Hațeg și vecinătățile istorice. Mănăstirea Prislop.

Orașul de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, vegheat de Retezat. Locurile de neuitat din Țara Hațegului

Orașul Hațeg din Hunedoara (video), un vechi nod de comunicație de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, este punctul de plecare spre unele dintre cele mai spectaculoase locuri istorice din vestul României. Monumentele naturii din vecinătatea Hațegului completează oferta turistică diversă a ținutului numit Țara Hațegului.

Orasul Hateg și mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Mai puțin de 10.000 de oameni locuiesc în orașul Hațeg din Hunedoara, centrul uneia dintre regiunile cele mai atractive ca relief și vestigii istorice din România.

Țara Hațegului, numită astfel încă din Evul Mediu, este un ținut deluros, mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă, și împânzit de rămășițele așezărilor antice și medievale.

Deși mic ca populație, orașul Hațeg a fost de-a lungul timpului un nod important de comunicație între regiunile istorice ale Ardealului, Olteniei și Banatului.

Aici se întâlnesc drumul care traversează Carpații prin pasul Porțile de Fier ale Transilvaniei (video), legând Banatul de Ardeal, drumul care leagă Oltenia de Ardeal prin Valea Jiului, însoțit de calea ferată construită în 1870, și vechiul drum de pe valea Streiului, folosit intens încă în vremea dacilor și romanilor.

Orașul Hațeg din Hunedoara nu a fost la fel de industrializat în secolul XX, față de celelalte orașe din Hunedoara.

Amenajările hidroenergetice de pe râurile Mare (Retezat) și Strei, fabricile de bere și conserve și agricultura au susținut economia orașului până la sfârșitul secolului XX, dar în ultimii ani tot mai mulți localnici au încercat să profite de potențialul turistic al ținutului.

„Mulți oameni din Hațeg și-au transformat casele în locuri de cazare pentru turiști și pelerini veniți la Mănăstirea Prislop aflată în vecinătatea orașului. În Hațeg sunt mai multe străzi pe care se înșiruie, una lângă alta, casele devenite pensiuni, alături de alte locuri destinate primirii turiștilor. Afacerile cu flori și produse tradiționale au sporit și ele bunăstarea oamenilor“, spune proprietarul unei pensiuni din Hațeg.

Imaginea 1/23: Orașul Hațeg Foto Daniel Guță jpg

Chiar dacă spune că nu prea au multe de vizitat în centrul mic și aglomerat al Hațegului (video), localnicul îi invită pe oaspeții săi să facă o plimbare pe dealurile Hațegului, de pe care li se înfățișează panorama spectaculoasă a orașului, vegheat de crestele Retezatului.

Locul unde a început povestea orașului Hațeg este dealul Orlea, la poalele căruia se întinde localitatea.

Dealul Orlea (video) ar fi avut un rol strategic în trecut. Sub el se întâlnesc râurile Mare și Sibișel, coborâte din Retezat, cu râul Strei, ce își are izvoarele în Munții Șureanu și cu râul Fărcădin (Galbina), care izvorăște din Munții Poiana Ruscă.

Tot pe aici trecea Drumul lui Traian – o „via silica stratae“ (drum tipic roman, pavat cu dale poligonale) –, vizibil până în secolul al XVIII-lea pe porțiunea de 20 de kilometri dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Dealul Orlea (satul Subcetate).

Drumul imperial continua pe valea Streiului, împânzită de așezări antice și medievale, și urca apoi de-a lungul văii Mureșului, spre orașele Apulum (Alba Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca), spre minele de aur și de sare din Apuseni, până la frontierele din nordul provinciei.

Pe acest deal, arătau unii istorici, s-ar fi aflat Sarmizegetusa – capitala dacilor înainte de cucerirea romană, fapt contrazis de cercetările arheologice din secolul XX, care indică locul centrului de putere al dacilor în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte – Hunedoara).

O legendă veche spune că numele dealului Orlea din Hațeg ar proveni de la cel al unui rege dac, Oroles din secolul II î.Hr., menționat de antici pentru modul în care și-a pedepsit supușii, după ce au pierdut o bătălie, punându-i pe soldați să doarmă la picioarele femeilor și să facă treburile casnice.

Dealul Orlea din Haațeg. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL

„Acest pisc se numește Orlea, din care cauză unii pretind că acest turn l-ar fi ridicat Orole, regele dacilor. Tocmai sub acest pisc se împreună cele trei râuri ce spală Valea Hațegului și fac apoi propriul Sargentu (n.r. – Strei). Poporul fantazează că în interiorul acestui pisc sunt niște celarie (n.r. – cămări) gigantice pline de aur și argint, că porțile prin care poţi intra în aceste catacombe sunt în apă și se deschid numai în ziua de Paști, când bate întâiul în toacă, și că atunci apa se ferește din calea lor“, arăta istoricul Aron Densușianu, în 1866.

Pe același deal, în mijlocul pădurii, un bolovan uriaș, numit Tronul Străbunilor (video), este căutat de turiști, care îl consideră un loc încărcat de energie, care amintește de locurile de taină ale druizilor. În vârful colinei, călătorii găsesc ruinele unui fort medieval, loc care ar fi dat și el naștere unei legende despre numele așezării.

Cetatea medievală ar fi fost clădită ca loc de adăpost pentru Aurelia, fiica unui rege care stăpânea actualul castel Kendeffy din Sântamaria Orlea, aflat la marginea Hațegului.

La poalele dealului Orlea, în apele Streiului, ar fi fost descoperită în secolul al XVI-lea comoara lui Decebal, un tezaur imens de monede și piese de aur, menționat în documentele vremii.

Din anii ’90, un lac de acumulare acoperă presupusul loc al comorilor. Mai multe drumuri care pornesc din Hațeg duc spre destinații atractive în repere istorice și turistice, accesibile la câteva zeci de minute de mers cu mașina.

O mulțime de locuri spectaculoase se înșiruie pe șoseaua Hațeg-Caransebeș și în apropierea acesteia, la mai puțin de jumătate de oră de oraș, cu mașina.

Cel mai vizitat loc este Ulpia Traiana Sarmizegetusa – orașul antic întemeiat de împăratul Traian în primii ani după războaiele daco-romane de la începutul secolului II (video).

Colonia destinată veteranilor stabiliți în noua provincie romană se întindea la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, dominate la orizont de crestele Retezatului. Sarmizegetusa și împrejurimile sale au fost locuite în Antichitate, până când invaziile populațiilor migratoare au dus la distrugerea și abandonarea lor.

Imaginea 1/8: Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (24) JPG

Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple de marmură, închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori. Amfiteatrul este în curs de reabilitare, cu fonduri europene, iar finalizarea lucrărilor este așteptată anul acesta.

