pe la sfarsitul lunii iunie, dupa alegerile locale. Deci, unul care este de foarte multa vreme cunoscut, un altul care a aparut oarecum in ultima clipa. Din experienta dumneavoastra de sociolog si de observator al acestui tip de alegeri, care este varianta mai buna pentru un candidat? Cea in care lumea stie de foarte mult timp ca vei candida sau cea in care apari oarecum pe nepusa masa?

Remus Stefureac: Aici comparam cumva doua lucruri oarecum paradoxale. Despre candidatura lui Mircea Geoana, sigur, se stie in cercurile jurnalistilor, in cercurile cunoscatorilor, ale celor care urmaresc in mod frecvent media. Insa din evaluarile noastre putem sa spunem ca a fost pana acum o candidatura cu un grad foarte ridicat de notorietate. Altfel spus, intreaga populatie a Romaniei da, stie ca Mircea Geana va candida. Tocmai, dimpotriva, este un handicap major pentru domnia sa in acest moment faptul ca nu foarte multi romani stiu efectiv ca domnia sa isi va asuma o candidatura la alegerile prezidentiale. Masuratorile aduc in atentia oamenilor acest scenariu si, sigur, ei raspund, afland inclusiv din masuratori ca Mircea Geoana ar putea fi o optiune. Chiar daca, e adevarat, se discuta in mass-media de mult timp, informatia nu ajunge intotdeauna atat de usor. Mult mai notorii, de exemplu, erau si sunt candiaturile potentiale, confirmate deja ale domnului Ciolacu sau ale domnului Ciuca, pentru ca beneficiaza si de o alta forta de mediatizare, de impingere, de vizibilitate evidenta in spatiul public. In ceea ce o priveste pe doamna Lasconi, e adevarat, e proaspat venita. Domnia asta se confrunta cu un alt tip de deficit de notorietate. Nu a candidaturii, ci a numelui, care nu e ca al domnului Geoana. In momentul in care a intrat Elena Lasconi in aceasta cursa avea o notorietate de vreo 60%, comparativ cu peste 90% in cazul domnul Geoana. In ultima luna si jumatate a recuperat, este la peste 70% astazi si sigur ca e intr-un proces de recuperare si vedem o campanie destul de intensa, cumva oarecum similara cu a domnului Ciuca, cu panouri peste tot in care suntem anuntati ca Elena Lasconi exista, este lider USR, scrie acolo si presedinte, deci cumva candidat pentru aceste alegeri. Deci, ce as dori sa precizez si, cumva, raspunsul final la intrebarea dumneavoastra este ca in cazul ambilor e un proces de recuperare a notorietatii. In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a candidaturii. In cazul doamnei Lasconi, atat a numelui, cat si a candidaturii. E vorba de construirea notorietatii.

„Elena Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15%. Provocarea este abilitatea de a genera un compromis intre valorile sale conservatoare si valorile progresiste, laice uneori, ale unei parti importante a sustinatorilor USR. Daca va reusi un melanj fericit, poate sa atraga voturi din zona mai conservatoare. Daca va reusi sa fure de acolo cateva procente, are o sansa importanta sa intre in turul II“

Matei Udrea: Daca tot am vorbit de Elena Lasconi, exista pe retelele de socializare mai multe tipuri de abordare. I se reproseaza destul de vehement, din partea bulei sustinatorilor traditionali ai USR, ca se afiseaza prea mult cu familia traditionala, ca are cruciulite la gat, ca mesajele ei nu vizeaza stilul partidului. Altii spun ca e o strategie buna pentru a lua voturi si din alte zone de public. Voiam sa va intreb daca lucrul asta se simte in sondaje, daca afecteaza intentia de vot in ceea ce o priveste.

