vineri, 9 decembrie 2022
Bun îi vinu' ....
VIDEO INTERVIU Arta vinului la Domeniul Aristiței. Cristian Tudor, oenolog: Merlot 2019 este un vin emblematic pentru crama noastră
Domeniul Aristiței este o cramă cu tradiție, aflată în Valea Călugărească, un loc care te îmbie să deguști un pahar de vin împreună cu prietenii, dar și un loc în care poți descoperi următorul tău vin preferat. Am vrut să aflăm istoria acesteia și am vorbit cu Cristian Tudor, oenologul cramei, pentru a afla micile detalii care au transformat, de-a lungul timpului, Domeniul Aristiței în locul de astăzi, unde cunoscătorii, dar și pasionații se pot bucura de gustul desăvârșit al unui pahar de vin de calitate. "Structura cramei este astfel concepută încât să păstreze funcțional beciul de peste 100 de ani al vechiului conac", ne-a povestit Cristian Tudor.
Domnule Tudor, bine ați venit, încep cu o întrebare simplă, firească, cum a luat naștere Domeniul Aristiței?
Cristian Tudor:. Cristian Tudor mă numesc, sunt oenologul domeniului Aristiței, domeniul situat la Valea Călugarească. Domeniul a luat naștere în anul 2013, atunci când investitoarea în acest domeniu, domnișoara Bianca Ioniță, ajunge aici pur și simplu din întâmplare, însoțită de mama dumneaei și de fostul proprietar al domeniului, un moștenitor al familiei Bujoiu. Impresionate de frumusețea locului, de zonă, dar și de faptul că în acea perioadă erau migdalii seculari, care sunt plantați pe aleea principală a domeniului. Aceștia erau înfloriți, astfel că au hotărât să cumpere acest domeniu și, tot în același an, au plantat cele 4 hectare cu viță de vie.
Aceasta era suprafața pe care o avea via în momentul în care a venit investitorul, nu?
Cristian Tudor: Aceasta era suprafața de vie a vechiului domeniu da, de peste un secol și care s-a păstrat în toată această perioadă. Numai că ea fiind destul de veche, a trebuit replantată, clar. Practic amprenta viticolă a domeniului este aceasta de 4 hectare. Mai cuprinde domeniul și alte construcții în curs, câteva clădiri auxiliare.
Care este originea numelui, cum a ajuns să se numească Aristița?
Cristian Tudor: Revin iarăși la domnișoara Bianca Ioniță, care denumește noua achiziție, noul domeniu viticol, în cinstea mamei sale, doamna Ioniță Aristița Adina. De aici denumirea de Domeniul Aristiței.
Cine s-a ocupat la început de cramă în momentul în care practic ea a fost repusă în afaceri?
Cristian Tudor: De suprafața viticolă s-au ocupat specialiștii din fonduri europene -replantări de suprafețe de viță de vie. De la început am fost cooptat în cramă și atunci mi-am pus experiența în practică în noua cramă.
Ce soiuri se cultivă și care ar fi structura cramei în momentul de față?
Cristian Tudor: Soiurile cultivate sunt Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Fetească Neagră și Cabernet. Structura cramei este astfel concepută încât să păstreze funcțional beciul de peste 100 de ani al vechiului conac. Deci, după cum v-am spus, familia Bujoiu avea aici, la Valea Călugarească, un conac de vară, dar și o cramă mică pentru aceste 4 suprafețe, 4 hectare, plantate cu viță de vie. Atunci când s-a pus problema construcției unei crame noi a trebuit să înglobăm în noul concept de cramă - butic și acest beci secular, căruia i-am dat funcționalitate nouă în cadrul noii crame.
Îmi imaginez că crama are și un spațiu dedicat degustărilor. Cum arată o degustare la Crama Aristița?
Cristian Tudor: Da, există așa ceva. Un spațiu dedicat degustărilor foarte frumos, modern. Te duci cu gândul la o sufragerie veche unde te întâlnești cu prietenii, este un spațiu călduros și ca atmosferă și, de aici, vizitatorii pleacă întotdeauna impresionați de frumusețe, dar și de vinurile pe care le întâlnesc la noi. O degustare poate fi profesională atunci când vorbim de degustări tematice, cu alți colegi din arealul viticol Dealu Mare, dar și de agrement. Acestea se adresează în special vizitatorilor, iubitorilor de vin și, ca modalitate, sunt câteva pachete de degustare pe care vizitatorii și le aleg în prealabil. Se fac vizite în vie, vizite pe domeniu, în cramă, cu explicații, răspunsul la întrebări, absolut tot ce necesită o lămurire din partea noastră, își găsește răspunsul la întrebările vizitatorilor și iubitorilor de vin care ne trec pragul.