Un drum desprins din șoseaua Hațeg-Caransebeș duce spre biserica medievală Densuș (video), clădită la sfârșitul secolului al XIII-lea din monumente funerare și ruine și coloane provenite de la Sarmizegetusa.

„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste“, o descria cărturarul Bizantinus Pop, în secolul al XIX-lea.

Fostul preot al bisericii amintea legenda veche potrivit căreia lăcașul cu o arhitectură stranie ar fi fost la origine un mausoleu sau templu ridicat în amintirea generalului roman Longinus, răpus în timpul războaielor daco-romane. Ipoteza sa a fost contestată de alți oameni de știință, care i-au confirmat valoarea istorică, dar i-au atribuit origini medievale.

Imaginea 1/17: biserica densus captura video jpg

Un alt drum desprins din aceeași șosea duce spre comuna Râu de Mori, aflată și ea la mai puțin de 20 de kilometri de Hațeg.

Aici, călătorii găsesc ruinele cetății medievale Colț – numită și Castelul din Carpați (video), pentru că l-ar fi inspirat pe Jules Verne în scrierea nuvelei „Castelul din Carpați“, și biserica medievală de la poalele ei.

Cele două monumente istorice au fost clădite de familia cnezială Cândea în urmă cu peste șase secole și deschid drumul spre Retezat, pe Valea Râușorului.

Imaginea 1/14: Rausor. Foto: Daniel Guță

Tot din Râu de Mori, un alt drum urcă pe spectaculoasa valea a râului Mare, spre Barajul Gura Apelor din Retezat, înalt de aproape 170 de metri, unul dintre cele mai mari astfel de construcții din Europa.

Țara Hațegului este traversată și de șoseaua Hațeg-Petroșani, care însoțește valea Streiului (video) despărțind munții Retezat de Șureanu.

Mai multe drumuri care se intersectează cu șoseaua Hațeg-Petroșani urcă spre Retezat ori spre platourile aflate la peste 1.000 de metri ale Munților Șureanu, din care continuă traseele turistice spre locuri atractive ca Poiana Omului, Sarmizegetusa Regia, Fundătura Ponorului şi Peștera Cioclovina.

Până la Hațeg, valea Streiului traversează satele comunelor Baru, Pui și Sântamaria Orlea, împânzite de vestigii antice și medievale și de castelele familiilor nobiliare din secolele XVIII-XIX.

La marginea orașului Hațeg, primul reper turistic aflat pe acest drum este castelul din Sântamaria Orlea, clădit în secolul al XVIII-lea de familia Kendeffy. În vecinătatea lui se află biserica din Sântamaria Orlea (video), clădită între anii 1270 şi 1280, care a păstrat cele mai vechi picturi bisericești din România.

Castelul Kendeffy s-a aflat până în 1946 în proprietatea contelui Gabor Kendeffy (1875-1962), unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile comuniste l-au alungat, însă, din castelul său luxos și au transformat clădirea istorică în sediu al unei întreprinderi agricole de stat (IAS) și apoi în tabără școlară.

Imaginea 1/5: castel kendeffy foto daniel guta adevarul

„În anii următori, în fiecare zi, groful venea pe jos din Haţeg până pe podul de peste Râul Mare de la intrare în Sântămărie-Orlea, de unde privea ore întregi cu mâinile încrucişate, castelul al cărui proprietar fusese. Apoi se întorcea din nou pe jos la locuinţa sa mizeră din Haţeg“, spunea profesorul Iancu Badiu.

Gabor Kendeffy a murit în 1962, în Hațeg, după ce ar fi căzut într-un șanț, iar castelul său, revendicat în anii 2000 de presupuși moștenitori ai contelui, a rămas închis.

În apropierea sa, la Săcel, un alt castel fastuos, care a aparținut în trecut familiei nobiliare Nopcsa, a fost restaurat în ultimii ani și poate fi vizitat (video).

Clădirea din secolul al XIX-lea a aparținut savantului și spionului Franz Nopcsa (1877-1933), un om de știință extrem de controversat, faimos pentru descoperirea unor specii de dinozauri care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani pe actualul teritoriu al Țării Hațegului.

Imaginea 1/10: Castelul Nopcsa, Hunedoara Foto Daniel GuțăADEVĂRUL (57) JPG

Un parc tematic al dinozaurilor și de distracții, destinat copiilor, a fost înființat la marginea satului Săcel în locurile de la poalele Retezatului, unde Franz Nopcsa a descoperit numeroase fosile de dinozauri.

Din vecinătatea Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei mai parcurge aproximativ 30 de kilometri, printr-un ţinut la fel de bogat în vestigii istorice antice și medievale.

Un alt drum trece peste dealuri, spre Hunedoara, aflată la circa 20 de kilometri de Hațeg, unde călătorii găsesc cel mai vizitat monument istoric din vestul României, Castelul Corvinilor.

Înainte de a ajunge la castelul medieval clădit de Ioan de Hunedoara, numeroși călători se opresc la Mănăstirea Prislop din Hunedoara (video), cel mai căutat loc de pelerinaj din vestul României. Aflată la circa 10 kilometri de Hațeg, mănăstirea datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind clădită în aceeași epocă în care au fost ridicate mai multe biserici de piatră din Țara Hațegului, realizate de cnezii din acest ținut.

Tradiția locală spune însă că, prin secolele XV-XVI, aici ar fi trăit Sfântul Ioan de la Prislop, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea. Chilia acestuia poate fi vizitată.

În biserica Mănăstirii Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira (Saphira), fiica domnului Moise Vodă Basarab, care se refugiase aici la mijlocul secolului al XVI-lea. Și ea s-a numărat printre personajele legendare din istoria așezării și a contribuit la refacerea ei.

Imaginea 1/5: Manastirea prislop Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) jpg

Însă Mănăstirea Prislop din Hunedoara a devenit tot mai aglomerată după 1990, când popularitatea așezării a crescut datorită călugărului Arsenie Boca (1910-1989), înmormântat aici în decembrie 1989.

Arsenie Boca s-a numărat printre preoții persecutați de regimul comunist în anii ’50, a trecut prin mai multe închisori și i-a fost interzis să mai îmbrace straiele preoțești.

Locul de veci al călugărului se află pe un deal, în vecinătatea bisericii medievale, înconjurat de mormintele maicilor și preoților care au slujit aici. Zeci de mii de oameni vin la mănăstire în fiecare an pentru a se reculege și a se ruga la mormântul duhovnicului, unii în speranța că se vor putea însănătoși ori, cel puțin, pentru a-şi găsi alinarea.

„Este atâta liniște aici, de parcă se lasă liniștea peste tine“, mărturisea o enoriașă.