Remus Stefureac: Deocamdata nu se simte, pentru ca pana in acest moment cred ca obiectivul doamnei Lasconi a fost sa recupereze cumva toate tipurile de voturi de pe aceasta nisa USR-ista, sa-i zicem. Voturi care la alegerile europarlamentare au fost fragmentate, impartite intre USR, REPER, cei doi candidati independenti, Vlad Gheorghe si Nicu Stefanuta, fosti USR-isti si cu un mesaj progressist, pana la urma, amandoi. Cumulat, REPER, cei doi candidati independenti si Alianta Dreapta Unita aveau vreo 15%. Cumva, Elena Lasconi in acest moment – nu stiu daca a fost o strategie explicita sau nu – a recuperat toate aceste voturi. Tocmai de aceea astazi se afla la un 15% care e potentialul oarecum natural al bazinului in care isi desfasoara activitatea. Si, evident, putem observa – iar masuratorile reflecta acest lucru – ca dansa nu are un concurent explicit direct pe acest bazin, asa cum are domnul Ciolacu, de exemplu, in persoana domnului Geoana. Domnul Ciolos, de exemplu, nu mai e candidat, a anuntat ca nu mai candideaza. Si atunci doamna Lasconi, reprezentant al USR, e cumva singurul candidat care capteaza aceste voturi. Provocarea pentru viitor, si aceasta poate sa insemne o pierdere de voturi sau o oportunitate de castig, este abilitatea de a genera un compromis intre discursul sau valorile conservatoare, uneori chiar intens conservatoare ale doamnei Lasconi, afisate explicit, si valorile sa spunem progresiste, laice uneori, ale unei parti importante a sustinatorilor USR. Si de ce spun ca poate fi si oportunitate, dar si un risc: pentru ca, daca va reusi un melanj fericit, evident, doamna Lasconi poate sa atraga voturi, sa spunem, din zona mai conservatoare, uneori intens conservatoare din Romania, voturi de peste 20%, voturi care astazi merg la domnul Simion, merg la doamna Sosoaca. Daca va reusi sa fure de acolo cateva procente, evident ca are o sansa importanta de calificare in turul II. Daca insa nu va reusi un melanj fericit, atunci o parte din alegatorii USR vor migra. Poate ca, haideti sa spunem, cei mai progresisti, mai deschisi, mai cosmopoliti, vor migra spre un alt candidat, cel mai probabil Mircea Geoana.

Matei Udrea: Mi se pare foarte interesant ca, practic, totii sociologii cu care am vorbit in ultimul an mi-au spus ce mi-ati spus si dumneavoastra, deci e clar ca e o parere cumva impartasita de intreaga breasla, si anume ca anul acesta e un grup compact de candidati si ca se va intra in turul II al alegerilor prezidentiale cu un scor destul de mic. Din punctul dumneavoastra de vedere, cu cat se va intra in turul doi?

Remus Stefureac: Fata de toate celelalte alegeri prezidentiale in care, in general – poate cu exceptia momentului in care a candidat Corneliu Vadim Tudor (in 2000 – n. red.) si a fost o fragmentare foarte puternica a voturilor de dreapta, iar Vadim Tudor a intrat cu aproximativ 20% – eram obisnuiti cu un candidat care intra cu 40%, altul cu 30%. In general, candidatul stangii si candidatul dreptei, iar candidatul dreptei castiga. In acest moment, pe fundalul acestei concurente intense si o fragmentare a voturilor si a numarului de candidati puternici, cred ca va fi o surpriza daca se va intra in turul II cu scoruri mai mari de 25%. Singurul care pare a avea acest potential, in acest moment, e Mircea Geoana, dar sigur ca nu e obligatoriu. In general, ma astept ca in turul II sa se intre cu scoruri intre 20 si 25%. E posibil, la limita, daca concurenta va fi foarte intensa, sa vedem un candidat de turul doi care intra si cu 18-19%, mai ales daca vom avea un loc 3 la o distanta de 1-2 procente, un loc 4 la o distanta de 1-2 procente, asa cum ne arata acum sondajele de opinie, de exemplu. E important de precizat ca sondajele de opinie – si chiar e relevant acest aspect – reflecta votul romanilor rezidenti pe teritoriul tarii. Iar la alegerile prezidentiale, cel putin daca ne comparam cu ultimul scrutin, cand au venit in turul II aproape 1.000.000 de votanti, daca ne raportam la acele alegeri, perspectiva de a avea 700-800.000 de votanti din diaspora – asta inseamna intre 7 si 10% din masa electorala – va influenta semnificativ performanta candidatilor care se vor califica in turul II. Mai ales daca vor fi aceste diferente foarte mici. Altfel spus, 2-3 procente in plus aduse din diaspora inseamna diferenta dintre a fi sau a nu fi presedinte.

