sâmbătă, 13 iulie 2024

Dughin




Vedeți  folderul Fișiere din grupul de mai jos!
 Când stăm la ogeac mai frunzărim și o carte.





Muțenia, cameleonismul, fuga de implicare politică, spinări încovoiate sunt o caracteristică a românilor. Contraziceți-mă!

Apreciez în mod deosebit acest articol.

Am prieteni care de-a lungul timpului m-au sfătuit prin intermediari să îmi  văd de nepoți și să  nu mai fac comentarii politice. Tăceți voi, fricoșilor!

Atât  vă spun, o poziție antisovietică avută de mine într-o ședință de UTC la Laboratorul de Cercetări ICECHIM, anul 1978, Pitești, mi-a schimbat cursul vieţii. 

Și comuniștii  apreciau oamenii cu o coloană vertebrală dreaptă.  Nu eram membru PCR. Ce a urmat este de poveste. Am fost făcut,  imediat, membru de partid fără a mai fi discutat de nimeni, avansat în funcții politice, militare și diplomatice.

In 1972 am criticat comunismul. Trebuia sa-mi continui studiile la ruși.

 Mi s-a barat drumul. 


Acum este la mare preț  muțenia.


Testul politic al toaletei. Plecată să studieze acum doi ani în Franța, la Sorbona, o tânără din România găsește un motiv surprinzător care ne diferențiază de francezi: „E trist”

Maria Ferăstrău este studentă la Paris 1 Pantheon-Sorbonne în Franța din 2022. Recent, aceasta a publicat un text de opinie pe site-ul PressOne în care arată o diferență importantă între facultățile din Franța și cele din România.

„Prima zi de facultate la Sorbona, o luni cu soare. Am pauză de la curs și merg la baie. Rămân mai mult timp. Mă uit pe pereți, ca într-un muzeu. Când intri într-o baie obișnuită, nu te-ai aștepta să ai parte de vreo lectură specială. Este un spațiu intim, închis cu cheia. Însă în multe universități din Franța, acest spațiu are o natură duală. Acolo tinerii au propriul „avizier", unde își exprimă frustrările, părerile și convingerile, de multe ori politice. 

Venind din România și cunoscând faptul că mediul academic refuză o poziționare în raport cu realitatea socială, să văd asumarea politică a unor studenți a fost un prim șoc. În Franța, sindicatele studențești sunt prezente peste tot, se trimit zilnic mailuri despre neregulile pe care conducerea le comite, sau, pur și simplu, se fac anunțuri despre situația politică în timpul orelor de curs", scrie Maria Ferăstrău, în textul publicat de site-ul PressOne.

„Cum știi, așadar, că o universitate este implicată și are conștiință politică? Nu trebuie să mergi prea departe cu căutarea. Răspunsul se află la îndemâna oricui: mesajele scrise în toalete. Cu cât studenții au opinii mai documentate, cu atât mai multe mesaje vor fi scrise pe pereți și vor exista cu atât mai multe acțiuni contestatoare", scrie aceasta, care apoi povestește că a vrut să vadă cum arată lucrurile din acest punct de vedere și la Universitatea din București.

„Am găsit toaletele impecabile, foarte curate, fără urmă de scris. Am intrat în multe, și la fete și la băieți, însă căutarea mea nu a dat roade. Am găsit la Litere o poezie drăguță, în engleză și un QR code către un cenaclu de lectură, însă doar atât. Și așa am reușit să fac legătura între „curățenia" toaletelor și lipsa de implicare politică a Universității, care se traduce printr-un corp studențesc care nu se mobilizează în masă, și care, când o face, este amendat de jandarmi pentru proteste pașnice", susține aceasta.

Aceasta explică diferențele de ideologie dintre facultățile de la Sorbona, de ce exprimă studenții francezi scriind prin toalete și de ce ceea ce se întâmplă la București i se pare trist.

Citește întreaga opinie pe PressOne.

foto: © Lim Eng Yee | Dreamstime.com

Vine războiul?