Care sunt vinurile pe care le preferă vizitatorii din ce ați reușit să vedeți în urma degustărilor de până acum?
Cristian Tudor: Referitor la vinurile noastre, putem spune că sunt concepute astfel încât să acopere preferința unui număr cât mai mare de vizitatori, de consumatori, pentru că consumatorii nu au aceleași gusturi. Sunt diferențiați între ei de cunoștințe, de experiență, de ceea ce vor să afle despre un vin, mai ales nou, cum sunt vinurile noastre și de aceea încercăm să producem aici vinuri adresate tuturor categoriilor de consumatori, inițiați sau nu, și să mulțumim cât mai mulți dintre aceștia.
Există un vin emblemă al cramei și dacă da, care ar fi acesta?
Cristian Tudor: Da, noi suntem în piață, intrați în acest domeniu ca și cramă din 2019, atunci a fost primul an de producție al nostru. Deci nu putem spune că avem vinuri mai vechi de acest an, dar da, pot afirma, că de exemplu, Merlot 2019 este un vin emblematic pentru crama noastră. Are și cele mai multe recunoașteri naționale și internaționale la concursurile de profil, iar la concursul organizat de BASF anul acesta avem în spate diploma aferentă medaliei de aur.
Vă referiți, presupun, la ediția a șaptea a concursului organizat de BASF, Povești cu Vinuri Românești. Cum vi s-a părut competiția? Ce ați învățat de acolo? Cu ce ați venit din confruntarea cu ceilalți producători?
Cristian Tudor: Trebuie să menționăm în primul rând că este o competiție care se adresează micilor producători de vin din România, deci ne încadrăm la acest criteriu de selecție a participanților. Este o experiență deosebită. De ce? Pentru că, prin participare, prin câștigarea, dacă e cazul, a vreunei recunoașteri în premii, producătorul respectiv iese cumva în evidență în acest sector. Va fi pus în valoare, va crea cumva curiozitate din partea consumatorilor și îl vor căuta. Deci, este o rampă de lansare pentru micii producători și o idee excelentă a grupului BASF de a se adresa strict acestor mici producători prin organizarea unui astfel de concurs.
La următoarele ediții ale Povești cu Vinuri Românești cu ce aveți de gând să să mergeți? Dacă puteți să ne destăinuiți puțin din secretele cramei.
Cristian Tudor: În fiecare an scoatem produse noi, încercăm să perfecționăm produsul și să creăm curiozitate permanentă pentru vinurile noastre. Bineînțeles că la ediția următoare vom avea alte soiuri, sortimente de vin pe care le vom înscrie în concurs. Vreau sa mai menționez că toate vinurile înscrise anul acesta de crama noastră în concurs au obținut premii. Chiar mai mult decât acest Merlot pe care l-am discutat anterior, cupajul roșu al cramei noastre, rezerva din 2019 a obținut locul 2 în selecția regională a concursului, etapa Muntenia și Dobrogea și, ca atare, a fost vinul nostru care a participat în finala națională a acestui concurs.
Apropo de competitori și de ceilalți producători mici, cum spuneați dumneavoastră, cu ce se diferențiază Crama Aristiței de ceilalți jucători din piață, la nivelul ei, bineințeles?
Cristian Tudor: Prin poveste, în primul rând. Este o poveste complexă. Ea vine, după cum am spus, și din istoria locului și din ce s-a întâmplat aici de-a lungul secolelor, din punctul acesta de vedere al vinificației, al vinului, dar și prin faptul că încercăm să împletim această tradiție cu o poveste nouă, cu vinul actual produs în condiții de vinificație modernă. Pentru că toate utilajele din crama noastră sunt utilaje noi, sunt concepute astfel încât să fie performante, să eliminăm cât mai mult munca manuală, au un grad ridicat de automatizare și să răspundă cerințelor oenologului pe fiecare categorie de vin. Acestea ar fi, pe scurt, elementele care ne diferențiază față de ceilalți competitori de pe piață. Ne dorim să fie cât mai mulți pentru că atunci vom avea închegat un sector mult mai stabil, mai solid. Spun dintotdeauna, din păcate, în Valea Călugărească, o veche localitate cu istorie bogată în viticultură, este la momentul acesta, singura inițiativă de acest gen.