Matei Udrea: Pe cine ar putea sa avantajeze aceasta variabila pe care o introduce diaspora?

Remus Stefureac: In mod cert, cei mai avantajati vor fi Mircea Geoana, din perspectiva pozitiei de secretar general NATO, Simion, chiar si Sosoaca si, de asemenea, posibil si doamna Lasconi. Mircea Geoana are o deschidere catre exterior, un anumit titlu de respectabilitate care rezoneaza in zona diaspora. Dar si in diaspora sunt niste contraste, pana la urma. Candidati care reprezinta zona mai radicala, mai extremista, de asemenea, pot avea un scor bun. Ma refer la Simion, chiar si Sosoaca. Dar si doamna Lafroni, mai ales daca ne gandim la voturile importante pe care USR a reusit sa le mai mobilizeze in diaspora.

„Ciolacu are o dificultate strategica data de 3 factori: 1) este prim-ministru in functie, 2) are o concurenta foarte puternica in propriul bazin electoral prin Mircea Geoana, care atrage un calup de 25-30% din zona PSD, si 3) tine de calitatile sale, de educatie, de diplome, de abilitati. Poate si de un deficit legat de carisma personala, talent oratoric“

Matei Udrea: Nu ati pomenit deloc pe Ciolacu. Mi-ati spus ceva mai devreme ca are in jur de 17-19%. Asta inseamna ceva mai mult de jumatate din scorul partidului. Cum e posibil ca presedintele PSD sa aiba aproximativ jumatate din scorul partidului?

Remus Stefureac: Ceva mai mult de jumatate. Haideti sa spunem ca PSD are un scor de 29-30%. Explicatia cred ca e destul de simpla. Pe de o parte, explicatia generala este ca niciun candidat al unui partid nu va lua niciodata si n-a luat niciodata 100% din voturile partidului. In general, performanta maxima la care se duce un candidat este de 90%, dar performanta medie de 80% din scorul partidului, din voturile partidului pe care-l reprezinta, vin in dreptul candidatului. Nu e un transfer absolut de vot. In cazul domnului Ciolacu, insa, dificultatea domniei sale si dificultatea candidaturii sale – si este una strategica in acest moment! – este data de trei factori. In primul rand, este prim-ministru in functie la finalul unui ciclu de guvernare. Un ciclu de guvernare, sigur, marcat in ultimii doi ani de un lucru pozitiv, si anume stabilitatea tarii intr-o perioada complicata, dar marcat in acelasi timp de o inflatie care anul trecut era cu doua cifre, care a muscat puternic din veniturile populatiei. Prin urmare, duce o povara destul de complicata. Vrea, nu vrea, asta e situatia. Un prim-ministru in functie care candideaza nu are cum sa nu fie afectat de orice problema care, sa spunem, afecteaza nivelul de trai, calitatea vietii, orice tip de nemultumire. O a doua problema a domnului Ciolacu – si e o premiera pentru toti candidatii PSD din ultimii 34 de ani, PSD, FSN, ma rog – este ca domnul Ciolacu are o concurenta foarte puternica pe propriul bazin electoral. Ma refer la Mircea Geoana, un fost lider al PSD. Sigur, domnul Geoana are in acest moment un profil mai general, atrage voturi si de la PSD, si de la PNL, si de la USR, si din zona independentilor. Dar atrage un calup important de voturi din zona PSD, intre 25 si 30%, ceea ce sigur ca reprezinta o problema strategica pentru domnul Ciolacu. Asa se explica procentele mai mici decat ale partidului. Revin la prima dumneavoastra intrebare: in ce masura anuntul candidaturii, oficializarea sa, va determina o mobilizare mai buna a votantilor PSD in zona domnului Ciolacu, o coerenta, o suprapunere mai buna, un transfer dinspre partid inspre candidatura sa, asta vom vedea impreuna, vom masura. Nu as dori sa speculez prea mult, pentru ca e bine, mai ales in postura in care ma aflu acum, orice comentarii sa fie totusi sustinute si de date. Iar al treilea punct, sigur, tine de calitatile domniei sale. Am vazut la ultimul congres o incercare de a-l prezenta pe domnul Ciolacu asa, mai general, ca un om simplu, un candidat al oamenilor, mai din popor. Cumva, compensand anumite dezavantaje, atacuri care au fost destul de numeroase la adresa domniei sale in ultima perioada legate de educatie, de diplome, de abilitati sau inabilitati in zone-cheie ale profilului unui bun presedinte, si anume politica externa, securitate nationala. Poate un deficit legat de carisma personala, talent oratoric, toate aceste lucruri evident ca atarna si ele in balanta.

