În capitala Rusiei, săptămâna aceasta, liderii chinezi și ruși și-au dezvăluit angajamentul comun de a reproiecta ordinea globală, un acord multilateral de o magnitudine nemaivăzută în ultima sută de ani.
Ceea ce tocmai a avut loc la Moscova, este nimic altceva decât o nouă Yalta, care, de altfel, întâmplător, se află chiar în Crimeea. Spre deosebire de întâlnirea din 1945, de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, a președintelui american Franklin Roosevelt, a liderului sovietic Iosif Visarionovici Stalin și a prim-ministrului britanic Winston Churchill în Crimeea, această reuniune este prima din ultimii cinci sute de ani când niciun lider politic din vest nu stabilește agenda situației globale. Președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin sunt cei care conduc acum lumea multilaterală, multipolară. Excepționaliștii occidentali își pot desfășura ritualurile de plâns atât de mult precum doresc: nimic nu va schimba optica spectaculoasă și substanța de bază a acestei ordini mondiale în curs de dezvoltare, în special pentru Sudul Global.
Ceea ce își propun Xi și Putin a fost explicat în detaliu înainte de summit-ul lor, în două articole scrise chiar de către cei doi președinți. Asemenea unui balet rusesc foarte frumos sincronizat, viziunea lui Putin a fost prezentată în Cotidianul Poporului din China, concentrându-se pe un „parteneriat legat de viitor”, în timp ce cea a lui Xi a fost publicată în Gazeta Rusă și pe site-ul RIA Novosti, axându-se pe un nou capitol de „cooperare și dezvoltare comună”.
Chiar de la începutul summit-ului, discursurile lui Xi și Putin au condus mulțimea NATO într-o frenezie isterică de furie și invidie: purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova a surprins perfect starea de spirit occidentală când a remarcat că „Vestul făcea spume la gură”.
Prima pagină a Gazetei Ruse de luni a fost emblematică: Putin făcea un tur al Mariupolului eliberat de sub nazism discutând cu locuitorii, iar lângă, articole favorabile lui Xi. Acesta a fost, pe scurt, răspunsul concis al Moscovei la cascadoria penibilă a dronei de spionaj MQ-9 Reaper în Marea Neagră, a intrigilor isterice ale Washington-ului și la mizeria Curții Penale Internaționale (ICC).
„Spume la gură” câte vrei, în timp ce NATO este pe cale de a fi umilit complet în Ucraina.
În timpul primei lor întâlniri „informale”, Xi și Putin au discutat nu mai puțin de patru ore și jumătate. La final, Putin l-a condus personal pe Xi la limuzina lui. Această conversație a fost adevărata afacere: în ea s-au cartografiat coordonatele multipolarității, coordonate care încep cu o soluție pentru Ucraina.
Era previzibil, au existat foarte puține scurgeri de la cei din prima linie de negociere dar a existat una destul de semnificativă cu privire la situația din Ucraina. Putin a subliniat politicos că respectă poziția Chinei, exprimată în planul de soluționare a conflictului în 12 puncte al Beijingului, respins din principiu de Washington, dar poziția Rusiei rămâne fermă: demilitarizare, neutralitate militară ucraineană și implementarea "la virgulă" a noilor/viitoarelor acorduri în teren. În paralel, Ministerul Rus de Externe a exclus complet vreun rol pentru SUA, Marea Britanie, Franța și Germania în viitoarele negocieri referitoare la Ucraina: aceștia, pe bună dreptate, nu sunt considerați mediatori neutri.
COLABORAREA MULTIPOLARĂ
A doua zi a fost totul despre afaceri: de la energie și cooperare „militar-tehnică” până la îmbunătățirea eficacității coridoarelor comerciale și economice care traversează Eurasia. Rusia se află deja pe primul loc ca furnizor de gaze naturale pentru China, depășind Turkmenistanul și Qatarul, cea mai mare parte a energiei transferându-se prin conducta de 3.000 de km Power of Siberia care se întinde până în provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei, rută lansată în decembrie 2019. Negocierile privind Puterea Siberiei II, conducta ce va traversa Mongolia avansează rapid. Cooperarea chino-rusă în domeniul înaltelor tehnologii este explozivă: 79 de proiecte în valoare de peste 165 de miliarde de dolari. Totul, de la gaze naturale lichefiate (GNL) la construcții de avioane, construcții de mașini-unelte, cercetare spațială, agro-industrie și coridoare economice modernizate. Președintele chinez a spus în mod explicit că dorește să lege proiectele Noului Drum al Mătăsii de Uniunea Economică Eurasia (EAEU). Această interpolare BRI-EAEU este o evoluție naturală. China a semnat deja un acord de cooperare economică cu EAEU. Ideile super strategului macroeconomic rus Serghei Glazyev dau în sfârșit roade.
