Un bou cu multă carte la Biblioteca Națională. Demisia!

Din Adevărul.ro:

Adrian Cioroianu este suspect pentru divulgarea de date nedestinate publicului, legate de teza de doctorat a lui Mircea Geoană

Marţi, Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale, a fost informat oficial de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București că are calitatea de suspect într-un dosar privind divulgarea de date care sunt secrete sau nedestinate publicității.

Adrian Cioroianu a fost, oficial, declarat suspect. Foto arhivă

Este vorba despre plângerea făcută de jurnalista Emilia Şercan, după ce Adrian Cioroianu a dezvăluit public, pe Facebook, că aceasta a făcut o cerere în care solicită să studieze teza de doctorat a lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, informaţie pe care a obţinut-o în calitatea sa oficială, de director al Bibliotecii Naţionale, relatează HotNews.

Adrian Cioroianu a divulgat subiectul anchetei la care lucra Emilia Şercan, deranjat fiind de un mesaj postat de aceasta pe Facebook la sfârşitul lunii februarie, în care se plângea că în sălile de lectură ale Bibliotecii Naţionale este foarte frig.

„În zona spaţiilor libere pentru lectură, de la parter, acolo unde mai ales studenţii obişnuiesc să înveţe sau să lucreze pentru diverse proiecte erau 16,6 grade. Temperatura se vede pe termometrul pe care l-am luat cu mine de acasă special ca să văd câte grade sunt în cea mai importantă bibliotecă din ţara asta", scria pe Facebook, în februarie, Emilia Şercan.

Deranjat de acest mesaj, fostul ministru de Externe a replicat, tot pe Facebook, la o postare a analistului militar Hari Bucur-Marcu, că este afirmaţia jurnalistei este un „fake news" şi divulgat că aceasta studiază teza de doctorat a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

„Cât despre doamna pe care o amintiți, e suficient să vă spun că a cerut la sală dupa ce solicitase o lucrare a lui Mircea Geoană, care i s-a dat, desigur cu acordul meu și în normele legii, doar că dânsa nu știu ce o fi citit, dar e clar că a descoperit în geantă și un termometru adus de acasă (premeditare? Lua temperatura candidaturii lui M. Geoană?), prilej cu care face poze de victimă și explică dânsa de ce nu sunt studenți în bibliotecă – asta pe 27 febr a.c, adică în a doua zi după vacanța studenților, răstimp în care tinerii erau în facultăți, să-și afle orarul", a fost comentariul lui Adrian Cioroianu.

Jurnalista Emilia Şercan, care ulterior şi-a publicat rezultatele cercetării, afirmând că Mircea Geoană ar fi plagiat teza de doctorat prin traducere, a făcut o plângere împotriva lui Adrian Cioroianu, pe care l-a acuzat de faptul că a divulgat informaţii care nu erau destinate publicului, informaţii pe care el le-a obţinut în calitate oficială, de director al Bibliotecii Naţionale.

„Adrian Cioroianu face astăzi un lucru incalificabil, de o mârșăvie inimaginabilă: dezvăluie o informație pe care a obținut-o prin prisma funcției de director al Bibliotecii Naționale și o face publică, deși acea informație nu este o informație publică și nici destinată publicității. Este vorba despre faptul că am solicitat studierea tezei de doctorat a lui Mircea Geoană", a postat Emilia Șercan pe Facebook în februarie.

După acest incident, mai multe ONG-uri au cerut demiterea lui Cioroianu de la conducerea Bibliotecii Naționale, pentru că prin dezvăluirea unor informaţii cu caracter confidenţial a încălcat legislația, iar afirmațiile sale reprezintă „o atitudine interlopă".

În luna martie, Comisia de cultură a Camerei Deputaților a organizat o ședință la care a fost prezentă și Raluca Turcan, ministul Culturii, care a spus că va scoate postul de director al Bibliotecii Naţionale la concurs. Potrivit unor surse citate de HotNews, printre cei care şi-au depus candidatura este şi actualul director, Adrian Cioroianu. Candidaţii vor susține joi, pe 18 iulie, proba interviului, iar mai apoi, în termen de 24 de ore, li se va comunica rezultatul obținut.

La doar câteva zile, însă, pe 23 iulie, el urmează să se prezinte din nou la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru a răspunde, în calitate de suspect, la întrebările privind divulgarea de informaţii secrete sau care nu sunt destinate publicului, conform art. 304 din Codul Penal.