Polonia, pregătiri pentru „un conflict total”. Alocare record pentru bugetul Apărării în 2025

Polonia va cheltui 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare în 2025, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski pentru Bloomberg Television într-un interviu difuzat vineri seara, transmite News.ro.

Varşovia a majorat deja cheltuielile pentru apărare la peste 4% din PIB în acest an, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

„Polonia cheltuieşte 4 (procente din PIB pentru apărare) şi vom aloca 5 anul viitor", a declarat Radoslaw Sikorski. „Suntem numărul unu în NATO, incluzând Statele Unite, evident proporţional, asta pentru că nu mai suntem în eterna pace post-Război Rece", a arătat Sikorski.

Ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, declarase joi pentru televiziunea TVN24 că Polonia îşi va majora bugetul apărării cu aproximativ 10% în 2025, până la un nivel record.

Şeful Statului Major al armatei, generalul Wieslaw Kukula, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că Polonia trebuie să îşi pregătească soldaţii pentru un conflict total.

Polonia, care are traume istorice legate de vecinătatea Rusiei, și-a mărit consistent bugetul pentru Apărare încă din 2023, când s-a ajuns la un buget de 4% din PIB.

Ne-am sau mai bine neam dat dracului!

Canicula de acum nu e doar 'de la vară': Valurile de căldură mortale din 2024, consecințele unui fenomen gigantic

La mai puțin de o lună de la începutul verii 2024, marea majoritate a populației a trecut deja printr-un val de căldură extremă. La începutul lunii iulie, milioane de oameni se aflau sub avertizare de caniculă.

Death Valley a atins o temperatură periculoasă de 129 de grade Fahrenheit (53,9 C) pe 7 iulie, la o zi după ce un motociclist a murit din cauza expunerii la căldură. Las Vegas și-a depășit recordul istoric de căldură cu 120 F (48,9 C). În California, zile de căldură de peste 100 de grade în mari părți ale statului au uscat peisajul, alimentând incendiile de vegetație. Oregon a raportat mai multe decese suspecte cauzate de căldură.

 

Căldura extremă a afectat țări de pe întreaga planetă în 2024

 

La nivel global, fiecare dintre ultimele 13 luni a fost cea mai caldă lună înregistrată pentru luna respectivă, inclusiv cea mai caldă lună iunie, conform serviciului climatic Copernicus al Uniunii Europene. Serviciul a raportat, la 8 iulie 2024, că temperatura medie din ultimele 12 luni a fost, de asemenea, cu cel puțin 1,5 C (2,7 F) mai ridicată decât media preindustrială 1850-1900.

Pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius poate fi confuz, așa că haideți să analizăm mai îndeaproape ce înseamnă acest prag:

În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, țările di întreaga lume au convenit să depună eforturi pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, însă acest prag se referă la media schimbărilor de temperatură pe o perioadă de 30 de ani. O medie pe 30 de ani este utilizată pentru a limita influența fluctuațiilor naturale de la an la an.

Un grafic prezintă mediile anuale și linia de tendință pe încă 10 ani înainte de a depăși 1,5 C pentru media pe 30 de ani. Până în prezent, Pământul a depășit acest prag doar pentru un singur an. Cu toate acestea, este încă extrem de îngrijorător, iar lumea pare să fie pe cale să treacă pragul mediu pe 30 de ani de 1,5 C în următorii 10 ani. Căldura de la începutul sezonului, care face parte dintr-o tendință de încălzire alimentată de oameni, pune vieți în pericol în întreaga lume.

 

Căldura devine o problemă globală

Căldura record a lovit mai multe țări din America, Africa, Europa și Asia în 2024. În Mexic și America Centrală, săptămânile de căldură persistentă începând din primăvara anului 2024, combinate cu seceta prelungită, au dus la penurii severe de apă și la zeci de decese.

Căldura extremă s-a transformat în tragedie în Arabia Saudită, unde peste 1.000 de persoane aflate în Hajj, un pelerinaj musulman la Mecca, au leșinat și au murit. Temperaturile au atins 125 F (51,8 C) la Marea Moschee din Mecca pe 17 iunie.

