Teahybrid, Eiffel Tower.

 

Profesorașul ajuns stăpân.

Republica Moldova

Scriitorul Radu Vancu: De 1 iunie, Ciucă & Iohannis au dat o ordonanță împotriva profesorilor

Scriitorul Radu Vancu: De 1 iunie, Ciucă & Iohannis au dat o ordonanță împotriva profesorilor – care e, de fapt, o ordonanță împotriva copiilor. Și care arată ce e “România educată”: cea mai sistematică distrugere a educației

Reacție dură a scriitorului și profesorului Radu Vancu la ordonanța de urgență a Guvernului prin care se măresc cu câteva sute de lei salariile profesorilor de la 1 iunie, deși aceștia, prin reprezentanții lor, nu au acceptat această propunere a Executivului, în contextul celei mai ample greve din ultimii 18 ani. „Ordonanța abuzivă e o bătaie de joc. O umilință suplimentară administrată întregului sistem de educație. Profesorii sunt și mai îndreptățiți să continue greva", scrie Vancu, într-o postare pe Facebook, critic și la adresa președintelui Klaus Iohannis, cadru didactic de profesie, despre care spune că „Nu așa trebuie să arate un profesor (…) Adevărații profesori sunt solidari cu viitorul vostru", notează Edupedu.

În textul său, Radu Vancu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității Lucian Blaga din Sibiu, susține că „ieșirea dură a președintelui Iohannis împotriva profesorilor aflați în grevă arată, fără putință de dubiu, că este principalul susținător al ordonanței abuzive. A fost dată cu acordul lui deplin. Vede în profesorii aflați în grevă niște “crizatori", cu cuvântul inventat de el. Îi disprețuiește, îl irită, a vrut neapărat să-i umilească".

• Mesajul său integral, redat mai jos.

„De 1 iunie, Ciucă & Iohannis au dat o ordonanță împotriva profesorilor – care e, de fapt, o ordonanță împotriva copiilor. Și care arată ce e “România educată": cea mai sistematică distrugere a educației. Cu profesori umiliți, față de care președintele Iohannis se comportă ca un vechil cu șerbii de pe moșia lui. Cu elevi pe care nu-i ascultă nimeni. Cu o finanțare de 2 ori, aproape de 3 ori mai mică decât prevede legea. Un președinte care jignește sute de mii de profesori jignește, de fapt, milioane de copii. Și milioane de părinți. Și o țară întreagă", scrie Vancu.

„Îmi e rușine că președintele acesta e profesor. Nu așa trebuie să arate un profesor, dragi eleve & elevi. Un profesor, fie el chiar și președinte de țară, nu umilește alți profesori, nu-i amenință din poziții de putere, nu vorbește despre “proiectul meu România educată" cu sentimentul că e o proprietate personală a lui, și nu un serviciu public pe care a eșuat în a-l oferi. Un profesor nu numește plagiatori în poziții de putere – de la prim-miniștri la miniștri ai Educației sau ai Internelor. Un profesor nu subfinanțează Educația. Un profesor nu minte, cerând votul pentru un lucru – ca să facă apoi cu nerușinare exact opusul. Un profesor nu mimează negocierea, susținând ordonanțe de urgență refuzate de ceilalți profesori – și pretinzând apoi că le-a oferit exact ceea ce au cerut", mai notează Vancu.

Citește articolul complet pe Edupedu.ro.

Donație Paypal recurentă 

3 EUR 5 EUR 10 EUR 25 EUR 50 EUR

Venim și noi la Bulboaca!

Hai, la Bulboaca!

Vin, politică și lux - Istoria Castelului Mimi din Bulboaca, Versailles-ul din R. Moldova

Castelul Mimi din Bulboaca este unul dintre cele mai frumoase locuri din Republica Moldova, fiind construit de un boier care a studiat în Franța, a fost guvernator al Basarabiei și a deținut și funcții în finanțe la București. Care este povestea acestui loc care va găzdui un summit important?

h2: Bulboaca, summit-ul și castelul

Bulboaca este un sat din raionul moldovenesc Anenii Noi, are 5.000 de locuitori, se găsește la 45 de km de Chișinău și este faimos în Moldova pentru castelul vinicol Mimi și pentru Fabrica de Vin a familiei Mimi. Cel mai apropiat oraș este Anenii Noi (la 8 km).

Pe 1 iunie, satul moldovenesc va găzdui a doua ediție a Summit-ului Comunității Politice Europene, un eveniment la care participă, atât lideri ai țărilor din UE, cât și din afara acesteia. La evenimentul din acest an sunt așteptați 47 de președinți și șefi de guverne din țările europene.

Restauranul de la castel (foto Shutterstock)

Castel Mimi este faimos nu doar pentru cramă, pentru clădirile luxoase și pentru degustări, dar și pentru băile în vin și pentru masajul cu ulei de struguri. Principalul restaurant se numește Bufnița Albă deoarece, spun cei de la Mimi, trăiesc în zonă astfel de bufnițe pe care le pot vedea uneori și turiștii.