Moldoveanul și Măciucarul

Ciolacu, ironic după ce Ciucă a anunțat că intră în cursa pentru Cotroceni: Mă abțin cu greu. Închipuirea performanţei

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a făcut mai multe declarații sarcastice după ce șeful PNL, Nicolae Ciucă, și-a anunțat de la Washington intenția de a candida la alegerile prezidențiale într-un interviu la Antena 3.

Premierul Marcel Ciolacu a avut un răspuns acid când a fost întrebat marți când va face anunţul privind candidatura la prezidenţiale.

„Cu certitudine nu când mă duc la Washington. Când am văzut prima oară am crezut că s-a înscris la conferinţa democraţilor în acest an pentru înlocuirea preşedintelui Biden. Dacă va fi nevoie de acest anunţ, o să-l fac cu certitudine în România", a declarat Ciolacu, citat de News.ro.

Liderul PSD a mai fost întrebat, marţi, despre posibilitatea ca preşedintele Klaus Iohannis să fie premier, după alegerile din toamnă şi a afirmat: „N-am probleme, poate să fie, dar trebuie să câştige alegerile".

Chestionat despre un eventual tandem Nicolae Ciucă, preşedinte – Klaus Iohannis, premier, Ciolacu a afirmat: „N-aţi vrea să-i întrebaţi pe ei. Mă abţin cu greu, mă abţin cu greu (…) Da, da, închipuirea performanţei".

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, aflat în SUA, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale, dar trebuie să obţină aprobarea partidului, precizând că va merge în filialele partidului pentru a discuta despre candidatura sa.

Votați Trump!

Curg banii pentru campania lui Trump după tentativa de asasinat - Donație istorică anunțată de Elon Musk

La câteva zile după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, Elon Musk a anunțat că intenţionează să doneze 45 de milioane de dolari pe lună unui grup care susţine campania prezidenţială a lui Donald Trump, la care contribuie şi alte personalităţi din sectorul tehnologic, a relatat luni The Wall Street Journal. Aceasta ar fi una dintre cele mai mari donaţii făcute vreodată de o persoană fizică pentru o campanie electorală din SUA, menţionează AFP, potrivit news.ro.

Creat la sfârşitul lunii mai, potrivit documentelor publicate de Comisia Electorală Federală (FEC), grupul "America PAC" este un comitet de acţiune politică, adică o entitate juridică care nu este legată de o echipă de campanie. Ea nu poate finanţa direct un candidat, dar legea îi permite să desfăşoare activităţi de sprijin, cum ar fi campanii publicitare sau alte activităţi de bază. Potrivit The Wall Street Journal, "America PAC" îşi dedică resursele încurajării susţinătorilor republicani din statele susceptibile de a se îndrepta către Trump să se înscrie la vot. Pentru cei care sunt deja înregistraţi, grupul îi încurajează să solicite să voteze prin corespondenţă sau să profite de ferestrele de vot anticipat.

Potrivit documentelor publicate de FEC, printre donatorii "America PAC" se numără fraţii Cameron şi Tyler Winklevoss, cunoscuţi pentru disputele lor cu Mark Zuckerberg la crearea Facebook şi, mai recent, pentru investiţiile lor în criptomonede. Lista îi include, de asemenea, pe Douglas Leone, partener la firma de capital privat Sequoia Capital, una dintre cele mai reputate din Silicon Valley, şi pe Antonio Gracias, care a fost director al Tesla din 2007 până în 2021.

Numele lui Elon Musk nu apare pe lista contribuitorilor la America PAC, care a strâns 8,75 milioane de dolari până la sfârşitul lunii iunie, potrivit unei declaraţii financiare publicate luni. Potrivit Wall Street Journal, cel mai bogat om din lume intenţionează să înceapă să doneze luna aceasta. Dacă intenţiile lui Elon Musk, relatate de cotidianul financiar, se vor concretiza, ar fi una dintre cele mai mari donaţii făcute vreodată de o persoană fizică pentru o campanie electorală din SUA.

Pentru scrutinul din 2024, cea mai mare donaţie cunoscută public până în prezent a fost făcută de Tim Mellon, moştenitor al Mellon Bank, care a încredinţat 50 de milioane de dolari unui alt super-PAC care îl susţine pe Donald Trump.

În martie, Elon Musk, a cărui avere este estimată de Forbes la 252 de miliarde de dolari, declarase că nu va sprijini financiar niciun candidat. Sâmbătă, la scurt timp după atacul asupra lui Donald Trump, el şi-a declarat public sprijinul pentru fostul preşedinte.