Spitalele din Karachi, Pakistan, au fost copleșite de săptămâni de căldură ridicată, întreruperi frecvente ale curentului electric și penurie de apă în unele zone. India vecină s-a confruntat cu temperaturi de aproximativ 48,9 C (120 F) timp de mai multe zile în aprilie și mai, care au afectat milioane de oameni, mulți dintre ei neavând aer condiționat.

În Grecia, unde temperaturile au depășit 37,8 C (100 F) timp de câteva zile în iunie, mai mulți turiști au murit sau sunt dispăruți și  există temeri că au murit după ce au făcut drumeții în condiții de căldură și umiditate periculoase.

Japonia a emis alerte de insolație în Tokyo și în mai mult de jumătate din prefecturile sale, deoarece temperaturile au atins valori record la începutul lunii iulie.

În fața unei noi ere

 

Deși valurile de căldură sunt o parte naturală a climei, severitatea și amploarea valurilor de căldură de până acum în 2024 nu sunt "doar vara".

O evaluare științifică a valului de căldură feroce din estul SUA din iunie 2024 estimează că este de două până la patru ori mai probabil ca o căldură atât de severă și de îndelungată să apară în prezent din cauza schimbărilor climatice provocate de om decât ar fi fost fără acestea. Această concluzie este în concordanță cu creșterea rapidă din ultimele decenii a numărului de valuri de căldură în SUA și cu apariția acestora în afara perioadei de vârf a verii.

Aceste valuri de căldură record au loc într-o climă care este, la nivel global, cu peste 1,2 grade Celsius (2,2 F) mai caldă - dacă se analizează media pe 30 de ani - decât era înainte de revoluția industrială, când oamenii au început să elibereze cantități mari de emisii de gaze cu efect de seră care încălzesc clima. În timp ce o diferență de temperatură de un grad sau două atunci când intrați într-o altă cameră ar putea să nu fie perceptibilă, chiar și fracțiunile de grad fac o mare diferență în climatul global.

La apogeul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 20 000 de ani, când nord-estul Statelor Unite se afla sub mii de metri de gheață, temperatura medie la nivel global era cu doar 6 grade C (11 grade F) mai scăzută decât în prezent. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că încălzirea de 2,2 F (1,2 C) de până acum schimbă deja rapid clima.

Deși mortal de caniculară, vara 2024 ar putea fi cea mai răcoroasă din cele care vor urma

 

Deși vara aceasta va fi probabil una dintre cele mai calde înregistrate vreodată, este important să ne dăm seama că ar putea fi și una dintre cele mai reci veri din viitor. Pentru populațiile care sunt deosebit de vulnerabile la căldură, inclusiv copiii mici, adulții în vârstă și lucrătorii în aer liber, riscurile sunt și mai mari. Persoanele din cartierele cu venituri mici, unde aerul condiționat poate fi inaccesibil, și chiriașii, care adesea nu beneficiază de aceleași măsuri de protecție pentru răcire și încălzire, se vor confrunta cu condiții din ce în ce mai periculoase.

Căldura extremă poate afecta și economiile. Ea poate deforma șinele de cale ferată și face ca firele să cedeze, ceea ce duce la întârzieri și întreruperi ale transportului în comun. De asemenea, poate supraîncărca sistemele electrice cu o cerere ridicată și poate duce la pene de curent exact atunci când oamenii au cea mai mare nevoie de răcire.

Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons, titrează  Science Alert.

Viața



Tara generalilor cu patru stele și ofițereselor făcute pe șest, ba chiar înaintate la gradul de general.

Doamne, și câte cazuri cunosc și eu!

Articol din HotNews.ro

Clanul generalilor si-a facut nevestele ofiterese la varste de aproape 50 de ani

  
 21 COMMENTS

 

Legea 223/2015 are cateva articole cu dedicatie, pentru ca si intarziatii(tele) care au intrat in sistemul militar sa beneficieze de pensie militara. Enumar doar articolele 18, 19, 21 alin(3) si 26.



