Oficial, în România, rata abandonului școlar este de 16%, față de 10%, media UE. Experți în Educație atrag însă atenția că, în realitate, rata abandonului e dublă față de cifrele oficiale.
România este campioană la abandon școlar Foto: Arhivă
În acest an, la examenele de Evaluare Națională s-au prezentat la proba scrisă la Română 154.600 de absolvenți de clasa a VIII-a, din 161.500 de înscriși. Pe lângă cei peste 7.000 de elevi care au renunțat să se mai prezinte, alți 15.000 de elevi aflați în cataloage în clasa a VIII-a la începutul anului nu au mai fost înscriși la examen, potrivit datelor anunțate de Ministerul Educației.
Motivele invocate de secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, au fost acelea că elevii „fie nu au promovat clasa a VIII-a, fie nu au dorit să se înscrie la Evaluarea Națională“. Reamintim însă că, spre deosebire de Bacalaureat unde fiecare elev completează o cerere pentru a participa la examen, la clasa a VIII-a, înscrierea se face automat de către secretariatele școlilor.
Profesorul de matematică Ștefan Vlaston, expert în Educație, face un calcul al copiilor născuți în 2009: 228.000, din care s-au prezentat la Evaluarea Națională din acest an doar 154.600. Prin urmare, restul de elevi, cumva, s-au „pierdut pe drum“. În aceste condiții, rezultă o rată de abandon de 32%, dublă față de cea oficială.
Argumentul că mulți dintre elevii „dispăruți“ au plecat în străinătate nu prea ține, subliniază expertul, pentru că numărul acestora nu poate fi mai mare de câteva mii, strict dintre cei născuți în 2009. Iar dacă o treime dintre copiii României nu au urmat școala, cine răspunde pentru acest eșec de proporții?, punctează Ștefan Vlaston. An de an, mai spune el, numărul elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională este mult mai mic decât numărul elevilor înscriși în clasa a VIII-a, iar cei care se află la cârma Educației nu s-au simțit datori să ofere nicio explicație plauzibilă.
În 2022, de exemplu, situația a fost următoarea: 172.900 de elevi înmatriculați în clasa a VIII-a, dar doar 155.800 înscriși la Evaluare, dintre care s-au prezentat 150.000. Iar de luat examenul, l-au luat și mai puțini – 122.000. Numărul corigenților la clasa a VIII-a a variat între 3.000 și 6.000 de elevi, calculează profesorul, deci nu se pot justifica diferențele enorme între cifrele prezentate.
Singura explicație posibilă, atrage atenția expertul, este faptul că 14.000 de elevi erau „virtuali“, adică trecuți în catalog, dar fără să dea pe la școală. Iar singurul ministru care a recunoscut problema a fost Ecaterina Andronescu. Ea a spus că, în 2019, a constatat că avea înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și au intrat în Evaluare doar 146.000, adică cu 40.000 mai puțini. Și să nu uităm că nu sunt elevi virtuali doar la clasa a VIII-a, sunt la toate clasele.
Două sunt motivele care-i determină pe directori să înregistreze mai mulți elevi decât sunt în realitate: finanțarea per capita care face ca numărul mai mare de elevi să aducă un buget mai mare și învățământul liceal obligatoriu.
Potrivit lui Vlaston, abandonul școlar crește pe măsură ce elevii avansează în cicluri. Astfel, părăsirea școlii atinge rata cea mai mare pentru că elevii din rural renunță să mai vină la școală după primele luni de liceu, în clasa a IX-a. De ce? „Din cauza costurilor foarte mari cu transportul, cu masa, cu cazarea, plus că se scoală la 5 dimineața pentru a prinde mașina către școală. Elevii renunță la un moment dat, după o lună, două, trei. Dar ei nu sunt șterși din catalog, nu sunt lăsați repetenți, sunt considerați cu situația neîncheiată“, explică profesorul.