„Eu sper ca oamenii sa faca totusi diferenta intre sondaje serioase si graffiti pe pereti. Cu 4 zile inaintea alegerilor locale din Bucuresti, un institut dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan de doar doua puncte. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de puncte! S-a gresit de 13 ori! Intotdeauna pot exista erori, dar nu la o asemenea diferenta! Este imposibil! Nicaieri in lumea democratica, chiar si acolo unde sunt candidati supusi oprobiului public, nu se intampla astfel de diferente!“

Matei Udrea: O ultima intrebare. As vrea parerea dumneavoastra pentru aceste situatii care se repeta, cu unele institute sociologice care gresesc in mod constant cu 20-30% in sondaje fata de rezultatele reale consemnate la vot. Chiar daca, sa spunem, dumneavoastra sau institutul noastra, INSCOP, nu sunteti implicati in asa ceva, e o situatie care pune, practic, un semn de intrebare peste toate sondajele care sunt publicate in Romania. Apare o neincredere a publicului, pentru ca oamenii de multe ori nu-si dau seama ca e vorba de CURS, ca e vorba de Avangarde sau de INSCOP. Ei citesc acolo un titlu si constata ca nu se confirma respectivele sondaje.

Remus Stefureac: Eu sper ca, totusi, oamenii usor-usor sa faca totusi diferenta intre sondaje serioase si graffiti pe pereti. E ca si cum am spune ca, daca citim orice jurnal care se autointituleaza ziar sau televiziune, toate sunt la fel. Nu, nu toate sunt la fel! Si toti oamenii, dar absolut toti oamenii, de la jurnalisti la comentatori, la analisti, la orice cetatean, are la dispozitie un instrument foarte simplu. Acesta se numeste Google.com sau Google.ro. Fiecare poate, cu o simpla cautare, sa compare foarte usor. Si poate n-ar fi rau ca, atunci cand si jurnalistii publica datele unor sondaje de opinie, sa completeze faptul ca, uite, acel institut, de-a lungul timpului, a avut rezultate care au fost confirmate de vot sau nu a avut rezultate care au fost confirmate de vot. Pentru ca aici e foarte simplu. Cu o simpla cautare Google poti sa vezi ce date a publicat institutul ABC inainte de alegerile locale, de europarlamentare, de prezidentialele de acum 5 ani, de parlamentarele de acum 4 ani, de prezidentialele de acum 10 ani, de acum 15 ani. Si in felul acesta putem sa avem o reflectare si o intelegere corecta a acelor institute care reprezinta date corecte si a acelor institute care prezinta date incorecte. Si cel mai simplu e – apropo, inteleg probabil la ce va referiti, e vorba de ultimele sondaje care tot apar in saptamanile acestea, in cursul lunii august – sa ne uitam la alegerile europarlamentare si la cele locale. As dori sa evit pronuntarea numelor unor institute, nu este treaba mea sa fac acest lucru, dar jurnalistii pot sa faca, evident, aceasta chestiune. Sa compare, de exemplu, faptul ca un institut, cu 4 zile inainte de alegerile locale din Bucuresti, dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan de doar doua puncte. Nicusor Dan – 31%, doamna Firea – 29% (e vorba de sondajul Avangarde, institutul condus de Marius Pieleanu – n. red.). Sunt date publice, usor de gasit. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de puncte! Adica de la doua puncte la 26 de puncte s-a gresit, asa, de vreo 13 ori! Nu dubla eroare, nu tripla eroare, nu de patru, nu de sase, nu de 10, ci de 13 ori! Ceea ce evident ca ridica mari, mari semne de intrebare. Si de aici, sigur, putem sa ne punem si alte intrebari. Cum au fost realizate…