Nu mai votați costume goale!

Reacția Elenei Lasconi după ce Nicolae Ciucă și-a anunțat candidatura le prezidențiale. 'Fac apel la români să nu mai voteze costume goale'

„Nu mă deranjează cu cine o să intru în turul 2,” a declarat Elena Lasconi, după ce Nicolae Ciucă a anunţat că va candida la președinția României. Noul lider al USR a precizat că este sigură că va intra în turul 2 la alegerile prezidențiale.

„Pe mine nu mă deranjează cu cine o să intru în turul 2, indiferent cum se va numi. Îi doresc mult succes,” a declarat Elena Lasconi la Digi24.

Întrebată de ce este sigură că va ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi a răspuns:

„Pentru că mă bazez pe mine, în primul rând, pe oamenii din jurul meu. Mă bazez pe faptul că, spre deosebire de ceilalți contracandidați, eu am bătut țara. Spre deosebire de ceilalți candidați, am coborât acolo unde politicienii se feresc să coboare, acolo unde e durere, acolo într-o cameră poate dorm 7 sasu 8 oameni, acolo unde e violență domestică, acolo unde este sărăci.

Fac apel la români, pentru că ei sunt foarte inteligenți și ne arată de fiecare dată la alegeri, să nu mai voteze costume goale, ci sa voteze oameni care vor să facă ceva pentru țara asta. E incredibil că suntem din ce în ce mai rău, avem probleme din ce în ce mai mari.”

Ciucă, de la Washington: Voi candida la prezidențiale

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat la Washington, într-un interviu difuzat luni seară de Antena 3, că va candida la alegerile prezidențiale după ce obține acordul filialelor partidului.

Liderul PNL a adăugat că proiectul unui candidat comun cu PSD la alegerile prezidențiale „nu mai poate să se deruleze”.

Mai multe detalii aici:

 

 

Rusul atacă disperat.

VIDEO Atacuri 'în masă' lansate de Rusia în Ucraina. Forțele armate rusești avansează în Donețk

Forțele armate rusești continuă avansul în Donețk.

 

The Russians recaptured the previously liberated settlement of Urozhaine in Donetsk region.

This time, they made sure that there would be nothing to liberate. There is no life or hope, only a Russian rag in the ruins. pic.twitter.com/NJhBHQXNdT

— Victoria (@victoriaslog) July 14, 2024

Ministerul rus al Apărării a anunţat că forţele sale au preluat controlul asupra satului Urozhaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de cuceriri de după capturarea oraşului strategic Avdiivka în februarie, relatează Reuters, informează News.ro.

 

Bloggeri ucraineni au afirmat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă. "Ca urmare a unor acţiuni de succes, grupul de forţe "est" a preluat controlul asupra localităţii Urozhaine din regiunea Doneţk... şi desfăşoară operaţiuni de curăţare a zonei şi deminare", a transmis Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Contextul regional

Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Yaly în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1 000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.

Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-un raport de duminică dimineaţă, a precizat doar că Rusia a lansat 18 atacuri asupra Urozhaine şi a altor localităţi din apropiere. Acesta nu a făcut nicio menţiune cu privire la sat într-un raport de după-amiază.

DeepState, un popular blog militar ucrainean, a raportat duminică capturarea Urozhaine, afirmând că forţele ruse au lansat "atacuri în masă în sudul satului".

Rușii anunță noi câștiguri teritoriale în Donețk

Forţele sale au preluat controlul asupra satului Urojaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de câştiguri teritoriale de la capturarea oraşului strategic Avdiivka, în februarie, anunță ministerul rus al Aăîrîrii, potrivit Reuters.

"Ca urmare a acţiunilor de succes, grupul de forţe Est a preluat controlul asupra localităţii Urojaine din regiunea Doneţk şi desfăşoară operaţiuni de mopping-up şi deminare", a declarat duminică Ministerul rus al Apărării într-o postare pe Telegram.

Şi unii bloggeri ucraineni au declarat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine însă că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă.

Reuters nu a fost în măsură să confirme în mod independent rapoartele ucrainene sau ruseşti.

Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Ialî în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1.000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.

Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-un raport de duminică dimineaţa, a declarat doar că Rusia a lansat 18 atacuri asupra Urojaine şi a altor localităţi din apropiere. Acesta nu a făcut nicio menţiune cu privire la sat în raportul de după-amiază.