Nu în ultimul rând, va exista un nou impuls către decontări reciproce în monede naționale între Asia, Africa și America Latină. În toate scopurile economice, Putin a susținut rolul yuanului chinez ca nouă monedă comercială preferată, în timp ce discuțiile complexe privind o nouă monedă de rezervă susținută de aur și/sau mărfuri continuă. Această ofensivă comună economică/de afaceri se leagă de ofensiva diplomatică concertată Rusia-China pentru a reface zone vaste din Asia de Vest și Africa. Diplomația chineză funcționează ca o adevărată matrioșcă în ceea ce privește transmiterea de mesaje subtile.
Este departe de a fi o coincidență faptul că vizita lui Xi la Moscova coincide exact cu cea de-a 20-a aniversare a invaziei ilegale americane din Irak, în urma căreia, respectiva țară ocupată a fost complet distrusă, iar jefuirea ei se întinde până în ziua de azi.
În paralel, peste 40 de delegații din Africa au sosit la Moscova cu o zi înainte de Xi pentru a participa la o conferință parlamentară „Rusia-Africa în Lumea Multipolară”, întâlnire premergătoare celui de-al doilea summit Rusia-Africa din iulie anul viitor. Zona din jurul Dumei de Stat a Rusiei arăta exact ca în zilele de odinioară ale Mișcării Nealiniate Africane (NAM), când cea mai mare parte a Africii păstra relații anti-imperialiste foarte strânse cu URSS. Putin a ales exact acest moment pentru a anula datoria africană de peste 20 de miliarde de dolari.
În Asia de Vest, Rusia-China acționează ca și în Africa, total în sincronizare. Apropierea saudit-iraniană a fost de fapt demarată anterior de Rusia: aceste negocieri au fost cele care au dus la semnarea acordului dintre Arabia Saudită și Iran la Beijing. Moscova coordonează, de asemenea, discuțiile de apropiere dintre Siria și Turcia. Diplomația rusă cu Iranul, acum sub statut de parteneriat strategic, este menținută pe o cale separată.
Surse diplomatice confirmă că Serviciile de Informații Chineze, prin propriile investigații, sunt acum pe deplin asigurate de popularitatea vastă a lui Putin în Rusia și în cadrul elitelor politice ale țării. Asta înseamnă că fanteziile conspiraționiste de tip „schimbare regim” sunt excluse. Acest lucru a fost fundamental pentru decizia lui Xi și a Zhongnanhai-ului (Sediul Central al Chinei pentru Oficialii de Partid și de Stat) de a-l valida pe Putin ca partener de încredere pentru următorii ani, având în vedere că va candida și câștiga următoarele alegeri prezidențiale din Rusia. China este întotdeauna despre continuitate.
Așadar, summitul Xi-Putin a pecetluit definitiv China-Rusia ca parteneri strategici pe termen lung, angajați să dezvolte o competiție geopolitică și geoeconomică serioasă cu hegemonii occidentali în declin. Aceasta este lumea nouă născută la Moscova în această săptămână. Putin a definit-o anterior ca o nouă politică anticolonială. Nu există cale de întoarcere la de la demolarea rămășițelor „Pax Americana”, adică "pacea sub condițiile impuse de colonialismului american".
MUTAREA EPICĂ A ULTIMULUI SECOL
În „Before European Hegemony: The World System A.D. 1250-1350”, autoarea Janet Abu-Lughod a edificat o narațiune atent construită care arată cum a predominat ordinea multipolară atunci când Occidentul „a rămas în urmă Orientului”.
Este posibil să asistăm la o schimbare istorică similară în devenire, dublată de o renaștere a Confucianismului (respectul pentru autoritate, accent pe armonia socială), echilibrul inerent Tao și puterea spirituală a Ortodoxiei Răsăritene. Aceasta este, într-adevăr, o luptă civilizațională. Moscova, primind în sfârșit primele zile însorite de primăvară, a oferit săptămâna aceasta o ilustrare mai amplă a „săptămânilor în care au loc decenii”, în comparație cu „deceniile în care nu se întâmplă nimic bun”.
La finalul întâlnirii cei doi președinți și-au luat rămas bun într-o manieră emoționantă.
Xi: „Acum, există schimbări care nu s-au întâmplat în 100 de ani. Când suntem împreună, conducem aceste schimbări.”
Putin: „Sunt de acord”.
Xi: „Ai grijă, dragă prietene.”
Putin: „Călătorie sigură”.
Iată că astfel se deschide o nouă zi, o nouă eră, de la ținuturile Soarelui Răsare până la stepele eurasiatice.