Matei Udrea: Dar cum e posibil asa ceva? Am auzit o explicatie intr-un studio de televiziune, ca romanii obisnuiesc sa minta cand raspund la intrebari.

Remus Stefureac: Nu pot sa minta la un operator de interviuri si la celalalt sa nu prea aminta! Adica nu poti ca, la un sondaj realizat in acea saptamana, sa aiba o asemenea eroare si la un alt realizat in aceeasi saptamana, diferentele sa fie semnificativ mai mici. Mi-aduc aminte, la aceste alegeri locale, de exemplu, noi a publicat date cu aproximativ o luna inainte de alegeri. Estimarile noastre, cu o luna inainte de alegeri, erau Nicusor Dan in jur de 39% si doamna Firea in jur de 24%. Repet, cu o luna inainte, adica netrecand prin campania electorala! Noi am mai realizat si in proximitatea alegerilor, dar n-am mai publicat atunci. Diferentele au fost destul de apropiate de cele din alegeri. Nu cred ca e vorba de vreo minciuna. Intotdeauna pot exista erori intre ceea ce declara oamenii si votul real. Sunt erori statistice. Uneori mai sunt si erori care tin de faptul ca unii candidati poate nu sunt tocmai frecventabili sau asocierea cu ei nu e tocmai onorabila. Si atunci oamenii refuza sa declare, dar vor vota altfel. Insa nu la o asemenea diferenta! Este imposibil sa se intample asa ceva, un asemenea fenomen! Nicaieri in lumea democratica, chiar si acolo unde sunt candidati supusi oprobiului public, nu se intampla astfel de diferente. Explicatia cred ca este destul de evidenta, dar repet, as prefera sa nu o dau eu! E important, de fiecare data cand se publica astfel de date, sa existe foarte clar entitatea care comanda datele, foarte clar descrisa metodologia, perioada de culegere si poate avem mai multe lamuriri cu aceasta ocazie. Dar, repet, e o chestiune, pana la urma, legata si de credibilitate. E o analogie simpla. Daca citesti intr-un mijloc media de 10 ori niste dezinformari sau informatii false, probabil ca a 11-a oara n-o mai citesti, ca stii ca citesti baliverne. La fel si in acest caz, daca constati ca de-a lungul timpului datele nu sunt serioase, sunt doar simple graffiti, simple desene pe pereti, de la un punct incolo evident ca ar trebui sa-ti iei informatiile din alta parte.

Matei Udrea: Va multumesc foarte mult pentru pentru interviu!

Remus Stefureac: Va multumesc si eu!

Ciolacu s-a schimbat la față! Si-a ascuțit dinții. Pentru cine?