Turiștii pot găsi locuri de cazare atât în Hațeg, cât și în numeroasele case de oaspeți și pensiuni deschise în satele Silvașu de Sus și Silvașu de Jos, din vecinătatea Mănăstirii Prislop.

Viitorul luminos al britanicilor. O viață cu mult rahat.

Dezamăgirea unei românce în Anglia: „Mizerie cum în puține locuri din lume am găsit. Occidentul a căzut deja. Nu vă uitaţi rădăcinile!”

O româncă pasionată de călătorii a dezvăluit, pe blogul ei, experiența trăită în timpul vizitei mai multor orașe din Anglia, în care a remarcat mizeria de pe străzi, poluarea și lipsa de îngrijire a localnicilor.

Petra. Sursa: blog.inreperta.com

Petra, o turistă româncă revenită în Anglia după șapte ani și-a povestit aventura pe blogul său de călătorii.

Românca a relatat, dezamăgită, că de-abia a așteptat să părăsească țara, iar experiența trăită în timpul vizitei a făcut-o să nu își mai dorească nici măcar să exploreze Londra, unul dintre cele mai vizitate orașe din lume.

Mizeria-i de la stradă la autobuz, în unele orașe din Anglia, scrie autoarea relatării, pe blogul său, inreperta.com. „Pe tot drumul de la aeroportul Luton şi până la Bedford mi-a fost scârbă să îmi ţin rucsacul altundeva decât în braţe", spune aceasta.

Un grup de elevi, călători în același autobuz, i-a făcut o impresie la fel de neplăcută. „Am avut "plăcerea" să călătorim alături de copii de şcoală generală pentru o bucată de drum. La un moment dat, ca să înţelegeţi cât de rău a fost, şoferul a oprit autobuzul şi a urcat [era un double-decker] ca să-i liniştească. Ne tot plângem că generaţia noastră-i deconectată de la tot. Dar următoarea?", se întreabă romnca.

Mizeria era în orașul Bedford, potrivit relatării turistei, în care au poposit turiștii români. „Cât am aşteptat autobuzul, am avut cum să observ lumea. Felurită, amestecată, absentă. Cu căştile pe urechi cei mai mulţi, ca să fie şi mai absenţi [şi nu, nu era bucuria pe care o aveam noi când apăruse walkmanu’ în România!], căci de fericiţi se vedea clar că nu erau. Cu nişte haine aruncate pe ei, de parcă mi-aş fi tras pantalonii de somn pe mine, să merg pân’ la colţul străzii să îmi iau ceva. Puţin respect de sine!", scrie turista.

Mai îngrijit, orașul Cambridge din Anglia i-a făcut acesteia o impresie mai bună. Însă nu și locurile unde aceasta s-a cazat.

„A fost atât de mizerie cum în puţine locuri din lume am găsit. A doua zi nu am mai stat. Am putut adormi numai imaginându-mi că sunt într-o altă parte (...) Am avut tot timpul cât am stat prin Anglia sinusurile inflamate [semnul meu că-s multe otrăvuri în aer, apă şi mâncare]. Mi se pare oricum că aproape orice mănânci e fad, are prea mult ulei şi, la finalul mesei, parcă a fost doar ca să ai ceva în stomac. Apa este oribilă ca şi gust, foarte acidă", scrie autoarea relatării.

Orașul Brighton din Anglia este prăfuit, dezordonat, decăzut, în opinia turistei. Prețurile sunt exorbitante, iar așteptările turiștilor sunt adesea umbrite de dezamăgiri.

„La final, permiteţi-mi un buchet de trei sfaturi către toţi cei cu aceleaşi simţiri din Anglia: Dacă aveţi proprietăţi în România, nu vi le vindeţi! Occidentul a căzut deja. Nu vă uitaţi rădăcinile! Fiecare naţiune este specială în felul ei, însă nouă ne-a rămas şi sufletul. Reveniţi acasă dacă puteţi şi dacă vă puteţi încheia socotelile acolo. Acasă este altfel şi o ştiţi. Intenţia nu a fost să jignesc românii care se simt bine în Anglia, ci mai degrabă să îmi explic şi mie de ce de abia am aşteptat ora decolării spre Braşov. "Aici sunt numai hoţi şi cerşetori" îmi răsuna încă în minte", scrie Petra.

A înnoptat. Se anunță temperaturi insuportabile. Scurt pe doi.

Urmăresc cu interes unele emisiuni TV românești,  în special cele care au ca tematică furtul, hoția, drogurile, traficul de carne vie, infracțiuni economice de tot felul etc. Multe din aceste infracțiuni  aduc grave prejudicii statului român.  S-au dezvoltat mari  rețele organizate, ba chiar importate prin unii asa ziși oameni de afaceri italieni, spanioli, germani  și te miri de unde mai provin. Spală bani în draci, aici la noi cu sprijinul politicului, ba chiar structurilor de stat, unii dintre noi le zic de forță.  Ce forță? Tip Coldea? V-ați întrebat vreodată câte firme acoperite au aceste structuri de forță? Văd că  de ele nu vorbește  nimeni. Oare de ce? Astea-s cuibarele îmbogățiților, tip Coldea. Aici sunt ouăle de aur!

Vin la emisiuni invitați cu ceva experiență sau , unii, la limita ridicolului. N-au produs în viața lor un leu profit dar se dau mari analiști economici. Unde ne sunt economiștii, olimpicii noștri?

Ce este de făcut?

 Nu trebuie să  ne mai luam după  fente, tip Geoană, Șoșoacă.  

Singura armă a noastră  este votul. În rest, apă  de ploaie dacă dormim în ciubote. 

Te legi la cap, poți ajunge ca Daniel. Un extras din Gândul.ro:

"Decapitarea ”mafiei” care s-a constituit în așa-numitul ”stat paralel” și care a pus stăpânire pe România în timpul mandatelor de președinte ale lui Traian Băsescu pare a fi greu de realizat. Fostul ofițer SRI Daniel Florea face, într-un interviu la Gândul Exclusiv, dezvăluiri incendiare din interiorul Serviciului, fiind un cunoscător al părții enigmatice, neștiute, din activitatea ofițerilor de informații și al instrumentelor folosite în SRI, prin care, potrivit acestuia, politica, presa, justiția și economia au devenit “spații operative” ale ”câmpului tactic”. 

Fostul ofițer SRI Daniel Florea a fost primul care a făcut, în urmă cu zece ani, sesizări la Direcția Națională Anticorupție (DNA) despre abuzuri pe care chiar colegi de-ai lui din Serviciul Român de Informații le-ar fi săvârșit. La acea vreme, în denunțurile sale a punctat și numele fostului prim-ajunct al SRI Florian Coldea, recent pus sub acuzare de procurorii anticorupție, într-un dosar privind un trafic de influență în justiție.