Un moment al adevărului l-a constituit anul trecut vizita inopinată din februarie a inspectorului școlar general din Gorj – la acea vreme, Dana Constantinescu – la mai multe licee din Târgu-Jiu. Inspectorul-șef a constatat că la Liceul „Traian Vuia“, din 21 de clase, erau la ore doar 4 elevi, în timp ce la Liceul Auto, sălile de clasă au fost populate cu angajați ai școlii, situația frizând absurdul. Fosta șefă a ISJ Gorj a propus atunci comasarea a cinci licee tehnologice din Târgu-Jiu, dar s-a opus primarul Marcel Romanescu. În cele din urmă, inspectorul-șef și-a dat demisia din funcție. „Acesta a fost doar vârful aisbergului“, atenționează Ștefan Vlaston.
O situație exactă în sistem am putea avea dacă ministerul ar obliga inspectoratele să meargă în controale pe teren, subliniază expertul în Educație. „Unde se duc banii destinați elevilor virtuali și cine îi încasează? Acum, când deficitul bugetar este de 32 de miliarde de lei, nu este important răspunsul la această întrebare? Cel mai grav este că Ministerul Educaţiei ignoră, an de an, toate aceste probleme extrem de grave şi nu ia măsurile ce se impun. Este condus de miniştri incapabili, incompetenţi, cărora nu le pasă de copiii ţării? Ce pierderi suferă România, an de an, din cauza acestei nepăsări? Cum ţinem cont de faptul că aşa cum arată şcoala azi va arăta societatea mâine?“, subliniază Vlaston.
Iar școala de azi arată foarte rău, asta dacă suntem dispuși să recunoaștem. Expertul Mihai Maci publică într-un articol pentru Contributors.ro un fragment dintr-o lucrare de licență a unui student din anul al III-lea: „În intermediul conținutului Convenției de Armistițiu care era compusă dintr-un preambul de 20 de articole și 6 anexe, având un caracter deținând o particularitate mult mai vastă decât acest tip de documente“.
Studentul nu e nici slab, nici dezinteresat, precizează Mihai Maci. Iar felul acesta de a scrie este propriu unei bune părți a tinerilor care ajung în universități. „Simplul fapt de a vedea o lucrare scrisă clar și coerent mă face să mă întreb dacă nu cumva e copiată“, mai spune profesorul. Cei mai mulți studenți știu să scrie „aproximativ“, fac greșeli de gramatică, au dubii când se scrie cu doi de „i“ sau cu unul singur, dificultăți în privința semnelor de punctuație, la despărțirea în silabe și, în general, la coerența frazei. Cât privește nivelul de pregătire a studenților la o specializare care are legătură cu istoria, mulți nu au auzit de Napoleon sau de Hitler. Iar cunoștințele științifice sunt, de multe ori, nule: „Majoritatea consideră că lumea e făcută de Dumnezeu fiindcă «așa a vrut El» și științele (oricare) sunt niște mari conspirații menite a ne lua banii. Dacă nu reproduc ceva învățat pe de rost sau nu copiază, dau foaia albă. Atenție: toți sunt absolvenți de Bacalaureat și, adesea, cu note mari“, atrage atenția Mihai Maci.
Dacă ne interesează să schimbăm situația, adaugă expertul, atunci ar trebui să începem cu începutul. „Nimic nu este mai necesar decât o școală temeinică pe clasele mici. Ceea ce nu se învață la acest nivel incipient – atenția, răbdarea, exercițiul curiozității, deprinderea de a lectura, coerența formulării, judecata clară – nu se mai recuperează niciodată, indiferent de numărul anilor de școală.“
Dacă un elev termină ciclul primar fără să poată citi cursiv, fără să înțeleagă logica unei probleme și fără să aibă o deschidere față de mediul natural și istoric în care trăiește, va rămâne mereu la acest nivel, pentru că din clasa a V-a „sistemul“ nu-l va mai trata ca pe o persoană în formare, ci ca pe o cifră în statistica educației: „Iar la vârsta conștiinței (cât o fi ea de timpurie la generațiile actuale), și el înțelege că, într-o lume în care nu e decât un x fără nicio șansă reală, nu are de ce să se comporte nici civilizat și nici cinstit. El a pierdut partida la o vârstă la care nu putea decide nimic. Adevăratul proletariat al României nu e alcătuit din pensionari și asistați social (care sunt, și ei, oameni cu probleme reale), ci din acești tineri fără niciun orizont, pe care «sistemul» îi scuipă în lume și-i abandonează norocului“, avertizează Mihai Maci.