Decizia de a investi și de a construi o cramă proprie a fost unul din elementele care au stat la baza dezvoltării domeniului Aristița. În același timp, ați introdus sau crama a introdus conceptul acesta de oenoturism. Spuneți-mi puțin ce înseamnă asta și cum se vede conceptul ăsta pus în practică la cramă la dumneavoastră?
Cristian Tudor: Construcția cramei a început în anul 2017. Este realizată prin investiție proprie a investitorului, iar partea de utilare s-a făcut printr-un program finanțat de Uniunea Europeană. Deci tot ce înseamnă tehnologie este achiziționat prin acest program și atunci, beneficiind de acest sprijin, am optat ca utilajele să fie moderne, chiar un pic peste nivelul multor crame mai mari din România. Cam ăsta a fost startul nostru. În 2019 am început să producem prima dată în propria cramă. În acești ani anteriori construcției cramei s-a prelucrat la un alt operator în domeniu din apropiere.
Care sunt planurile de viitor, ce vă propuneți pentru următoarea perioadă?
Cristian Tudor: În primul rând, să completăm cumva suprafața de vie și cu alte sortimente de struguri. Avem disponibile încă aproape 13 hectare. Acum, sunt defrișate și în pregătire a replantării și să aducem sortimentul nostru de vinuri în concordanță cu cerința consumatorului. Pentru că probabil cei care ne urmăresc își vor pune întrebarea “bine, nu aveți Merlot în plantație, dar de unde-l aveți?". Sunt struguri achiziționați de la producători autorizați din Dealu Mare și identificați în centrul nostru.
Domnule Tudor, la final, o întrebare mai personală, ce vin preferați din ceea ce produceți?
Cristian Tudor: Îmi greu să spun că prefer unul sau altul din vinurile produse de mine aici. E ca și cum ai cere unui părinte să spună ce copil își iubește mai mult. Trecând un pic peste acest fapt, recunosc că totuși vinurile roșii, cele cu un stagiu de baricare adecvat, reușesc să se impună în preferințele consumatorilor și deci și în a mea. Da, recunosc că la momentul acesta cupajul roșu rezervă Merlot sunt niște vinuri care pot duce și pot face față oricărei cerințe mai elevate consumatorului final.
Domeniul Aristiței este situat în Valea Călugarească, satul Nicovani. Acesta deține 4 ha cultivate cu viță de vie și o cramă boutique nouă, dotată cu utilaje ultramoderne de vinificație, ce are o capacitate de producție de 100000 lt.
Valea Nicovani este datată ca parte a localității încă din secolul XV. Are o veche tradiție în cultivarea viței de vie și producerea vinului. La începutul secolului XX aici aveau conace cu vii o serie de oameni importanți la acea vreme. Printre aceștia și Ion Bujoiu, om politic, fost ministru al economiei în perioada interbelică. Familiei Bujoiu i-a aparținut acest domeniu până în 1947, iar după 1989 este retrocedat moștenitorilor familiei, de la care în 2013 cumpără D-ra Bianca Ioniță, redenumind domeniul după mama sa, D-na Adina Aristița Ioniță.
Colecția de vinuri a Domeniului Aristitei, dar și vinurile emblematice produse de crama din Valea Calugeasca le puteți găsi aici.
Articol susținut de BASF
"Austria mi-a umilit Mama-Patrie"
Clujeanul care și-a retras toți banii de la BCR, după gestul austriecilor. Ce a scris pe ordinul de plată
Un clujean și-a retras toți banii pe care îi avea la banca austriacă BCR, după votul negativ împotriva aderării în Schengen. Omul a scris clar în ordinul de plată motivul pentru care a ales să-și încheie socotelile cu banca.
Organizatorul de evenimente din Cluj, Ion Novăcescu, a anunțat că și-a retras banii de la BCR, ca răspuns la gestul reprezentanțilorAustria, de a se opune fără niciun motiv pertinent aderării României la Schengen, arată publicația Știri de Cluj.