EXCLUSIV. FOTO Ciolacu s-a „tunat” estetic la medici pentru a arăta prezidențiabil: și-a înlăturat câteva alunițe de pe față și și-a schimbat dinții

de Maria Pană

august 26, 2024

Ciolacu s-a "tunat" estetic la medici (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Ciolacu s-a „tunat” estetic la medici iar pe figura sa triumfală de la recentul congres extraordinar al PSD s-au putut vedea schimbările. Cel puți prin raportare atentă la cum arăta actualul șef al PSD acum câțiva ani.

Ciolacu s-a „tunat” estetic la medici

Iată, de exemplu, cum arăta Ciolacu pe 18 ianuarie 2020.

Marcel Ciolacu, în ianuarie 2020 (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul

Și iată și un detaliu relevant de pe fața politicianului, atunci.

E vorba de câteva alunițe pe obrazul drept.

Se trezește PNL-ul din adormire. Buna dimineața!

MAI se gândește.

MAI anunţă noi proceduri simplificate la înmatriculările de vehicule: cereri online pentru schimbarea proprietarului, plăcuţe livrate prin curier

Ministerul de Interne anunţă că, până la sfârşitul anului 2024, cererile pentru schimbarea proprietarului unui vehicul înmatriculat în România vor putea fi adresate integral online, iar în 2025 plăcuţele de înmatriculare a vehiculelor ar putea fi livrate prin curier la orice adresă din România. De asemenea, un alt proiect vizează încheierea online a contractelor de vânzare-cumpărare a vehiculelor şi eliminarea deplasărilor la organul fiscal, prin transmiterea automată a datelor.

„Până la sfârşitul anului 2024, cererile pentru transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul (schimbarea proprietarului unui vehicul înmatriculat în România) vor putea fi adresate integral online prin intermediul platformei dgpci.mai.gov.ro. În urma acestui demers, într-o primă etapă, doar persoana care înstrăinează vehiculul va trebui să se adreseze organului fiscal local pentru a obţine certificatul de atestare fiscală sau viza care să ateste că aceasta nu are datorii la bugetul local. După îndeplinirea acestei condiţii, dobânditorul autentificat în platformă va putea solicita transcrierea integral online, fără a mai fi necesară deplasarea la sediul serviciului public comunitar competent sau la cel al organului fiscal local în vederea înscrierii mijlocului de transport în evidenţele fiscale, prin instituirea unui mecanism de schimb de date între autorităţile implicate", explică MAI, care anunţă mai multe măsuri vizând simplificarea accesului la serviciile publice, transmite News.ro.

Conform sursei citate, ulterior, în etapa a doua a acestui proiect, DGPCI intenţionează să implementeze soluţii care să permită şi eliminarea deplasării persoanei care înstrăinează vehiculul la sediul organului fiscal pentru obţinerea certificatului de atestare fiscală, prin efectuarea de interogări automate în evidenţele organelor fiscale locale, cu condiţia ca acestea să fie înrolate în sistemul informatic PATRIMVEN administrat de ANAF.

De asemenea, proprietarii de vehicule autentificaţi în platforma dgpci.mai.gov.ro vor putea solicita integral online emiterea unui duplicat al documentului de înmatriculare, în situaţia în care acesta a fost furat sau pierdut.

Totodată, pentru societăţile care comercializează vehicule noi şi pentru societăţile de leasing va fi dezvoltat un portal de înmatriculări, cu rolul de a reducere numărul de solicitări de înmatriculare depuse la ghişeu şi implicit a timpului de aşteptare pentru persoanele interesate.

În anul 2025, structura MAI cu competenţe în domeniul permiselor de conducere şi al înmatriculării vehiculelor îşi propune să livreze plăcile cu număr de înmatriculare la orice adresă din România, prin servicii de curierat.

Un alt proiect vizează încheierea online a contractelor de vânzare-cumpărare a vehiculelor şi eliminarea deplasărilor la organul fiscal prin transmiterea automată a datelor ca urmare a utilizării platformei dgpci.mai.gov.ro sau Hub.