Daniel Florea s-a ales cu trecerea în rezervă după revolta sa și denunțurile la DNA, care nu au avut urmări. Acesta se judecă de zece ani în instanțe cu SRI, fostul angajator, pentru a-și face dreptate"

P.S. 

De mulți ani în  luna iulie adun corcodușele de la poarta noastră unde încă tronează trei corcoduși bătrâni.  Foștii  proprietari i-au plantat cu multe zeci de ani in urmă. Angajații primăriei mi-au ciuntit drastic, acum trei ani. 

Și-au revenit. Unul din ei a avut producție de fructe mare. O să  fac oțet din prăștină. Țuiculită nu mai fac. Mi s-a tăiat rația. 

Trec consătenii mei și  privesc cu subînțeles.  Rău  a mai ajuns bucureșteanul! Adună zarzănele, cum le ziceau vâlcenii mei. 

Și eu adun, adun, adun și iar adun. De ce? Țuiculiță nu mai fac.

Am ajuns de râsul satului!

Adun, adun și în gând  pitrocesc cuvinte.

Noapte bună!

Imagini postapocaliptice din Ceasiv Iar: Rușii au ras de pe fața pământului cartierul în care se fortificaseră militarii ucraineni. preluare din Digi24

Pe rețelele sociale au fost publicate imagini aeriene cu blocuri și clădiri în ruine distruse în întregime de aviația și artileria rusă, aflate în zona de est a orașului Ceasiv Iar. Forțele ucrainene au fost nevoite să-și părăsească recent pozițiile fortificate de la periferia estică a localității cunoscute sub denumirea de „Poarta Bahmutului", ca urmare a bombardamentelor ruse.

„Ceasiv Iar. Iadul pe pământ. Microcartierul «Kanal» a fost reduse la o grămadă de cenușă - așa arată în prezent. Un astfel de peisaj, care până acum era ceva de neconceput, a devenit deja o imagine obișnuită după doi ani de război", se arată într-o postare publicată pe contul de X/Twitter al Brigăzii 24 Mecanizate a armatei ucrainene.

aici

Ceasiv Iar e, practic, ultima fortificație serioasă a apărării ucrainene din regiune, fiind situată pe o înălțime dominantă și protejată de un obstacol natural - canalul Donețul de Nord-Donbas - care face dificilă înaintarea vehiculelor blindate.

Imagine publicată de armata ucraineană cu ruinele din Ceasiv Iar. Foto: Profimedia Images

Decizia de a părăsi pozițiile aflate la est de oraș a fost luată după ce comandanții militari ucraineni au fost de acord să se retragă „pe poziții mai bine protejate", a declarat Nazar Voloșin, purtător de cuvânt al grupării de forțe ucrainene din regiune.

Ucrainenii au fost nevoiți să se retragă chiar din această zonă, transformată acum de ruși în ruine. Pentru armata rusă, cucerirea Ceasiv Iar le-ar deschide calea spre Kramatorsk, oraș aflat la 25 de kilometri distanță, unde se află și punctul de comandă al armatei ucrainene din regiune.

M.L.

Familiști

Nenorociților. La închisoare, pe viață!

STENOGRAME Cum negocia șeful din ANAF Giurgiu, ca la piață, mita: „Să mai aducă 20.000 de lei și este pe zero”

Scandal uriaș după ce un șef județean ANAF a fost ridicat de anchetatorii DNA. Stenogramele din dosar arată cum acesta negocia ca la piață sumele pe care le aștepa pentru a-i scăpa pe administratorii a două firme de probleme.

Lanțul ilegalităților de la Giurgiu începea de la șeful din ANAF și se termina la administratorii companiilor. În documentul procurorilor pentru arestare apare persoana de legătură, cu un rol extrem de important în anchetă.

Din discuțiile depuse de procurori la dosar se vede cum șeful ANAF Giurgiu negociaza la sânge sumele pe care pe care le cerea pentru a-i scăpa pe administratori firmelor de problemele cu legea. În una dintre interceptări se vede cum intermediarul îi expune problemele uneia dintre companii și îl întreabă cât vrea ca să îi scape de ele. Șeful din ANAF îi spune că suma pornește de la 10.000 de euro. Ulterior cad de acord pentru 15.000 de euro și vine cu propunerea ca diferența de 5.000 de euro să fie ulterior împărțită între ei. În schimbul banilor firma urma să primească un control timp de o săptămână, iar la final rezultatul să fie unul favorabil.

Într-o altă conversație cei doi vorbesc despre controalele la una dintre cele două firme. Aici intermediarul din dosar îi cere șefului ANAF Giurgiu să nu trimită oamenii în control. Ca replică, acesta îi spune că va face asta, însă în schimbul sumei de 20.000 de lei.

Într-o altă conversație intermediarul vorbește cu reprezentantul uneia dintre cele două companii și îl încurajează să nu plătească amenda pe care a primit-o în urma unui control. Șeful din ANAF și cei doi administratori de firme sunt acum cercetați pentru pentru corupție.

Sebe Mihai: Bă, ăia vor 10.000 de euro, vezi și tu cât poți să mai scoți!
Intermediar: 15.000 de euro, e bine?
Sebe Mihai: Da, și îi împărțim și noi pe ăștia!

Intermediar: Să nu-i mai facă alt control, te rog!
Mihai Sebe: Să mai aducă 20.000 de lei și este pe zero!
Intermediar: Hai că îl sun.
Mihai Sebe: Zic că este cel mai convenabil.
Mihai Sebe: Și fără sesizare!

Reprezentant firmă: Am fost să iau plicul de la ITM.
Intermediar:Pentru ce?
Reprezentant firmă: A venit amenda aia!
Intermediar: Nu plătești!
Reprezentant firmă: Păi spunea să plătesc 2.500 și să trimit dovada pe e-mail!
Intermediar: Las-o dracu!

Mită negociată ca la piață de șeful finanțelor publice din Giurgiu. "Să mai aducă 20.000 de lei și este pe zero"

Share

Autor: Adrian Zia

Acum 11 minute 334 citiri

Mită negociată ca la piață de șeful finanțelor publice din Giurgiu FOTO jurnalgiurgiuvean.ro

Mihai Sebe, șeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Giurgiu, a fost reţinut, joi, 4 iulie, de procurorii anticorupţie, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă.

Sebe a fost urmărit de oamenii legii, înainte să fie reținut, iar la dosar apar și stenograme ale convorbirilor telefonice purtate de acesta, cu un intermediar, în care negocia ca la piață sumele pe care le aștepta pentru a-i scăpa de probleme pe administratorii a două firme, scrie digi24.ro.

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Mită negociată ca la piață de șeful finanțelor publice din Giurgiu. "Să mai aducă 20.000 de lei și este pe zero"

A.P.