„Transfer disponibilități bănești după umilirea României de Austria" a scris Ion Novăcescu în ordinul de plata electronic.
„Acesta e primul lucru pe care l-am făcut, astăzi, după ce Austria mi-a umilit Mama-Patrie și pe mine.
Mi-am transferat economiile pe care le aveam la BCR, deținută de banca austriacă Erste, la o altă bancă.
Iar la detaliile plății am scris:
"Transfer disponibilități bănești după umilirea României de Austria".
Am scris asta din patru motive:
1. ca să mă răcoresc puțin pe frigul ăsta de la Cluj,
2. ca să le transmit mesajul meu de adio țâfnoșilor și mincinoșilor grofi de la Viena și nu numai,
3. ca să rămână motivul plății în evidențele BCR și ale BNR,
4. CA SĂ TE INSPIR SĂ FACI ȘI TU LA FEL!
E atât de simplu și de ușor să îți transferi BANII TĂI de la o bancă austriacă la oricare alta.
Poți face asta din fotoliu, de pe telefonul tău.
La fel de ușor și simplu e să le scrii, ca mine, de ce îți transferi banii din banca lor:
FIINDCĂ NE-AU UMILIT PE NOI SI PE MAMA NOASTRĂ, ROM NIA!
DUPĂ CE LE-AM DAT PETROLUL NOSTRU, PĂDURILE NOASTRE ȘI BĂNCILE NOASTRE.
Iar țâfnoșilor arieni austrieci nu le-a fost de ajuns. Ne-au furat și viitorul, astăzi.
No bine!
De acum sper să simtă țâfnoșii de arieni cât de-al naibii frige și ustură Mămăliga Românească.
Te rog frumos distribuie mai departe, dacă și tu simți la fel.
Ca să-i inspirăm și pe alți Români!
Fiindcă unde suntem mai mulți puterea crește și austriacul țâfnos se îngălbenește. De stres și nițică pagubă.
Așa să fie!", a transmis Novăcescu, pe contul său de facebook, arată sursa citată.
Facebook.com
Potrivit datelor publice, structura acționariatului BCR este:
Erste Group Bank AG, AM Belvedere 1, 1010 Wien - 99,8889%
Acţionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia şi SIF Banat-Crisana care mai deţin câte o acţiune fiecare) - 0,0015%
Alţi acţionari (persoane fizice) - 0,1096%
joi, 8 decembrie 2022
Mutați în Apuseni de la Londra
Familia de români care s-a mutat din Londra într-un cătun în Apuseni: "Liniștea la care tânjeam atât de mult"
Mulți români au cumpărat o casă la țară în ultima perioadă. Unii o păstrează pentru vacanțe sau weekenduri, alții au făcut schimbări radicale și au renunțat cu totul la viața din oraș.
Este cazul unei tinere care s-a mutat din Londra, împreună cu soțul și fetița lor, într-un cătun din Apuseni, după cum a scris femeia pe Facebook.
"Am lăsat în urmă cu un an viața londoneză și ne-am retras într-un cătun în Apuseni pentru a savura liniștea la care tânjeam atât de mult.
Cum ne simțim? (întrebare des întâlnită). Păi obosiți, dar mergem mai departe cu entuziasm să finalizăm proiectele ce sunt în implementare, turism, fermă și poate cafeneaua din cătun anul următor dacă timpul și partea financiară ține cu noi.
Există regrete? Că de obicei ele apar atunci când ai momente grele, ne e dor de viața agitată? Uneori, dar putem ajunge la ea ușor, iar pentru cei ce poate această postare îi va ajuta, dacă nu te acomodezi nu e capăt de lume, orașele și țările dezvoltate nu se mută de pe hartă, iar dacă ai fost o dată, să te întorci va fi ușor pentru că știi pași și drumul.
Noi avem o fetiță care e soare pe pământ și pentru ea luăm contact cu societatea aglomerată zi de zi, activități, grădi, petreceri etc, iar când va veni momentul să aleagă, ea va alege ce va considera că îi oferă oportunitățile potrivite și ce va avea nevoie la momentul respectiv.