MAI afirmă că, în prezent, timpul mediu de aşteptare la ghişeu a fost redus la 5 minute, în urma implementării programărilor online şi a modernizării sistemului informatic.

„Permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare se eliberează în 2 ore (Bucureşti şi Ilfov), respectiv dovezile înlocuitoare în celelalte judeţe, iar transmiterea acestora la orice adresă din România se realizează în maximum 2 zile lucrătoare. În acelaşi timp, au fost eliminate copiile de pe documente, iar plăţile se realizează online pentru toate operaţiunile, fiind vizibile în sistemele proprii, fără prezentarea dovezii plăţii. În acest moment, cetăţenii au posibilitatea de a verifica online starea de emitere a documentelor, disponibilitatea numărului de înmatriculare, starea înmatriculării, au acces la mediu de testare pentru proba teoretică şi pot solicita radierea online a unui vehicul pentru dezmembrare sau export, precum şi păstrarea combinaţiei numărului de înmatriculare. Totodată, programarea la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere se realizează online, prin intermediul şcolilor de şoferi. De asemenea, cetăţenii sunt notificaţi prin SMS şi e-mail cu privire la expirarea valabilităţii documentelor", susţine MAI.

Discursul lui George Simion la CPAC, Mexic.

https://www.facebook.com/share/v/CwBxNJp2QEXL3tVS/

Congres cu mare plictiseală. Ciciolacu, prezidențiabil. Multe discuții pe culoare. Unii căscau. Așteptau închiderea lucrărilor.

O muierușcă de la Craiova, satrapul pensiilor militare, își  rotunjea buzele:

• Venirăm şi noi de la Craiova, de la 240 de ciuci distanță"
• „Cartea lui Ciucă n-a apărut în Craiova, dar am înţeles că se toarnă un film la Hollywood şi cu Bruce Willis, care joacă rolul ostaşului, are ceva probleme, dar îşi revine (Bruce Willis are demenţă, n.r.)."
• „Şi Mircea Geoană poate să joace într-un film de acţiune, că ştie ceva bătaie, c-a mai luat."
• „Doamna Lasconi n-a apărut încă prin Craiova. Noi nu avem nici Vama Veche şi noi nu avem nici femei cu barbă care să cânte prin oraş, aşa cum s-a întâmplat la Cluj, la festival."
• „Pentru Klaus Iohannis nu suntem suficient de exotici (craiovenii). Ne-am gândit noi să luăm un tablou, pe care să-l arunce în Dunăre nişte băieţi mai bronzaţi, aşa cum s-a întâmplat în Africa, dar, ce să vezi, la PNL nu mai există tablouri cu Klaus Iohannis, sunt numai cu Ciucă şi alea se ridică numai cu macaraua".

Remarcați ceva? Nimic de AUR. Deci care-i concluzia? George intră  în  turul doi al alegerilor prezidențiale. Ciociolacu va fi, poate-poate, primul ministru. Doamne ferește!

De citit!

"Adevărul din societatea noastră, expus doct de către Președintele Academiei Române