Iancu

Românul care a salvat Europa, singurul pentru care au bătut toate clopotele de pe bătrânul continent

Acum mai bine de 500 de ani, Europa a fost salvată de un războinic român pentru în onoarea căruia și astăzi se trag clopotele. Bătălia pentru Belgrad, câștigată cu mari sacrificii de Ioan de Hunedoara, a fost unul dintre momentele cruciale pentru Europa.

Eroismul lui Titus Dugovic în asediul Belgradului FOTO Sandor Wagner

Pe 29 mai 1453, Constantinopolul, capitala a ceea ce mai rămăsese din gloriosul Imperiu Bizantin se prăbușea sub loviturile otomanilor. Puternicul sultan Mahomed al II lea, poreclit „Cuceritoriul" după această ispravă, se pregătea să dea un asalt total asupra Europei. Oștile otomane făceau deja legea în Balcani, Bulgaria, Bosnia, Albania și o mare parte a Serbiei fiind deja cucerite. Erau un pericol constant la Dunăre, efectuând expediții puternice în Valahia și Transilvania. De altfel, principii valahi ca și cei moldoveni, au acceptat să plătească tribut în schimbul păcii, ba chiar i-au lăsat pe turci să intervină și în politica lor internă, devenind state vasale ale Înaltei Porți. Visul lui Mahomed al II lea era ca oștile sale să treacă nestingherite către centrul și vestul Europei, pentru a răspândi islamul și puterea otomană, în regatele bătrânului continent. Regatul Ungariei și ceea ce mai rămăsese din Serbia, era singurele obstacole în calea invaziei otomane.

Mahomed al II lea nu dorea să atace Ungaria, deși regatul maghiar se confrunta cu probleme dinastice serioase și lupte pentru putere între magnați. Drumul către Ungaria era dificil, prin Valahia și Transilvania. Din cauza zonelor muntoase, Transilvania era o zonă greu de cucerit, în plus era bine apărată. În principii valahi, deși se schimbau des și țara era sfâșiată de lupte pentru putere, sultanul nu se putea încrede, existând riscul de a fi atacat pe la spate. Așa că, marele cuceritor al Constantinopolelui a ales ca țintă, Belgradul, o cetate de graniță, care pe vremea respectivă aparținea Regatului Ungariei. Belgradul era efectiv poarta către Europa Centrală. Prima victimă ar fi fost Ungaria, atacată din sud și probabil, ulterior și din est. Iar mai apoi celelalte state Europene. Pe 4 iulie 1456, o puternică armată otomană de 100.000 de soldați, printre care și faimoșii ieniceri, plus o artilerie de temut, superioară celei prezente la asediul Constantinopolelui, a ajuns la Belgrad și a împresurat orașul. În plus, o flotă de 210 corăbii otomane a efectuat o blocadă pe Dunăre, pentru a tăia aprovizionarea Belgradului, cu hrană și trupe. Bătălia pentru Europa tocmai începea.

Situația părea disperată, mai ales că Belgradul era apărat de puțini oameni, singura tărie a orașului fiind zidurile și fortificațiile sale impresionante. În scenă a intrat însă un om de-a dreptul providențial, pentru situația grea în care se afla Europa. Este vorba despre Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara cum mai era cunoscut. Așa cum arată specialiștii, Iancu de Hunedoara, era un român din Hațeg, din familia micului nobil Voicu. Pentru serviciile militare deosebite în slujba coroanei maghiare, în 1409 regele Sigismund de Luxemburg dăruieşte lui Voicu şi fraţilor săi  ţinuturile Hunedoarei, cu tot cu castelul, oraşul, 35 de sate, vămi, mine de sare, aur, argint şi fier.

Era un domeniu uriaş, iar familia lui Iancu trecea în rândul nobilimii provinciale mijlocii din Transilvania, însărcinată cu apărarea frontierelor. La rândul său,Iancu, ajuns la vârsta adolescenței, va pleca în serviciul marilor feudali maghiari și va dovedi o pricepere deosebită în mânuirea armelor. A participat la numeroase lupte de frontieră cu turcii, iar mai apoi l-a însoțit pe Sigismund de Luxemburg, în Italia și Germania. A participat chiar și la războaiele husite. Iancu de Hunedoara s-a distins mai apoi, în luptele grele contra otomanilor care doreau să jefuiască și să cucerească Transilvania. Iancu, devenise un comandant militar experimentat, deosebit de respectat și deja cu o influență politică majoră. A fost ban de Severn, comite de Timișoara, voievod al Transilvaniei, devenind unul dintre cei mai bogați și puternici nobili din Transilvania.

Se implică chiar în luptele dinastice de pe tronul Ungariei, iar în 1456, atunci când turcii asediau Belgradul, Iancu deținea funcția de regent al Ungariei. Practic, ținea locul regelui. În fața pericolului otoman, Ioan de Hunedoara a rămas singur, fără suport din partea marii nobilimi maghiare sau a oricărui alt stat european. Cu toate acestea puternicul războinic și comandant român s-a mobilizat exemplar. A trimis rapid 5000 de mercenari să apere Belgradul, sub conducerea lui Mihail Szilagyi dar și a fiului lui Iancu, Ladislau. Concomitent, cu ajutorul iezuitului Ioan de Capistrano a făcut un apel la cruciadă în zona Ungariei, Transilvaniei și Valahiei, reușind să mobilizeze un număr consistent de oameni din popor. Pe propria cheltuială, Iancu a angajat și echipat 10.000 de soldați dar și 200 de corăbii, adunate în zona vărsării Tisei, în Dunăre. În total, cu efortul propriu, Iancu de Hunedoara a strâns o armată de 30.000 de oameni, cu un nucleu format din mercenari bine căliți în lupte dar și câțiva cavalaeri. Încă din 1455, Belgradul a fost bine întărit și aprovizionat de Iancu.

Cel mai mare pericol pentru Belgrad era izolarea cetății și imposibilitatea aprovizionării ei pe Dunăre, în urma blocadei otomane. Mahomed al II lea își desfășurase trupele în jurul cetății, cu infanteria greu înarmată a ienicerilor și rumelioților, trimițând trupele rapide ale achingiilor și azapiilor în misiuni de pradă și recunoaștere. Cele 300 de tunuri au fost amplasate și loveau deja în Belgrad. Iancu de Hunedoara a început cu o acțiune energică, prioritatea sa fiind spargerea blocadei de pe Dunăre. Galerele otomane, legate una de cealaltă blocau orice aprovizionare a cetății. Ioan de Hunedoara încropește o flotă de 200 de corăbii, multe dintre acestea fără să fie echipate corespunzător pentru o luptă navală. Apărătorii cetății în frunte cu Mihail Szilágyi, au fost instruiți să iasă cu vasele ancorate în portul de sub fortăreață și să atace flota otomană din spate.