Preiau mai jos un fragment publicat in urma cu cativa ani in Gazeta de Cluj.


"În urmă cu 5 ani Armata era deja sub influența generalilor Ciucă, Hăpău și Zisu, dar intrarea în vigoare a Legii 223/ 2015 a pensiilor militare de serviciu, a oferit celor trei oligarhi ocazia de a scăpa de mulți ofițeri incomozi. Contribuția gl.mr. Lungulescu Marilen, șeful Resurselor Umane din MApN, a fost determinantă, iar răsplata pe măsură. După ce a ajuns ministru Ciucă a scăpat, imediat, de Lungulescu. În vara anului 2017, după  2 luni ca ministru al apărării, Adrian Țuțuianu aflase ceea ce anterior descoperise Gabriel Leș în aproape 6 luni de mandat. Firme căpușă care se ascund în spatele legilor speciale, avansări sau promovări în funcție de interesele camarilei generalilor, treceri în rezervă sau chemări în activitate ilegale, trafic de influență, abuz de autoritate sau cheltuirea discreționară a bugetului, erau doar cîteva din simptomele „sindromului Ucraina” pe care Armata României le manifesta tot mai evident. Țuțuianu a avut inconștiența să creadă că funcția este suficientă pentru a se lupta cu corupția și putregaiul din Armată, fără să realizeze că solidaritatea generalilor se hrănește cu abuzurile pe care le comit împreună. Leș a avut un mandat întrerupt de schimbarea premierului și un altul în care a preluat frontul luptelor  dintre președinte și PSD pe tema șefului Apărări. Între cele două, Mihai Fifor a oferit condițiile, împreună cu Ciucă, pentru distrugerea Armatei.

Spionel și Izmenel, prieteni cu Ionel 

Gl. Marian Hăpău a făcut din DGIA, în cei peste 7 ani de când o conduce, o structură invidiată de toate serviciile secrete din România. Organizare, înzestrare, reglementări, buget, conducere sau resurse umane toate domeniile sunt gestionate în afara cadrului normativ general aplicabil în MApN. Serviciul secret al Armatei este, în realitate, o structură pe care nici șeful Apărării, cu atât mai puțin ministrul, nu o controlează. Influența și tentaculele DGIA, un monstru tot mai greu de gestionat, a început cu utilizarea în interes personal de către plagiatorul ministru Oprea și continuă într-un sistem pe care încearcă să și-l subordoneze Ciucă. Reformarea va fi dificilă, dacă nu imposibilă și în niciun caz nu va fi încercată sub actuala conducere a MApN. Niciunul din ultimii 3-4 miniștri nu a avut libertatea unei decizii importante fără acceptul gl. Hăpău, iar prietenia acestuia cu Ciucă a fost de notorietate și mutual benefică. Între timp, însă, Ciucă știe foarte bine puterea pe care o are DGIA și încearcă emanciparea de sub Hăpău și preluarea serviciului secret pe persoană fizică. Povestea cu Gherghe, generalul care ar fi furat fondurile pentru răsbel (!) este un atac frontal din partea lui Ciucă, pe filiera Lupulescu, iar Hăpău știe."