Din afirmațiile unor formatori de opinie din România, înțeleg că aproape toți dintre aceia care am trăit înainte de 1989 și am fost maturi în acei ani odioși ar trebui să murim fizic sau spiritual, să ne plecăm veșnic și să ne facem neîncetat ,,nostra culpa”. Se poate și așa ! De exemplu, eu îmi cer scuze tuturor acuzatorilor mei fiindcă am ales deliberat să mă nasc în 1955, în loc să fi fost contemporan cu Alexandru cel Bun; fiindcă am făcut grădinița în trei limbi (română, maghiară, germană), deoarece așa prevedea ,,internaționalismul proletar”, în loc să-mi fi început copilăria la Londra, în engleză; fiindcă am “cerut insistent” să fiu făcut pionier, utecist și comunist, în loc să fi participat la rezistența anticomunistă, așa cum au făcut toți românii; fiindcă am terminat, ca șef de promoție, Liceul Teoretic nr.1 (,,Andrei Șaguna”) din Brașov, în loc să fi rămas repetent; fiindcă am ”optat” să fac armata cu termen redus, în loc să fi protestat contra militarismului; fiindcă am ales să fac facultatea la Cluj în loc să fi profitat de târgurile de oferte universitare de studii și să plec în SUA sau Germania; fiindcă am “cerut” profesorilor mei să mă facă șef de promoție la Universitatea din Cluj, în loc să fi rămas un student șters și anonim; fiindcă am insistat să fiu profesor, vreme de patru ani, la un liceu industrial de la periferia Clujului în loc să fi acceptat postul de cercetător la Oxford; fiindcă am fost membru de partid, ca să-mi pot face doctoratul, în loc să fi rămas, cu modestie, la nivel licență … Acești ,,fiindcă” ar putea continua, dar ar fi în zadar. Am fost și suntem (considerați), eu și contemporanii mei, pleiade de proști, inculți, semidocți, politruci, tarați de ideologia marxistă, autohtoniști, protocroniști și naționaliști. Prin urmare, astăzi suntem (priviți ca) adevărate pericole publice sau, dacă nu chiar așa, atunci complet inutili, relicve ale unei lumi revolute și blamate de istorie. Mă simt, ca și mare parte din generația mea, maculat de un ev comunist catastrofal, pe care și noi l-am construit din moment ce am trăit atunci, și mă aștept ca dl.Hodor, CNSAS, Revista 22 și alte instanțe (mai mult sau mai puțin morale) să ne ceară, spre a se face dreptate, condamnarea la moarte. 

 

Text scris de catre IOAN AUREL POP"

Minciunile Covrigarului

Ciolacu spune când și-a luat diploma de Bacalaureat. „După ce am terminat liceul tata m-a dat afară din casă și m-a trimis să muncesc”

Președintele PSD a răspuns controverselor legate de studiile sale. Marcel Ciolacu spune că și-a luat luat Bacalaureatul imediat când a terminat liceul, iar după a fost dat afară din casă de tatăl său și trimis să muncească. Liderul PSD a promis că va face o conferință si va pune la dispoziţie documentele sale de studii.

„Oricând vă pot pune la dispoziție și diploma de bacalaureat. Am și fost la Buzău, am căutat, am o copie lagalizată. În 1986 am terminat bacalaureatul, când am terminat liceul, am dat licența când am considerat eu.N-am scris cărți, n-am plagiat, chiar sunt un om normal ", a spus Ciolacu, într-o conferință de presă susținută după Congresul PSD.

Candidatul PSD la alegerile prezidențiale a mai spus că după ce a terminat liceul, s-a dus la lucru, pentru că tatăl său l-a dat afară din casă.

„Am muncit imediat după ce am terminat liceul. Tatăl meu m-a dat afară din casă. Voi nu ați prins vremurile acelea. Tata mi-a zis: Dacă nu ești în stare să intri la facultate, te duci la muncă. Apoi m-am dus în armată. Erau alte vremuri, acesta e adevărul", a explicat Ciolacu.

Liderul PSD a adăugat că va face o conferință de presă în care va prezenta diplomele de studii.

„Mi-am făcut o familie, am muncit. Am muncit în mediul privat. Nu mi-e rușine cu nimic. Dar nici nu pot să răspund la toate știrile inventate. Nu pot să mă umilesc și să răspund fiecăruia cum crede el despre mine. Facem o conferință, vă arat actele și am încheiat cu toate. Nu am jignit pe nimeni și vreau să nu fiu jignit", a mai spus Ciolacu.

Controversele au apărut după ce în primul CV publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu nu a menționat liceul absolvit și de ce a început facultatea la o vârstă mai înaintată. Mai mult, din CV-ul publicat lipseau anii dintre perioada post-liceu, dinainte de Revoluție, până în 2004.

D.U.