Interesant este că o bună parte dintre vinurile produse aici ajung în China și Japonia.

Castel Mimi organizează Tururi Vinicole și ateliere, cu prețuri între 80 și 650 lei românești (300-2.500 lei moldovenești) în funcție de cât durează turul, câte vinuri se degustă și câte feluri de mâncare sunt incluse. Turul de "fițe maxime" este pentru un cuplu și costă echivalentul a 2.500 de lei.

De la Iași sunt 200 km, de la Suceava sunt 320 km, iar de la București la Bulboaca sunt aproximativ 500 km.

h2:Bulboaca, un sat vechi de 300 de ani

În primul rând trebuie spus că "bulboacă" înseamnă bulboană sau vâltoare, adică un loc dintr-un râu unde apa este adâncă și unde este mare pericol de înec.

Satul este atestat documentar la 1711 cu denumirea de Bulboaca Tătărască. Numele satului se regăseşte pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) şi pe cea a statului major al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.

Foto Multipedia2014, Dreamstime.com

La 1806 Bulboaca se compunea din două aşezări: Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască, dar tătarii au părăsit cu totul Moldova după războiul ruso-turc (sursa Moldovenii.md).

La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform recensământului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării și două feţe bisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fost ridicată din piatră biserica cu hramul "Sf.Nicolae".

În 1817 satul întrunea 52 de gospodări și documentele pomenesc și viticultura, domeniul pentru care satul este faimos în prezent.

În 1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului XIX la Bulboaca erau 101 familii. În 1871 satul intră în "era modernă", fiindcă s-a deschis gara, pe noua linie de cale ferată Chișinău - Tiraspol.

În 1901 la Bulboaca este înființată o întreprindere de vinificație, care îşi are originea în anii 50 ai secolului al XIX-lea

h2:Constantin Mimi, politician, guvernator și producător de vin

Constantin Mimi a fost și politician, și producător de vin, a fost pentru scurt timp guvernator al Basarabiei și a avut și funcții importante în finanțe la București, pe timpul României Mari.

Familia Mimi are rădăcini greco-albaneze, iar numele Mimi vine de numele grecesc Mihail. Constantin Mimi este descris în turul turistic al castelului ca fiind primul basarabean care a condus un Ford și primul care a folosit betonul armat în construcție.

Foto Multipedia2014, Dreamstime.com

Boierul Mimi începe la 1893 cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de viţă de vie și producerea vinului în cantităţi mari, vin pe care apoi îl exporta la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Pentru prima dată în istoria Basarabiei aduce şi recoltează, soiul "Aligote", care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale moldovenilor. Fabrica a fost amplasată lângă calea ferată, pentru ca exportul către URSS să fie mai ușor de făcut.

Construcția Castelului Mimi a început în 1893, iar edificiul a fost inaugurat în 1901. Clădirea impresionantă cu două etaje a fost construită după un proiect francez, fiind primul edificiu din zonă pentru care s-a folosit betonul armat.

h2:Viața lui Contantin Mimi în câteva date cheie

1868: La 2 februarie, la Chișinău în familia lui Alexandru Mimi și Aglaida Vacamei, ambii greci de origine, se naște Constantin Mimi.
1891: La vârsta de 23 de ani, Constantin Mimi moștenește pământurile tatălui său, aflate în preajma localității Bulboaca.
1893: Constantin plantează primii butași de viță-de-vie pe moșia sa și începe construcția castelului, acesta fiind momentul când a început istoria de astăzi a vinurilor Mimi.
1897: Mimi a absolvit Școala Agricolă Superioară din Montepellier, Franța, unde timp de doi ani a studiat arta cultivării viței-de-vie și metodele franceze de producere a vinului.
1901: Castelul este dat oficial în exploatare. La scurt timp vinurile de aici încep să capete notorietate la diverse concursuri.
1914: În vara anului 1914, Țarul rus Nicolae al II-lea efectuează un popas la vinărie. Această vizită îl ajută pe monarh să înțeleagă mai bine vinurilor basarabene și stimulează o creștere a livrărilor pe teritoriul Imperiului Rus. Se spune că Mimi ar fi obținut un contract pentru a livra vin armatei ruse.
1917: Constantin Mimi devine guvernator al Basarabiei, numit de către guvernul provizoriu al Rusiei, format după revoluția rusă din acel an.
1925: Carol al II-lea, Prințul moștenitor al tronului României, în cadrul unei vizite la Cetatea Tighina, trece pe la domeniile boierului Mimi.
1935: Moare pe 17 aprilie, la Chișinău.

h2:Castel Mimi după moartea lui Mimi

La 1940 Castel Mimi trece în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp într-o fabrica de vin, una dintre cele mai mari din URSS.

În 1952 se înființează sovhozul-fabrică "Bulboaca" specializat în viticultură și producerea vinurilor brute, iar la finele anului 1977 începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare de 40.000 tone de struguri. Noua fabrică a fost dată în exploatare în anul 1982 și Mimi a fost una dintre cele mai mari fabrici de vin din URSS, cu producție ce a depășit și 6 milioane de sticle/an.