DeepState, un popular blog militar ucrainean, a relatat duminică, la rândul său, capturarea Urojaine, afirmând că forţele ruse au lansat "atacuri în masă în sudul satului". Acesta a descris pierderea ca fiind o "prăbuşire a apărării" a cărei cauză va trebui investigată.

Sub tripleta IO-CIO-CIOLACU 🇷🇴 va depăși culmile capitalismului. Creșteri de pensii și salarii de tip CIOMU.

Eurostat: România, cel mai semnificativ declin din UE al producţiei industriale, în mai

Producţia industrială a scăzut cu 2,9% în zona euro şi cu 2,5% în Uniunea Europeană în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2023, iar România a înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în mai, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (9,6%), Irlanda (8,7%) şi Grecia (6,8%), iar cel mai semnificativ declin în România (minus 6,9%), Germania (minus 6,6%) şi Bulgaria (minus 6,3%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 3,1%, cea de bunuri de capital cu 6,3%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 4,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,2%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 3,3%.

În mai, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, după ce în aprilie producţia industrială nu s-a modificat în zona euro şi a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în mai, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,7%), Luxemburg (3,9%) şi Estonia (3,8%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovenia (minus 7,3%), România (minus 6,2%) şi Danemarca (4,9%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1%, cea de bunuri de capital cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 2,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 0,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,8%.

Conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în mai, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a României (serie brută) a scăzut cu 11,1%, pe fondul activităţilor din sectoarele industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) şi industria extractivă (-1,8%). De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, producţia industrială a înregistrat un recul de 6,5%, din cauza producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,2%), industriei prelucrătoare (-6,5%) şi industriei extractive (-1,4%).

Potrivit sursei citate, în luna mai din anul curent, faţă de luna aprilie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 8,8%, iar ca serie ajustată cu 6,3%.

Cifrele izbitoare ale indicilor de sărăcie și excluziune socială în România. Singura cale viabilă de a ieși din coada clasamentelor UE

Acum 13 minute 231 citiri

Șase milioane de oameni, aproape o treime din țară, trăiesc în condiții de precaritate. FOTO Pexels

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Datele legate de nivelul de sărăcie și excluziune socială ale Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, arată că 32% dintre români se aflau în risc de sărăcie comparativ cu media europeană de 21.4%. Astfel, 6 milioane de oameni, aproape o treime din țară, se confruntă cu venituri reduse ori cu lipsuri materiale uriașe în gospodărie.

Potrivit unei analize Avocatnet.ro, indicatorul risc de sărăcie și excluziune socială este alcătuit din trei componente și se referă la cei care: se află sub pragul sărăciei (60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent), se află în stare de lipsuri materiale și sociale severe (nu poate face față unor cheltuieli neprevăzute, nu are acces la internet în scop personal etc.) sau trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Pentru ca o persoană să fie în risc de sărăcie sau excluziune socială trebuie să satisfacă oricare dintre aceste condiții. Aproape patru milioane de oameni se confruntă cu sărăcia, alte patru, cu depravarea materială din gospodărie și, undeva la 720.000, cu intensitatea redusă a muncii în 2023, arată INS.

1.4 milioane de oameni se află atât în risc de sărăcie, dar și într-o situație de lipsuri materiale severe. Aproape două milioane se află doar în risc de lipsuri materiale severe ce arată că, în ciuda depășirii nivelului de sărăcie, situația este dezolantă pentru o bună parte dintre oameni.

„Situația dezolantă rămâne o problemă de imaginație politică: la 35 de ani de la Revoluție, moment în care s-a promis bunăstare, cum de o treime din populație nu ajunge să aibă cel puțin minimum necesar? Problema devine și mai complexă dacă luăm în calcul traiul decent care, în teorie, trebuie să fie elementul fundamental care stă la baza calculului salariului minim (coșul minim de consum pentru un trai decent - Legea nr. 174/2020).

Din 2015 până în prezent, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 44.5% la 32% - o scădere cu 2,8 milioane. Față de 2015, se trăiește mai bine, cel puțin statistic, dar o reducere a sărăcie nu înseamnă direct crearea bunăstării. Pragul de sărăcie în 2023 era de 19.433 lei/an, aproximativ 1.620 lei pe lună, conform ultimelor date Eurostat. În România de astăzi 1.620 lei pot asigura cel mult supraviețuirea individuală, dacă persoana în cauza deține locul unde locuiește sau dacă mai are și venituri adiționale în gospodărie. Salariul minim la finalul anului era de 2.079 RON net, iar în aceeași perioadă coșul minim pentru un trai decent era de aproximativ 3.807 lei net", arată analiza citată.