"Gl. (rz.) Nicolae Ionel Ciucă, în cei peste 7 ani de când conduce Armata, a transformat-o în ceea ce liderii regionali de prin Nigeria sau Congo fac din formațiunile paramilitare pe care le conduc. Numirea lui Mihai Fifor, în septembrie 2017, la conducerea MApN a însemnat începutul unei perioade care a provocat catastrofe și dezechilibre pe care greu le vor elimina generațiile viitoare. Ciucă a fost, însă, fericit. Venirea lui Mihai, vechiul său prieten din Craiova, era garanția realizării condițiilor pentru controlul deplin al Armatei. Mai întâi, trebuia să scape de câțiva incomozi care nu răspundeau corespunzător comenzilor: gl.lt. Anastasof Laurian, șeful Forțelor Aeriene și gl.mr. Uifăleanu Ovidiu, șeful Forțelor Terestre. Plecarea intempestivă a amândurora de la conducerea celor mai importante categorii de forțe s-a făcut ca urmare a presiunilor lui Ciucă asupra ministrului apărării. Pe Anastasof l-a destituit Fifor, în septembrie 2017, pe motiv că nu a fost de acord să avizeze achiziția bateriilor Patriot (în mod firesc, o considera insuficient argumentată). Pe al doilea l-a „promovat” Leș consilier personal, după care a trecut în rezervă, tot pentru că nu a fost de acord cu unele din achizițiile desfășurate prin programele majore, iar „dezastrul Piranha” era doar un exemplu. În locul lui Uifăleanu Forțele Terestre au fost conduse, prin împuternicire (vedeta interimatelor lui Ciucă) de gl.mr. Dorin Blaiu, pe care Ciucă a încercat în 2 rânduri să-l impună șef al Corpului de control. De remarcat că Ciucă, Zisu și Blaiu sunt colegi de promoție. Să nu-i plângem însă nici pe Anastasof și Uifăleanu, au avut măcar grijă să-și cheme în activitate nevestele, în corpul ofițerilor.

Unii cu neveste disperate, noi cu cele „activate”

Anul 2017, cel care a însemnat în fapt punctul de plecare al domniei doctorului Ciucă, a fost marcat de câteva ordine de ministru și modificări ale cadrului legislativ care au adus Armata în genunchi.  Două dintre aceste ordine, M124/ 2017 și M175/ 2018, au produs convulsii și se află la originea multor abuzuri, unele dintre ele în zona penală. Cele două ordine sunt aberante și au provocat discriminare. Subofițerii din Armată, după o carieră de 20 de ani, după sute de exerciții și misiuni de luptă, dacă aveau vârsta peste 35 de ani nu puteau participa la concursuri în vederea trecerii în corpul ofițerilor. În schimb au putut participa rude ale unor generali care erau trecute de 45 de ani și care nu purtaseră niciodată haina militară. În situația asta au fost Anastasof, Uifăleanu, Gologan, Negrea, Blaiu și… Nicolae Ionel Ciucă. Fiecare situație este particulară, dar la fel de  reprobabilă moral sau la limită din punct de vedere legal.

Lt. Anastasof Carmen este ofițer în cadrul Institutului de Medicină Aeronautică și Spațială din București. În anul 2018 lucra tot acolo, dar ca civil. Ordinul M175/ 2018 a fost valabil doar două luni și jumătate pentru „încadrarea funcțiilor militare de psiholog din Armata României, rezultate din transformarea funcțiilor corespunzătoare de psiholog încadrate cu personal civil la momentul transformării”. Cam așa au încercat Ciucă și Fifor să reducă deficitul de psihologi, printr-un ordin în urma căruia angajați din sistem să devină, peste noapte, ofițeri. Un ordin providențial prin care ajunge și Carmen Anastasof locotenent, la 49 de ani. Dacă numărăm câți psihologi au beneficiat de prevederile ordinului (unii aflând după expirare) realizăm că a fost o compensație. Modul brutal în care Anastasof a fost schimbat de la conducerea Forțelor Aeriene avea nevoie de o reparație. Ordinul, semnat de Fifor, al cărui consilier personal era Anastasof are toate coordonatele traficului de influență și abuzului de putere. 