Dacă momente, sentimente și trăiri ce nu se găsesc la oraș te cheamă… încearcă… poate îți vei găsi împlinirea… sau poate nu, iar dacă nu o vei face, mereu poți să te întorci de unde ai plecat.", a scris tânăra pe grupul Mutat la țară - viața fără ceas.
Familia s-a mutat în casa bunicilor, după cum au anunțat în luna februarie a acestui an.
"Planul bine pus la punct, vom renova casa bunicului ce nu a mai fost îngrijită de peste 10 ani și vom locui într-un cătun complet izolat și vom încerca să dăm viață atât locului, cât și sufletelor noastre.
Totul minunat până aici, treaba a început realmente când am intrat în casă și am zis: cred că totuși nu a fost o idee grozavă doar noi doi să ne apucăm de așa lucrare fără să știm nici cum se ține o pensulă în mâna (eu în imobiliare, soțul șofer pe camion, iar micuța noastră șomeră / are doar 2 anișori).
Până acum am terminat două camere, suntem în plină desfășurare cu bucătăria și baia.
Casa e mare și are nevoie de multă atenție, iar noi suntem tot mai buni în fiecare zi, în special soțul meu care mă surpinde în fiecare zi cu tot ce face (el fiind de la oraș).
Am luat decizia de a ne întoarce în România și de a renova casa copilăriei mele, iar de dealul apropiat am construit un Dom care va servi în scop turistic.
Casa veche este formată din două clădiri, cea de lemn o vom renova pentru noi, iar cea de cărămidă pentru clienți", a explicat tânăra în prima parte a anului.
Cei mai mulți îi felicită pentru decizie, în comentarii. Alții mărturisesc că se pregătesc să ia decizii similare.
"Bravo copii! Sunteți o comunitate de tineri ce puneți țara pe roate, sper ca zona Apusenilor să devină ceea ce vă doriți voi."
"Fraților, dacă mă retrag, vin și eu pe acolo, că trebuie să fie o comunitate de vis din câte se aude."
"Frumos spus, și noi am venit la țară după 40 de ani de oraș, în primul an parcă îmi doream să mă întorc. Dar acum după 2 ani nu mai pot să stau la oraș, avem în continuare apartamentul în oraș, dar mai mult de 3 zile nu putem sta, ne simțim inutili să stăm să nu facem nimic pe-afară! Primii 2 ani îs mai grei!"
"Și noi urmează să facem pasul de a ne întoarce la toamnă din Londra."
"La cum evoluează societatea și la cum sunt oamenii în ziua de azi, curând va veni și ziua în care o să vă felicitați pentru decizia luată, să trăiți liniștiți departe de lumea dezlănțuită."
"Eu cred că nu regretați deloc. Oare sunt mai frumoase betoanele și clădirile înalte? Aglomerația? Stresul? Cu cât orașul este mai mare și mai populat cu atât este mai stresant. Liniștea și priveliștea de lanuri întinsă e terapie pentru suflet".
Citește și:
O româncă mutată în urmă cu un an, împreună cu soțul și fiica, din Londra într-un cătun din Apuseni prezentat pe grupul de Facebook „Mutat la țară - viața fără ceas" un bilanț...
Miniştrii de interne din Uniunea Europeană s-au reunit joi, 8 decembrie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), pentru a discuta extinderea Spaţiului Schengen către...
Mânie proletară.
Cancelarul Austriei, asaltat de români pe pagina de Facebook: ”Ai reușit să devii cea mai dezgustătoare persoană pentru poporul român”
Mii de români au comentat pe pagina de facebook a cancelarului Karl Nehammer, după ce acesta a postat un mesaj în care își argumentează refuzul de a vota pentru extinderea spațiului Schengen în România și Bulgaria, invocând afluxul de migranți ilegali. Românii din țară și din Germania nu contenesc să îi scrie cancelarului: "În doar câteva zile ai reușit să devii cea mai urâtă și dezgustătoare persoană pentru poporul român".
"În doar câteva zile ai reușit să devii cea mai urâtă și dezgustătoare persoană a poporului român. Din păcate gândești prea puțin și nu realizezi că poziția ta servește doar intereselor Rusiei. Au sabotat UE și valorile ei"
"Dragă cancelare,
Azi la Nădlac a avut loc un accident mare de camion. Toți acești șoferi trebuie să aștepte chiar și 24 de ore doar pentru că se comportă complet aroganți în privința extinderii Schengen. Pe scurt, ești un Putin foarte, foarte mic!"