Pensia este considerată în continuare principalul mecanism de reducere a sărăciei, înjumătățind practic numărul de persoane care se confruntă cu dificultăți materiale. Cu toate acestea, reducerea sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, în principal a pensionarilor, nu înseamnă neapărat și bunăstarea acestora, în contextual în care pensia medie în prima parte a anului 2024 era de 2.418 lei, situându-se sub nivelul coșului minim de consum pentru un trai decent.

După acordarea pensiilor, 25% din populația țării se află în risc de sărăcie în 2023, arată sursa citată. După transferurile sociale (inclusiv pensiile), precum ar fi venitul minim de incluziune, șomajul sau alocațiile, ajungem la 21.1% din totalul populației – 3,97 milioane de români.

Potrivit analizei, în timp ce doar 4.8% din persoanele cu studii superioare se află în risc de sărăcie, 57.4% dintre cei cu un nivel scăzut de educație formală se confruntă cu aceleași probleme. Doar absolvirea ciclului liceal înjumătățește riscul de sărăcie și excluziune socială de la 57.4% la 25.4% în timp ce absolvirea studiilor superioare scade riscul de 10 ori.

„La momentul actual, după rezultatele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, importanța educației revine în centrul discuțiilor pe această temă. Importanța educației formale revine adusă în discuție de influenceri de tipul Andrew Tate și clonele acestuia care pun sub semnul întrebării într-un mod retoric și batjocoritor importanța școlii. Contra-exemplul adus de aceștia este posibilitatea de-a face mulți bani fără școală, de-a putea trăi o viață burgheză fără să trebuiască să mergi la școală. Posibilitate există, precum și lebăda neagră poate fi văzută într-un lac plin de lebede albe, doar că de câte ori ne vom întâlni cu acest caz izolat?

Raportându-ne la generalități, putem trage concluzia că, în momentul de față, educația este instrumentul cel mai eficient în a scoate oamenii din sărăcie. Datele la nivel european ne confirmă ipoteza, unde 35% dintre oamenii cu un nivel scăzut de educație sunt victime ale sărăciei, comparativ cu 10.2% dintre cei cu studii superioare" sugerează sursa citată.

Judecând după statisticile europene, 30 – 40% dintre persoanele cu studii scăzute și aproximativ 7 – 10% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu sărăcia. Diferența este semnificativă, doar că, în cazul României, terminarea studiilor superioare reduce de cel puțin 10 ori posibilitatea unei persoane de-a se afla în risc de sărăcie. Astfel, importanța educației devine mai accentuată când ne uităm la copiii celor care se află în risc de sărăcie. „Pentru părinții care au studii superioare, riscul este de 7.1%, comparativ cu 81% pentru cei cu studii scăzute. Practic, nivelul scăzut al educației condamnă copiii să reproducă sărăcia în care și părinții lor trăiesc", sugerează analiza.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Înalt oficial maghiar: 'Politicienii patrioți și iubitori de pace sunt acum uciși'

Ministrul ungar al Afacerilor Externe și Relațiilor Economice, Péter Szijjártó, consideră că atentatul la viața fostului președinte american Donald Trump a avut loc din cauza opiniilor sale politice, în special a dorinței de pace în Ucraina.

"Acum nimeni nu se poate îndoi că trăim într-o lume crudă. Într-o lume în care cele mai dure mijloace sunt folosite împotriva politicienilor patrioți care susțin pacea din cauza opiniilor și pozițiilor lor", a declarat ministrul de Externe într-un interviu acordat postului de radio Kossuth despre situația din Ucraina.

"Politicienii patrioți și iubitori de pace sunt acum uciși. Acesta este un semn alarmant", a adăugat Szijjarto.

Guvernul ungar nu ascunde faptul că se așteaptă ca Trump să se întoarcă la Casa Albă. Budapesta își pune speranțele în soluționarea conflictului ucrainean.

Pe 11 iulie, la sfârșitul summitului NATO de la Washington, premierul ungar Viktor Orban l-a vizitat pe Trump la proprietatea sa din Florida și a discutat cu acesta posibilitatea obținerii păcii în Ucraina. Ulterior, Orban a declarat că Trump intenționează să pună capăt războiului.

Reacția lui Viktor ORban după ce Trunp a fost împușcat

Gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Donald Trump, a scris pe X premierul ungar Viktor Orban, un susţinător de lungă durată al fostului preşedinte republican. "Gândurile şi rugăciunile mele sunt alături de preşedintele DonaldTrump în aceste momente întunecate", a scris el pe Twitter.