Cpt. Uifăleanu Adriana Mihaela a fost angajată, în august 2016, ca auditor civil în cadrul secției de audit București (soțul era comandantul diviziei din Capitală). Doi ani mai târziu, la 21.08.2018, Adriana, în vârstă de 48 de ani, era chemată în activitate cu gradul de căpitan. Direcția Audit Intern, condusă de actualul șef al Corpului de control și inspecție, gl.bg. Luca Constantin, a fost structura care a chemat în activitate cele mai multe dintre noile angajate, în grade de ofițer. Astfel, alte colege ale Adrianei au fost chiar mai norocoase. Anton Eliza, în vârstă de 44 de ani și intrată în sistem la 15.02.2017, ca civil, a fost chemată în activitate cu gradul de maior, tot pe 21.08.2018. La aceeași dată, Bereș Marinela, este chemată în activitate cu gradul de locotenent colonel, iar lista e lungă. Colegă de „promoție” cu Adriana a fost și soția gl.mr. Blaiu Dorin, Marinca, angajată în ianuarie 2016, la 49 de ani, funcționar public  în Direcția Logistică condusă de generalul Negrea Constantin. Un prieten de nădejde, coleg de liceu militar cu Ciucă, a cărui soție, Carmen Negrea, a urmat, de asemenea, cariera nevestelor ajunse ofițer. Cum am menționat în alt material, soția actualului comandant al CSA Steaua, colonelului Bichir Răzvan Ștefan, Florentina a fost angajată tot în 2016, la 42 de ani specialist (!) în achiziții la Departamentul pentru Armanente, că doar soțul era la Corpul de control. Ofițer fără nicio calitate, performanță sau realizare Bichir a reușit să-și „facă” soția ofițer, tot în 2018.

Sunt atât de multe coincidențe încât e aproape firesc să tragem concluzia că dottore Ciucă și camarila lui aveau pregătit ordinul M124 încă din 2016, așteptau doar un ministru cooperant dispus să-l semneze. Trebuie remarcat că, din informațiile unor surse credibile și demonstrate ca fiind veridice prin recentele dezvăluiri, Fifor a exploatat în interes personal prevederile M 124/ 2017, iar unele persoane din Arad știu bine despre ce este vorba. 

Lt.col. Ciucă Maria-Cristina a fost, câteva luni, ofițer în cadrul DGIA, anterior lucrând o lungă perioadă ca subofițer tot în cadrul serviciului secret al Armatei. Unde să-și ascundă Ciucă cel mai bine soția? Doar nu era să o pună la Biroul de presă. În mod normal Cristina Ciucă n-ar fi putut beneficia de prevederile ordinului M124/2017, fiind subofițer. Există însă o ilegalitate pe care Armata o tolerează atunci când e în folosul rudelor sau cunoștințelor. Soluția utilizată? Plt. adj. Ciucă Maria-Cristina a trecută în rezervă, la cerere. În aceeași zi a fost chemată în activitate locotenent colonelul Maria-Cristina Ciucă și numită șef de birou în DGIA. A avut nevoie doar de 6 luni ca ofițer pentru ca apoi să treacă în rezervă, în mod nemeritat, cu o pensie de ofițer. Ce urgență a avut Armata pentru chemarea în activitate a unui subofițer, ilegal, în grad de ofițer? Legea 223/ 2015 a pensiilor militare de serviciu este o normă care permite militarilor perspectiva unui trai decent și după trecerea în rezervă. Proiectul de lege inițiat de ministrul Leș, Plx 199, prin care se încerca eliminarea diferențelor între cei care trec astăzi în rezervă și cei care au facut-o în urmă cu 15-20 de ani, a fost îngropat de Ciucă. Leș a fost ministrul care a intuit caracterul eroului de la Nasiriah (motiv pentru care nu a propus prelungirea mandatului), dar și cel care a fost mai aproape de militari decât va reuși Ciucă vreodată. Având în vedere că Ciucă Nicolae Ionel și soția sa, Cristina au dreptul la pensie deja câștigat, de ce l-ar mai interesa și de ceilalți militari? Este un alt motiv pentru care ministrul Ciucă, fost militar, nu a luat niciodată apărarea camarazilor când au fost atacați pe tema pensiilor de serviciu, nu-l interesează. 

Nu doar legea pensiilor de servicu nu mai este de actualitate pentru Ciucă, dar nici cea a statutului cadrelor militare. Legea 80/ 1995 a fost modificată după ce clanul generalilor și-a activat nevestele cu grade de ofițer. O lege care perpetuează abuzurile, este discriminatorie, dar care urmează să fie, iarăși, modificată. "

vineri, 12 iulie 2024

NATO-UCRAINA. Acorduri de securitate.