"Suntem mii de femei românce care fac naveta în Austria în fiecare lună, controale la frontieră și timp pierdut de fiecare dată! Gândește-te și la noi, avem destul stres!"
"Boicot total pentru produsele Austriece".
"Avem 60.000 de asistenți medicali și asistenți medicali care au grijă de părinții și bunicii tăi. Ne lăsăm familiile, copiii, bunicii și venim la voi lună de lună. Este inacceptabil să nu aprobați aderarea României la Schengen."
"Domnu' cancelar schimba-ti poziția.Dacă nu,vom trimite la negocieri asul din mânecă. Sosoaca..."
"Dacă la fiecare sucursală / filială / agenție austriacă ar fi minim două persoane care să-și retragă/transfere banii și să își închidă conturile sunt convins că în câteva ore îi dispare aroganța de pe chip".
"Când Kremlinul îți face agenda, cauți să găsești și nod în papură să îți motivezi ineptiile. Sper ca România și Bulgaria să își folosească dreptul de veto împotriva tuturor intereselor Austriei."
"Domnule Nehammer, în Germania a fost organizată o lovitură de stat, dar România nu este inclusă în Schengen. Acesta este umor de șnițel vienez!"
"Suntem proștii voștri? Ar trebui un boicot total asupra a tot ce este austriac în România, nu din partea autorităților că alea sunt slugile voastre, preșurile voastre, din partea populației ar trebui să primiți răspunsul."
"Umblați cu șantaj, va doriți sa aveți acces la resursele României, faci jocul lui Putin. Vei fi hulit pentru mulți ani. Meritați blocaje pentru toate firmele ce desfășoară activități în România."
"Ne-ati tinut Ardealu 1000 de ani in iobagie si saracie, perioada in care ne-ati exploatat padurile,pamanturile,forta de munca.In toata perioada asta ati stat inchisi in cetatile fortificate din localitatile transilvane si beneficiati de bunastare si confort.Natiunea noastra saracita , subjugata si fara niciun drept cetatenesc avea interzis accesul in cetatile voastre de pe teritoriul nostru ,fiind cetateni de "mana a 3-a".Acum in secolul XXI ne furati padurile,ne exploatati pamanturile , forta de munca si vreti sa ne tineti la portile 'Cetatii Europene'.Nu uitati elitele romanesti v-au venit de hac la destramarea imperiului tot elitele noastre o sa va faca mici si-n Europa."
Editor : D.D.
miercuri, 7 decembrie 2022
Boicotati Austria pe toate canalele! Jnapanii! Vor totul pe degeaba. Vor jaf în România.
Enel a jefuit cât a putut de mult, fără să facă investițiile necesare realității din teren, în urma expansiunii și dezvoltării urbane/rurale, și a degradării rețelei preluate de la statul român. Vă dau un exemplu: acum că sunt în derulare programele cu fotovoltaicele, numai o stație de putere pentru transformarea-receptarea energiei electrice, costă câteva zeci de milioane de euro, spre suta de milioane!
Procedura de renunțare a Enel-ului nu este una de azi pe mâine, este de durată, pe pași bine stabiliți și în curs de negociere.
OMV i-a transmis lui Hohanu că este interesată să preia această afacere bănoasă, derulată de Enel. Aia cu gazele de la Marea Neagră este un simplu zvon, o fentă. Austriecii știu că acolo este "felia" americanilor.
Dar OMV are niște pretenții, așa cum are împăratul față de vasalul său. Pretenția este ca statul român să răscumpere acțiunile Enel, să le "liciteze" către OMV, dar într-un parteneriat investițional: adică statul român să finanțeze tot ce ține de lucrările de infrastructură, iar austriecii să se ocupe cu încasatul banilor.
Ordonanța trenuleț
Ordonanța trenuleț se va modifica: indexare suplimentară la pensiile militarilor / 200 lei neimpozitați la salariile între 3.000 – 5.000 lei cu o condiție / Ce alte modificări vom vedea în decembrie
Ordonanța trenuleț, ce urmează a fi adoptată joi, va fi modificată. Pentru pensiile militarilor se va acorda o indexare suplimentară la cei 5,1%, conform unor surse guvernamentale.Legea spune că se indexează din oficiu cu rata inflației din anul anterior.