Di Capistrano, cu o armată cruciată, formată mai ales din oameni de rând, trebuia să împiedice otomanii să-i ajute pe cei de pe galere.  La 14 iulie, cu o corabie de mari dimensiuni, în față, foarte bine echipată,cu tunuri și soldați de elită, flota lui Iancu de Hunedoara avansează pe Dunăre și atacă galerele otomane. Din spate au atacat și corăbiile de la Belgrad. După cinci ore de lupte grele, flota otomană formată din 60 de galere și 150 de vase mai mici a fost învinsă. Patru corăbii otomane au fost scufundate, patru capturate, iar restul erau atât de avariate încât otomanii au fost nevoiți să le incendieze. "Va fi mult mai dificil de acum încolo, dar tot voi obține ce-mi doresc.", ar fi precizat sultanul otoman conform cronicii lui Thuroczi. Imediat Belgradul a fost aprovizionat cu hrană dar și încă 12.000 de soldați. 

Ioan de Hunedoara a intrat în cetate pentru a întări apărarea și a le ridica moralul soldaților. "De ce vă temeți? Este prima dată când ați văzut un turc? Aceștia sunt cei pe care de atâtea ori i-am biruit! Așa că de ce vă cutremură vederea lor ? Puneți-vă încrederea în Hristos, cel pentru care ne vărsăm sângele de atâtea ori, și voi ieși biruitori și de data aceasta ", le-a spune Iancu de Hunedoara, apărătorilor cetății, așa cum arată același Thuroczi. Asediul a fost cumplit. Otomanii atacau puternic, organizat și în număr foarte mare. Deși zidurile Belgradului sunt foarte rezistente, artileria otomană a reușit să creeze spărturi în mai multe locuri, breșe prin care se putea declanșa atacul general. Primul atac general asupra Belgradului a fost ordonat de Mahomed pe 21 iulie.

Otomanii au pornit iureșul pe la apusul soarelui iar luptele pe ziduri au durat toată noaptea. Iancu de Hunedoara a venit din nou cu o soluție salvatoare. I-a pus pe soldați să arunce peste ziduri, bucăți din trunchiuri de copaci dar și alte materiale inflamabile. Între ienicerii care pătrunseră deja în oraș și cei care se pregăteau să-i susțină a fost creată o perdea de foc impenetrabilă. Szilagyi a ieșit cu oamenii săi și a măcelărit ienicerii separați de camarazii lor. În bătălia pentru partea superioară a orașului, încercuită de alt sistem defensiv, otomanii aproape că au pus steagul profetului pe un bastion. A urmat intervenția eroică a lui Titus Dugovic, un soldat sârb care lupta în armata ungurească. Acesta s- aruncat efectiv asupra soldaților otomani care se pregăteau să înfingă steagul, i-a înhățat și s-a aruncat cu ei peste metereze. Deși turcii reușiseră să pătrundă în oraș, prin ideile ingenioase ale lui Iancu dar și eroismul apărătorilor, turcii au fost respinși. Lupte grele s-au dat la podul care asigura intrarea în fortăreața de sus a cetății, acolo unde a luptat Capistrano cu fermierii și mercenarii săi cruciați. Apărătorii foloseau orice mijloc de a-i respinge pe otomani, inclusiv apa clocotită. 

Ziua următoare, înflăcărați de succesul de pe 21 iulie, o parte a cruciaților, încalcă ordinele lui Iancu de Hunedoara, care ceruse trupelor să stea în spatele zidurilor, și ies la atac, hărțuind trupele otomane. O bună parte a cruciaților de rând trec râul Sava și se aruncă efectiv asupra armatei turcești, staționată în tabără. Iancu de Hunedoara văzând că nu mai poate opri lupta, strânge mercenarii în jurul său, oameni experimentați și ordonă atacul general asupra taberei otomane. O bună parte a otomanilor se pierd cu firea și fug. Cruciații pun mâna pe artileria otomană și o întorc contra armatei sultanului. Doar ienicerii au rămas să lupte în frunte cu Mahomed al II lea. Ienicerii, îmbărbătați de sultan reușesc să respingă atacurile cruciate și ungurești. Mai mult decât atât ordonă contraatacul. De trei ori ienicerii au încercat să recupere tunurile dar au fost efectiv spulberați de propria artilerie, mânuită acum de oamenii lui Iancu.

Mahomed al II lea, s-a ales cu o săgeată în coapsă și din cauza pierderii sângelui și-a pierdut cunoștința. Comandantul ienicerilor i-a apărat viața cu propriul trup. După ce și-a revenit, Mahomed și-a dat seama că a pierdut bătălia pentru Belgrad. "Dați-mi otravă, otravă să mă omoare pe loc! Mai bine mor decât să mă întorc acasă cu așa rușine„, spune Thuorczi că zbiera sultanul otoman cuprins de disperare. În noaptea zilei de 22 iulie, otomanii au părăsit tabăra, lăsând în mâinile creștinilor o pradă bogată. Capistrano și Iancu de Hunedoara au anunțat victoria în toată Europa. În cinstea acestei victorii au fost organizate procesiuni din Anglia și până în Italia. Papa Calixt al III lea a ordonat ca toate clopotele din Europa să bată, pentru Iancu de Hunedoara, la ora prânzului. Pentru moment, Europa era salvată. 

pâinea.

Alimentul pe care îl consumi zilnic, deși îți pune sănătatea în pericol

FOTO: freepik.com

Românii consumă zilnic un aliment care provoacă boli vasculare și cardiace. Este vorba despre pâine, alimentul fără de care românii nu pot trăi. Potrivit unui studiu, un român consumă, în medie, 100 de kilograme de pâine într-un an. Iar de cele mai multe ori este vorba despre pâinea albă, cea mai puțin sănătoasă dintre toate sortimentele de pâine.

Cercetătorii au descoperit, în urma unor studii științifice, că cerealele de tipul grâului pot crește nivelul colesterolului "rău" cu până la 60%. Acest colesterol este asociat bolilor cardiace și cardiovasculare, care se numără printre principalele cauze de deces în lume.

Cu toate acestea, sărăcia îi împinge pe români, și nu numai, să mănânce din ce în ce mai mult și să aleagă alimente de proastă calitate, potrivit realitatea.net.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Elena Lasconi

Azi când luam masa de prânz și ne serveam cu șnițele și  cartofii prăjiți  la cuptor alături de niște castraveți, murați la soarele pătrunzător din ultimele două  zile, vine vorba de doamna Lasconi.

Eu știam ceva de un scandal cu fiica sa. Soția își amintea de un interviu al acesteia. În rest liniște. 