                    


One year later, with the current NATO summit underway in the US capital Washington to mark the 75th anniversary of the founding of the alliance, a lot has happened. Ukraine has signed 21 security agreements with various nations. But what have they achieved?

The first country to conclude a "security agreement" with Ukraine was the United Kingdom (UK) in January 2024. In it, the UK pledged "unwavering" support in its "commitment to Ukraine's sovereignty and territorial integrity, within its borders, which have been internationally recognized since 1991. […]" Oleksandr Krayev from the Foreign Policy Council "Ukrainian Prism," a non-governmental research center, said the UK document had gone on to serve as a model for other similar agreements.

Important pentru România:




Hari Bucur-Marcu: România NU va trimite trupe în Ucraina, după ce a semnat acordul de securitate cu țara vecină

Hari Bucur-Marcu, exepert în securitate națională, a vorbit, vineri, la Interviurile Digi24.ro, despre acordul de securitate semnat între România și Ucraina. Acesta consideră că odată cu semnarea acordului, țara noastră „intră în rând cu lumea", iar acordul vine să întărească și mai mult cooperarea dintre cele două state, dând posibilitatea colaborării mai aprofundate în domenii esențiale pentru securitatea celor două state, dar NU înseamnă că țara noastră va trimite trupe în Ucraina

PGL


Ca la mama acasă, dar la străini. Punctele gastronomice locale și promisiunea lor economică pentru satul românesc

Computer Hope Guy
Localnici trec pe lângă punctul gastronomic local La Grisha, din Ghindărești, Constanța / foto: La Grisha

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Intri ca turist și pleci ca prieten. Așa ar putea fi definit conceptul pe care mizează proprietarii de puncte gastronomice locale (PGL), un fenomen care s-a născut târziu la noi, dar care crește cu viteză de la an la an. PGL-urile sunt mici afaceri de familie care își primesc oaspeții în curtea lor și le oferă preparate tradiționale, realizate din produse locale, în bucătăria proprie.

După 15 ani petrecuți, la muncă, în Italia, Anca Vlad (foto) s-a întors, cu soțul sicilian cu tot, în România, la Vama Buzăului. „Ne-am întors în România pentru a avea grijă de părinții mei. Planul nostru era să rămânem în țară cât trăiau părinții, apoi să ne întoarcem în Italia”, povestește femeia.

După câțiva ani acasă, însă, i-a încolțit o idee: să le dea de mâncare turiștilor. În 2019, Anca Vlad a deschis un punct gastronomic local, adică o mică afacere prin care să poată găti mâncare tradițională pentru alții, dar fără infrastructura unui restaurant.

pgl vama buzaului
Anca Vlad și papanașii pe care îi prepară în punctul său gastronomic local / foto: arhiva personală

De atunci, la Vama Buzăului s-au strâns cele mai multe puncte gastronimice locale (PGL) din România: 22. Comuna a devenit un exemplu pentru românii – tot mai mulți – care vor să facă un ban din propria bătătură, valorificând gastronomia tradițională românească.

Continuarea articolului o găsiți în grupul meu,  secțiunea fișiere.




În articolul HotNews.ro se face vorbire de funie în casa spânzuratului.


Acum, 12 iulie2024, orele 12.19 , în curtea noastră 

"25 de ani de la cea mai ploioasă zi din istoria României

Pe 12 iulie 1999 a fost stabilit un record meteo de ploaie: la Drobeta Turnu Severin a plouat într-o singură zi mai mult decât în patru luni. Recordul este încă „în picioare". Unde și când au mai fost ploi extraordinare în România?

Recordul absolut de precipitații căzute în 24 de ore a fost stabilit pe 12 iulie 1999, la Drobeta Turnu Severin: 224 mm înseamnă că într-o zi a plouat de aproape patru ori mai mult decât media pe întreaga lună iulie pentru acea stație meteo.