"Deci se aplică 5,1% și se vine suplimentar pentru pensiile între anumite plafoane o indexare suplimentară", au spus acestea.
Conform surselor, pensiile militare până la decembrie 2017, cele până la 3.000 de lei, primesc indexare suplimentară de 7,4%.
Cele între 3.001 lei – 4.400 lei primesc 5,1%. Apoi va fi o descreștere. De exemplu între 8.601 lei – 10.000 lei se indexează cu 2,1%.
Și la pensiile după 2018 vor fi indexări.
- până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 7,4%, fără să depășească 3.154 lei;
- între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 5.1%, fără să depășească 4.573 lei;
- între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 3.9%, fără să depășească 5.981 lei;
- între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 3.1%, fără să depășească 7.388 lei;
- între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 2.6%, fără să depășească 8.782 lei;
- între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 2.1%, fără să depășească 10.000 lei.
- până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
- între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
- între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
- între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
- între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
- între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.
h2: Salariul minim: 200 lei vor fi calculați la pensie
În 2023 va fi un salariu minim de 3.000 de lei, din care 200 lei nu vor fi taxați.
Ei bine, conform surselor citate, la calculul punctajului lunar se calculează suma de 200 de lei/lună prevăzută ca facilitate. Deci punctajul la pensie se va calcula la 3.000 de lei.
h2: Urmează 200 lei scutiți pentru salariile între 3.000 – 5.000 lei
Se lucrează la un proiect prin care angajatorii care măresc salariile cu 450 lei, să fie scutiți de 200 lei de la taxe.
"Va fi măsură voluntară. Va fi pentru salariile între 3.000 – 5.000 lei. Cine crește cu 450 salariu, va avea 200 lei fără taxe", au spus sursele.
h2: Modificări pe Ordonanța creșterilor de taxe la jumătatea lunii decembrie
Așa cum știm, prin Ordonanța creșterilor de taxe (OG 16/2022) de la 1 ianuarie cresc taxele de proprietate de câteva ori, scade pragul la microîntreprinderi și așa mai departe.
În Parlament au fost adoptate modificări, dar pentru că proiectul a fost atacat la CCR, acestea nu se pot trimite la Iohannis.
În funcție de cum se va pronunța Curtea Constituțională, Guvernul va ști dacă trebuie să preia modificările din Parlament și să vină cu o nouă Ordonanță. Asta se va întâmpla undeva pe 14-15 decembrie, în teorie, dar depinde de ce va zice CCR.
h2: Ce modificări ar avea loc dacă CCR respinge proiectul Parlamentului pe chestiunea suprataxării part-time
Singura noutate ține de prorogarea termenului. Astfel, în loc să se aplice grila notarilor din 2023, ar urma din 2025. Mai e până atunci și probabil vom avea o altă decizie.
De asemenea, consiliile locale vor putea acorda scutiri sau reduceri de impozit pentru clădirile noi sau reabilitate, cu destinația de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creşterea performanţei energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.
Ei bine, se va veni cu o clarificare. Astfel, pentru cele distribuite în cursul anului, impozitul rămâne 5%. Singura diferență este cea legată de trimestrul IV din 2022, care se vor distribui în 2023, pentru care se va aplica o cotă de 8%.
Este vorba despre Activități de contabilitate si audit financiar, consultanță în domeniul fiscal.
Reamintim că prin varianta din Monitorul Oficial ei sunt excluși.
Totuși, printr-o modificare în Parlament se precizează că acele firme care nu depășesc până la finalul acestui an 1 milion de euro, în 2023 vor rămâne microîntreprinderi.
Dacă vor depăși ulterior noul plafon, vor trece la impozit pe profit.
Baremul este următorul în OG 16/2022:
- până la 10.000 inclusiv - 3%
- peste 10.000-66.750 inclusiv - 300 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000
- peste 66.750 - 11.650 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
Aceste modificări ar urma să intre în vigoare cu luna următoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat nu a fost depășit, entitățile desemnate nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.
După ce aceste modificări vor fi promulgate de președinte, vom veni cu un text care va include toate modificările fiscale ce se vor aplica din 2023.
vineri, 2 decembrie 2022
Pensionarii militari sunt paria societății românești.
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...