Foto Frimufilms, Dreamstime.com

Vinăria a fost modernizată în 2010, când s-au adus și utilaje noi. Castelul a fost modernizat între 2011 și 2016 de familia Trofim. Conacul are forma literei L, iar prima clădire a fost construită între 1893 și 1901. A doua clădire a fost ridicată și extinsă între 1920 și 1950. Aici puteți citi un interviu cu principalul investitor, intervoiu realizat de publicația mold-street.com.

Sursa foto:

Dreamstime.com

O lume minunată, lumea cărților!

Cărți gratis, vă  așteaptă:

Primul militar al țării

Instituțiile de apărare și siguranță publică ale statului la mâna...... vântului.

Meseria de polițist, sperietoare pentru tineri. De ce nu mai sunt atrași românii de uniformă

Tinerii nu mai vor să se facă polițiști. La școlile de agenți de poliție, concurența s-a prăbușit, fiind înregistrat sub un candidat pe loc, iar asta va adânci deficitul de cadre din sistem. Curând nu o să mai aibă cine să ne apere de infractori.

În viitorul relativ apropiat, România riscă să rămână fără polițiști după ce, pe fondul deficitului masiv de personal, la școlile de poliție concurența este foarte mică, iar locurile vacante nu pot fi ocupate.

„Într-o premiera istorică, la această sesiune de admitere, concurența la școlile de poliție a înregistrat sub un candidat pe loc. Practic, locurile scoase la concurs vor rămâne neocupate! Felicitări, stimați politicieni, ați reușit dezmembrarea ultimului sistem vital al acestei țări: ordinea și siguranța publică. Să nu uităm că până la această veste catastrofală, MAI înregistra deja un deficit teoretic de 30.000 de cadre, iar cel real depășește cu siguranță 40.000 de cadre, având în vedere nevoile operative, epuizarea și multitudinea de sarcini și misiuni“, avertizează sindicaliștii de la SIDEPOL.

La rândul lor, polițiștii care fac parte din sindicatul EUROPOL au explicat în detaliu care este situația ocupării locurilor scoase la concurs de școlile de agenți ale MAI. Concret, la Școala de agenți de poliție Câmpina sunt deocamdată ocupate 774 de locuri din 1.340 (57,7% grad de ocupare), iar la Școala de agenți de poliție din Cluj sunt teoretic ocupate 203 locuri din 300 (67,6% grad de ocupare). La Școala de agenți de poliție de frontieră din Oradea situația este și mai rea, fiind ocupate 110 locuri din 240 (45,8% grad de ocupare).

„Începând de miercuri urmează vizita medicală, care va reduce în continuare gradul de ocupare a locurilor. Deși deficitul de personal este cel mai mare din istoria MAI, se pare că nu au fost identificate soluții reale, iar cineva trebuie să plece acasă. Sesiunea de admitere în școlile de agenți de poliție anunțată de Ministerul Afacerilor Interne în vederea reducerii deficitului de personal arată a fi un mare eșec. Un eșec al acestei sesiuni se arăta încă de când a fost postat anunțul de concurs de admitere pentru perioada aprilie-iunie, în condițiile în care erau indicii clare că nu va exista un număr considerabil de candidați, ținând cont de faptul că Bacalaureatul va avea loc abia în luna iunie, iar potențialii candidați vor fi din rândul celor care au fost respinși la sesiunile precedente. Deși numărul candidaților înscriși a fost unul extrem de scăzut, între 1,3 și 2 candidați pe loc, numai după prima probă susținută, cea fizică, aproximativ 40%-50% dintre candidați nu au promovat. Nu vrem să anticipăm greșit de pe acum câți candidați vor fi declarați admiși la finalul sesiunii, însă rezultatele preliminare arată dezastrul în care se află MAI în momentul de față, lipsa de interes pentru meseria de polițist rezultată din numărul redus de candidați, riscând să fie pentru prima dată în istoria MAI când abia se vor ocupa jumătate din numărul locurilor scoase la concurs“, au explicat sindicaliștii EUROPOL.

Aceștia au identificat și câteva motive pentru care tinerii nu mai sunt interesați de meseria de polițist. În primul rând, este vorba de volumul foarte mare de muncă, din cauza deficitului de personal, un polițist lucrând cât pentru alți doi sau trei colegi, dar și din cauza neaplicării unei salarizări corecte prin înghețarea drepturilor bănești cuvenite. În plus, sindicaliștii susțin că în sistem sunt salarii foarte mici, „cât al unui angajat dintr-un supermarket, comparativ cu riscurile pe care le au polițiștii“, un agent nou angajat având un salariu brut de 3.000 de lei. Nu în ultimul rând, sindicaliștii susțin că „sistemul este profund afectat de nepotismele din sistem, pile, relații și cunoștințe“.

Fericire