Cât plouă în medie la Drobeta Turnu Severin, (medie pentru intervalul 1961-2000)
Iunie: 67,1 mm
Iulie: 61 mm
August: 38,3 mm
Septembrie: 45,1 mm

În întreg anul 1999, cantitatea totală de precipitații căzută la Drobeta Turnu Severin a fost de 979,8 mm și aproape un sfert din total au căzut în acea zi de 12 iulie.

Au mai fost zile cu foarte multă ploaie la Drobeta Turnu Severin în 1969, 1937 și 2014. Într-o altă zi de iulie, în 2016, cantitatea totală de precipitații a fost de 87,6 mm (pe data de 16)

Cum este vremea la Drobeta Turnu Severin pe 12 iulie: media minimelor a fost de 17 C, iar cea a maximelor, de 30 C. În 1986 au fost doar +11,6 C, iar în 2002, maxima a fost de +37,2 C (tot pe 12 iulie). În 2024 va fi și mai cald.


12 iulie 1999, 224 mm la Drobeta Turnu Severin
30 august 1924, 219,2 mm la Sulina
3 iunie 1940, 204 mm la Calafat
28 august 2004, Constanța, 201 mm
30 iulie 1969, Drobeta Turnu Severin, 171,7 mm
4 iulie 1915, Călărași, 149,4 mm
16 iulie 1906, Alexandria, 144,2 mm
25 august 1970, Iași, 136,7 mm
7 iunie 1910, București Filaret, 136,6 mm
29 iulie 1991, Piatra Neamț, 132 mm
16 iulie 1998, Târgu Jiu, 131,8 mm

Iunie 2011, 588,4 mm la Bâlea Lac
Iunie 1969, 552,2 la Semenic
Iulie 1980, 519,1 mm la Stâna de Vale

Iunie 1969 a fost cea mai ploioasă lună din cele peste 800 de luni care s-au succedat în ultimii 70 de ani. Abaterea față de normal a fost de peste 80%.

Fantastic de ploioase au fost lunile august din 2005 și 2006, cu abateri uriașe față de normal: 131%, respectiv 107%.

Totuși, acest mileniu a adus multe veri secetoase, iar luna cu cele mai puține ploi în toată țara a fost august 2003, când precipitațiile au fost cu 68% mai mici decât normalul ultimilor 60 de ani. Și august 2000 a fost super-secetoasă, la fel iulie 2015 și 1989, dar și luna iunie, în 2003, 2000 și 1968.

Surse
ANM – Caracterizări climatice lunare
Administrația Națională de Meteorologie – Cartea Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
Broșura „100 de recorduri climatice în România, București 2018"

Oare se va face dreptate vreodată?






Călăii națiunii române  își  mănâncă  pensiile în liniște.  

Eram printre protestatarii  din Piața Universității.  Am rămas consternat cum se acționa de falșii mineri cu bâte si cozi de secure, de milițieni, de trupele de comando muncitorești.
Oamenii erau rupți în bătaie.  Capete sparte. Mult sânge. 
Ce-am văzut, în zilele de 13-15 iunie 1990, în București, nu le voi putea șterge din memorie niciodată. 


"Petre Roman, la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei

Petre Roman soseste la sediul Parchetului General, citat in dosarul Mineriadei din 1990, in Bucuresti, 25 aprilie 2024. Inquam Photos / George Calin

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat vineri dimineaţă la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care este acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, transmite Agerpres.

În luna aprilie, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma și foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre au fost puși din nou sub acuzare de procurori în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, ei fiind acuzați de crime împotriva umanității.

Procurorii trebuie să refacă ancheta, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico" Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti."

Imposibil de stat sub polată. 35 ° C la umbră. 21 -22 ° C în casă. La soare cred că sunt aproape de 45° C. Zi de foc!

În București, acum trei zile în casă erau 28-29 ° C. Insuportabil! Ce o fii acum? Fără  air-conditioning aici este boierie. Serile si dimine...