Acum a ieșit ca o zână  din spuma mării. Cristoiu prevestea că  va fi președinte. Avea moșul  informația,  oare de la Coldea.

Moldova are o femeie președinte.  De ce nu ar avea și România!

Cred ca acum alegătorii români sunt fezandați cu aceasta doamnă care are carisma și  verbul la ea.

Ciucă nu exclude colaborarea cu Lasconi.

Lasconi este pregătită în laboratoarele externe.

Lasconi= viitor președinte? 

No, tulai Doamne! Eu cu cine votez?

Dau doar o imagine:

Teză doctorat plagiată 30 %. Autor :Mircea Geoană. 

Coordonator teza: Gheorghe Dolgu. 

Vezi: 

     https://alex51ro.blogspot.com/2023/05/roinita-o-ciorba-de-cuvinte.html

     https://alex51ro.blogspot.com/2022/03/ciba-geigy-1986-basel-elvetia.html

Cândva am scris în Memoriam cuvinte foarte frumoase despre acesta. I-am fost subaltern când G.D. era ambasador, mai mulți ani. Atât readuc aminte: pe masa ambasadorului era un tablou al împușcatului. El coordonase Teza de licență, ba poate de doctorat a lui Ceașcă.  Nu îmi aduc aminte ce a răspuns  ambasadorul când l-am chestionat asupra prezenței  tabloului pe biroul lui de lucru.

Dolgu a fost coordonatorul tezelor de doctorat și a lui N. CEAUȘESCU și a lui Mircea Geoană. 

Pe cine o să  alegeți  președinte  al României? Eu l-aș vrea pe Gușă  care are două  doctorate " pe bune".

Elena-Valerica Lasconi (n. 20 aprilie 1972, Hațeg, Hunedoara, România) este o politiciană română care, la data de 26 iunie 2024, a câștigat alegerile interne în Uniunea Salvați România (USR) pentru președinția formațiunii politice.^[2] De asemenea, exercită funcția de primar al municipiului Câmpulung din județul Argeș, în urma alegerilor locale din 2020,^[3] respectiv 2024.^[4]

Elena Lasconi a deschis pentru scurt timp lista candidaților Uniunii Salvați România (USR), în cadrul Alianței Dreapta Unită (ADU), la alegerile europarlamentare din 2024, poziție la care a renunțat ulterior în urma cererii fostului președinte al partidului, Cătălin Drulă.^[5] Anterior, a lucrat ca prezentatoare TV, reporteriță și corespondentă la Pro TV în perioada 1995–2019.^[6] A candidat de asemenea în cadrul Uniunii Salvați România (USR) pentru candidatul partidului în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, câștigând aceste alegeri interne.^[7]

Carieră

modificare

De profesie economist, Elena Lasconi a activat ca jurnalistă la Pro TV timp de 25 de ani, între 1995 și 2019, înainte de a intră în politică în calitate de primar în 2020, înscriindu-se anterior în partidul Uniunea Salvați România (USR) în anul 2018. În cadrul alegerilor locale din România din 2020, a devenit primar al municipiului Câmpulung (sau Câmpulung Muscel) din județul Argeș, fiind re-validată în cadrul alegerilor locale din 2024. Ulterior, a devenit președintele Uniunii Salvați România (USR) în iunie 2024. În urma alegerilor interne din Uniunea Salvați România (USR) din iunie 2024 pentru desemnarea candidatului prezidențial al formațiunii politice, Elena Lasconi a câștigat detașat aceste alegeri, devenind astfel candidatul prezidențial al partidului pentru alegerile prezidențiale din 2024 din România.

Iaca nu am terminat bine de scris că  un prieten a publicat pe F.B:

"Domnul MIRCEA GEOANĂ candidat la alegerile prezidențiale !

Aceasta este știrea primei săptămâni a lunii lui Cuptor ! Conform bunelor obiceiuri din spațiul carpato - dunărean, cei care au aflat știrea s-au împărțit imediat în două tabere :  aceea a susținătorilor și aceea a detractorilor lui MIRCEA GEOANĂ.  Susținătorii au început să-l laude pe favoritul lor, înșirând, pe Internet, o mulțime de școli înalte pe care le-ar fi absolvit candidatul în cauză. Ce este drept, nimeni nu spune dacă le-a și frecventat ! De la absolvirea liceului N. Bălcescu, din București, în anul 1977, la vârsta normală, de 19 ani, nu mai apare nicio încadrare în timp a locurilor unde a studiat, sau a lucrat, cu excepția absolvirii Institutului Politehnic din București, pe care o putem estima în anul 1983 (socotind un an de armată și cinci de studii), ajungând deci, inginer, în anul 1983, deoarece fiul tovarășului general nu ar fi putut pierde vreun an în timpul studiilor universitare. Desigur, ca orice alt proaspăt inginer, a primit o repartiție, pentru a-și face stagiatura într-o întreprindere industrială, timp de trei ani, conform specializării obținute.  O nouă informație, despre tânărul MIRCEA GEOANĂ, se referă la anul 1990, când proaspătul ministru de externe, ADRIAN NĂSTASE, l-a angajat la MINISTERUL DE EXTERNE, deoarece cunoștea limba franceză. O fi fost deschis un birou de recrutare, la EXTERNE, pentru tineri cunoscători de limbi străine, sau tăticul general nu l-a lăsat pe tânărul inginer să-și facă stagiatura în unitatea industrială în care a fost repartizat, în ciuda interdicției legale și l-a luat de mână și l-a dus la Ministerul de Externe, unde tăticul avea colegi, galonați și ei, care  au angajat, în anul 1990,  pe tânăra speranță a diplomației române ? Se zice că, ministrul NĂSTASE ar fi vrut, mai întâi, să-i dea o funcție mai mică, tinerei speranțe, dar cum, între timp, fără a se preciza timpul, aceasta a absolvit dreptul, a fost numită într-o funcție importantă, în diplomația română, funcție care a fost la baza scării pe care MIRCEA GEOANĂ a urcat (sau a fost cocoțat), treaptă cu treaptă,  pe foarte multe fotolii importante ! Pentru legitimizarea funcțiilor primite, tânărului diplomat i-au fost adăugate studii la o înaltă școală de studii administrative din Franța și la o prestigioasă universitate din SUA, iar, în final, conform bunului obicei al liderilor politici români post-decembriști, și-a tras și un doctorat, în economie, la A.S.E.  Pentru a nu ieși din tiparul obișnuit, au apărut și contestatarii, care-l acuză pe MIRCEA GEOANĂ de plagiat, la elaborarea tezei de doctorat. Profesorul care a controlat teza, pentru a-i da calificativ de original, sau plagiat, ne explică ce softuri pretențioase au fost utilizate la acest control, în urma căruia s-au găsit mai puțin de un procent de elemente  care ar fi putut fi copiate din alte lucrări. Iar, pentru a ne convinge definitiv de justețea opiniei sale, distinsul domn profesor de la ASE  ne dă și două argumente care nu au nicio relevanță. Primul este acela că la susținerea tezei respective de doctorat au participat 50 de profesori universitari, iar al doilea este că, însuși rectorul ASE din acea perioadă, distinsul profesor DOLGU, a fost conducătorul științific al acestui doctorat.  Și, în final, ne întoarcem de unde am plecat, la știrea că MIRCEA GEOANĂ dorește să fie ales în funcția de președinte al ROMÂNIEI, după ce, în ultimii ani a fost ambasadorul ROMÂNIEI în SUA și secretar general adjunct al NATO.  Ce experiență de viață are acest om care vrea să conducă destinele țării, ce experiență politică și socială, în administrație, are acest candidat ? Să ne aducem aminte de faptul că la începutul anilor  90, președintele Iliescu era acuzat, de către dușmanii săi politici, interni, că ar fi agent KGB, deoarece a studiat câțiva ani, la facultate, în URSS ! Oare, se mai practică și în prezent acest gen de acuzații ? Înainte de a ieși din zona de întrebări, aș mai  pune una : știe cineva ce mai face cumnatul lui MIRCEA GEOANĂ,  fostul președinte de bancă, IONUȚ COSTEA, certat cu legea română, deși nu a fost niciodată un om sărac, tatăl lui lucrând la C.C. al P.C.R., iar mama, profesor universitar la  A.S.E . cu fratele lider european al machidonilor, stabilit în GERMANIA  ?  Oare, nu putem și noi să avem un președinte de naționalitate română, născut, crescut aici printre noi, care să fi cunoscut, de mic, viața plină de lipsuri a românilor în anii comunismului și care să-l îndemne să acționeze pentru a asigura o viață mai bună românilor ?"