Fostul preşedinte SUA Donald Trump este în siguranţă, au anunţat sâmbătă Secret Service şi campania sa, după ce mai multe focuri de armă au răsunat la un miting din Pennsylvania al candidatului republican la preşedinţie. În timp ce o înregistrare video îl arată pe Trump făcând o grimasă şi ridicând o mână la urechea dreaptă, unde sângerează, autorităţile au anunţat decesul a două persoane, una dintre ele fiind cel care a deschis focul. Alte două persoane din public au fost grav rănite.

Cine e atacatorul

FBI susține că Thomas Matthew Crooks e trăgătorul implicat în tentativa de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump. Bărbatul a fost ucis la fața locului de agenții Serviciului Secret.

Omul înarmat despre care autoritățile spun că a încercat să-l asasineze pe fostul președinte Donald Trump era un republican în vârstă de 20 de ani, care a adus anterior o mică contribuție la un grup aliniat democraților, potrivit înregistrărilor publice, informează CNN.

Matthew Crooks locuia în suburbia Pittsburgh din Bethel Park, la aproximativ 55 de mile sud de mitingul lui Trump, unde oamenii legii spun că a tras în fostul președinte.

El a absolvit Bethel Park High School în 2022, potrivit unui articol din presa locală și a unui videoclip cu începerea școlii.

Crooks a fost înregistrat pentru a vota ca republican, conform unei liste din baza de date a alegătorilor din Pennsylvania, care se potrivea cu numele, vârsta și adresa lui Bethel Park, pe care oamenii legii o căutau sâmbătă seara și este legată de Crooks în înregistrările publice. Alegerile prezidențiale de anul acesta ar fi fost primele în care ar fi fost suficient de mare pentru a vota.

Înregistrările Comisiei Electorale Federale arată că un donator enumerat ca Thomas Crooks, cu aceeași adresă, a dat 15 dolari unui comitet de acțiune politică aliniat la democrație, numit Proiectul Progressive Turnout, în ianuarie 2021 (pe larg despre atacator, aici).

Ce se întâmplă în lume? Războaie, asasinate, droguri, corupției generalizată, trafic de carne vie, sărăcie la cote inalte, popoare conduse de proști, si cate și mai câte.

Spectatorul ucis la mitingul electoral al lui Trump se afla fix pe linia de tragere dintre atentator și fostul președinte al SUA

Spectatorul ucis sâmbătă în atacul asupra lui Donald Trump la un miting de campanie din Pennsylvania „a murit pe loc" după ce a fost „împuşcat în cap", potrivit unui martor intervievat de NBC News, relatează AFP, preluată de Agerpres. Victima s-a aflat fix pe traiectoria împușcăturilor dintre trăgător și Donald Trump.

„Am auzit mai multe focuri de armă, bărbatul de lângă mine a fost lovit în cap, a murit pe loc şi a căzut la baza tribunei", a spus Joseph, al cărui nume de familie nu a fost specificat.

„O femeie a fost lovită în antebraţ şi în mână. Din acel moment, a devenit destul de haotic", a povestit el.

„Preşedintele Trump a fost rănit la ureche, chiar înainte ca Serviciul Secret să intervină", a adăugat el, precizând că focurile de armă au lovit mai întâi oamenii din public înainte ca fostul preşedinte american să fie rănit.

Potrivit acestuia, victima decedată se afla „pe traiectoria împuşcăturilor" dintre presupusul trăgător şi fostul preşedinte.

„Sentimentul meu este că majoritatea oamenilor au crezut iniţial că este o glumă, că ar putea arăta ca focuri de artificii. Dar am văzut bărbatul lovit în cap, femeia în antebraţ, am ştiut imediat că nu erau doar artificii", a spus Joseph, care a menţionat că a auzit şapte focuri de armă.

Alte două persoane au fost rănite, potrivit unui comunicat al Secret Service, care este responsabil pentru protejarea personalităţilor politice din Statele Unite.

A fost ultimul miting al lui Donald Trump înainte de convenţia republicană din 15-18 iulie, unde va fi inaugurat oficial în calitate de candidat al Partidului Republican împotriva actualului democrat Joe Biden la alegerile din noiembrie.

M.L.

Bună dimineața!! Azi se anunță 40°C la umbră.

Un aeroport adevărat. 

Din producția copiilor noștri. 

Dughin

Vedeți  folderul Fișiere din grupul de mai jos!

 Când stăm la ogeac mai frunzărim și o carte.