P.S. Trăim acum în  capitalism. Tot ce-a fost bun în  trecut ne pute. Ne-am americanizat. Copiii, nepoții noștri  își  doresc să urmeze numai universități americane si nu alea ieftine ci alea de sute de mii de dolari, gen Harvard unde taxa  este de cca 300.000 $ 

Informații  pentru fii miliardarilor români:

"Pe primul loc în clasamentul realizat de cei de la URAP adică University Ranking by Academic Performance,  se află Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii. Cât te costă să studiezi un an la Harvard? Păi, în jur de 66.000 de dolari pe an adică 263.000 de lei, aproximativ. Cea mai mare parte a banilor merge către achitarea taxelor de școlarizare, peste 45.ooo de dolari, în timp ce pentru masă și cazare se achită 15.381 dolari. Penktru cărți și alte cursuri se plătește în jur de 1.200 de dolari la care se adaugă alte cheltuieli legate tot de mediul academic și care se ridică și ele la aproximativ 3.000 de dolari. Studenții trebuie să aibă și o asigurare de sănătate atunci când se înregistrează, asta înseamnă alți 2.300 de dolari. Iar pentru fiecare an de studiu, tariful crește.

Pe locul trei în top se află Oxford, unde cetățenii din Uniunea Europeană plătesc costuri de școlarizare mai reduse dar cu toate astea, un an la oricare din cele trei univerisități britanice de top, Oxford, Cambridge sau University College of Lodon costă peste 30.000 de dolari, în funcție de specializarea aleasă. Taxele și aici se măresc în fiecare an."

După ce am recitit CV-ul lui G.D. am crezut că m-a lăsat vederea. După lovitura de stat din '89, acesta a fost înfășurat în specializări, care mai de care, la universitati de prestigiu, americane. Cred ca erau numai niste vizite in care G.D a fost bine fezandat de americani ca și  "studentul" Geoană. 

Pentru cunoscători doar atata spun: G.D, de altfel un intelectual rasat, a fost bine fezandat de ruși în anii tinereții, specializare de doi ani la Frunze. Cunostea la perfecție limba rusă de care era tare mandru. Am mai povestit câte ceva cu ani in urmă.  Dacă m-aș apuca de scris povești cu G.D. nu aș mai termina niciodată compilația  de față.  ( Amintirile mele din clipele, sutele de ore petrecute cu G.D. prin pădurile  din spatele Ambasadei României  la Berna din anii comunismului victorios).

Eu, țăran am fost si țăran voi muri fără doctorate, specializari în SUA sau în RUSiA care nu mai dau bine la CV. 

Se pot compara CV-urile celor doi, M.G. și  G.D? Ce ziceti?

N-aș fi scris nimic dar parcă  îmi pasă de cine va fi președinte  în Romania.  Românii, oare, au vreo șansă?

Bună dimineața!

Acest gest atrage energia negativă din viața ta. Multe persoane se întreabă de ce le merge rău

Te-ai simțit vreodată prost fără umotiv clar? Uneori, acest sentiment poate fi atribuit unor superstiții sau concepții populare, cum ar fi anumite obiecte de mobilier sau plante care atrag energia negativă. Totuși, nu doar obiectele din jurul nostru pot influența starea de bine, ci și anumite comportamente și obiceiuri.

Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri care poate atrage energia negativă este comparația constantă cu ceilalți. Rețelele de socializare, atât de populare în zilele noastre, facilitează această comparație. Multe persoane își văd prietenii sau cunoștințele aparent mai bogați sau mai fericiți și ajung să se simtă inferioare.

Compararea cu alții poate avea efecte negative indiferent dacă te compari cu persoane pe care le consideri superioare sau inferioare. Compararea cu cei care au mai puțin poate crea incertitudini și teama de a-ți asuma riscuri, în timp ce compararea cu cei care au mai mult poate duce la frustrare și invidie. Aceste emoții negative contribuie la atragerea energiei negative în viața ta, afectându-ți starea de bine și satisfacția personală.

Un alt obicei care poate atrage energia negativă este asumarea prea multor responsabilități în același timp. Specialiștii avertizează că multitasking-ul poate duce la epuizarea creierului și a energiei. Fiecare sarcină necesită timp și concentrare, iar când te supraîncarci, apar frustrările și stările de disconfort. Este important să îți gestionezi timpul și sarcinile în mod eficient pentru a evita aceste efecte negative.

Atragerea energiei negative în viața ta poate fi rezultatul unor gesturi și obiceiuri aparent inofensive, precum comparația cu ceilalți și asumarea prea multor responsabilități. Pentru a-ți menține starea de bine, este esențial să eviți aceste comportamente și să te concentrezi pe propriile obiective și realizări, gestionându-ți timpul și energia într-un mod echilibrat. Astfel, vei putea atrage mai multă energie pozitivă și îți vei îmbunătăți calitatea vieții.