Adevărul doare. Mulți te vor înjura. Nu te aliniezi porcismelor din mass-media.

Depinde ce doriți!

Iarba netăiată menține solul la 19,5°C

 O iarbă tăiată la 10 cm menține temperatura solului la 24,5°C

 Pământul gol în mijlocul verii se ridică la peste 40°C

 Este important să facem vizibile aceste cunoștințe

Ion Creangă..... Fabrica de popi...

Ion Creangă

Ion Creangă născut pe 1 martie 1837 la Târgu Neamț, principat al Moldovei, a fost un scriitor moldovean, povestitor și mai târziu profesor de școală. El a fost cunoscut și sub alte nume precum: NICA AL LUI ȘTEFAN A PETREI, ION TORCALAU si Ioan Ștefănescu.

Cine a fost Ion Creangă?

Deși a fost cunoscut sub mai multe nume, în zilele noastre este cunoscut cel mai frecvent sub numele de Ion Creangă. În secolul al XIX-lea a fost o figură literară cunoscută, faimoasă pentru seria sa de povești cuprinse în volumul „Amintiri din copilărie”. De asemenea, Ion Creangă este faimos și pentru nuvelele, basmele și povestirile lui scurte. Contribuțiile sale literare principale au fost în genul de literatură fantastică și în literatura pentru copii. A scris și basme care erau văzute la acea vreme drept o capodoperă a limbajului român, datorită modului inedit prin care a încorporat folclorul local și aspecte ale realismului care au fost influențate și inspirate de multe dintre experiențele sale rurale.

Primii săi ani

Ion Creangă a fost fiu de țăran, obișnuit cu viața simplă de la țară. A avut încă 7 frați, Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Autorul a crescut într-un mediu în care tradiția era aceea de transmitere a folclorului oral și a tradițiilor locale. Copilăria sa, care a fost aproape o perioadă idilică pentru el, a fost povestită în prima parte a operei sale "Amintiri din copilarie".

În timp ce era la școală, a învățat să citească și să scrie în alfabetul chirilic alături de colegii săi. Putem spune că acest moment de început al vieții sale a fost principala sa inspirație în cariera de scriitor. După ce urmează cursurile școlii din sat, mama sa îl trimite la Broșteni la bunicul său, David Creangă. A urmat cursurile școlii din Broșteni până în 1950, iar apoi bunicul său la școala din Târgu Neamț unde a mers timp de 5 ani până în 1855. Aici el a fost înscris sub numele Ion Ștefănescu. În 1955, conform dorinței mamei sale care dorea să îl vadă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni, iar după desființarea sa urmează cursurile Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.

Profesor de școală

În 1860 Creangă s-a înscris la nou-înființata Universitate din Iași la Facultatea de teologie. În cei patru ani de școală petrecuți acolo a avut de-a face cu închiderea departamentului, dar a și întâlnit pe cineva care în cele din urmă i-a prezentat noi metode de predare a citirii și scrisului. Acea persoană era nimeni altul decât Titu Maiorescu. Aici Ion Creangă a devenit un promotor avid al ideilor lui Maiorescu despre reformele și modernizarea educației. Prin învățătură și pe bazaPrincipiile lui Maiorescu s-au format și metodele moderne de predare ale limbii române care au înlocuit vechiul alfabet chirilic.

În această perioadă a prezentat pentru prima dată poezia sa lirică. Această operă a fost urmată în anul 1971 de cartea ”Învățătoriul copiilor”, la care a fost coautor.

Creațiile literare ale lui Creangă

Toamna anului 1875 este cunoscută și descrisă drept începutul său real în proza ​​fictivă odată cu publicarea nuvelei sale „Soacra cu trei nurori”, care a fost apărut în Octombrie a acelui an în revistaConvorbiri Literare. În cadrul aceleiași reviste, Ion Creangă avea să mai publice 15 dintre lucrările sale de ficțiune, precum și cele 4 părți din „Amintiri din copilărie”. Această decizie de a scrie mai mult și de a-și publica cărțile a fost puternic influențată de prietenul său Mihai Eminescu.

Era cunoscut atât printre prietenii săi, cât și printre colegii săi atât talentul său pentru povestire cât și abordarea sa laborioasă a procesului creativ al scrisului. Acest mod inedit de creație i-a fascinat pe prietenii săi, inclusiv pe Mihai Eminescu. Ion Creangă avea talent nu doar pentru ficțiune, ci a fost și un autor emergent în zona metodologiei educaționale și a ortografiei fonemică
care a fost favorizat și de clubul Junimea. Ghidul pe care l-a făcut pentru a scrie în
sistemul fonetic urma să devină un manual standard pentru formarea profesorilor, dar datorită circumstanțelor neprevăzute a fost ulterior scos din circulație.

Ultimii ani

În anii 1880, Creangă s-a îmbolnăvit și a suferit puternic de epilepsie. A început să aibă episoade mai frecvente și debilitante. Pe lângă aceasta, era și supraponderal și avea probleme din cauza aceasta, deși s-a aflat mai târziu din mărturiile familiei că își arăta greutatea și nici nu părea să fie afectat de greutatea lui în ciuda vârstei sale. Cu toate acestea, de data aceasta, spre sfârșitul vieții, lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate pentru el, întrucât și-a pierdut prietenul, pe Eminescu. În 1887 și-a pierdut locul de muncă, postul de profesor de școală, și a trebuit să plece la București pentru a-și recupera drepturile de pensie.

În ultimii săi ani, a reușit să finalizeze ultima parte a ”Amintirilor din copilărie” și despre care se crede că a terminat-o în 1888, alături de o poveste pe care nu a reușit să o completeze niciodată ”Făt-frumos, fiul iepei”. A murit în 1889 după o criză epileptică majoră. A fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. La înmormântarea sa au fost prezenți mai mulți intelectuali români din Iasi de la acea vreme. A.C.Cuza, Artur Stavri și Nicolae Iorga se numără printre cei care au participat la înmormântare.

Moştenire

Moștenirea sa a fost de lungă durată chiar și în timpul și după cele Două războaie mondiale, precum și în timpul comunismului până în toamna anului 1989. Lucrările sale au supraviețuit, chiar reușind să fie traduse și publicate plan internațional. Au avut o popularitate semnificativă în rândul cititorilor britanici de literatură română.

Lucrările lui au atras, de asemenea, interes din partea doctoranzilor și a scriitorilor, una dintre lucrările sale fiind publicată ca prima monografie în limba franceză. Mergând mai departe către vremuri mai recente, moștenirea sa poate fi încă văzută în toată România. Străzi, piețe, repere, instituții și premii academice au primit numele de Ion Creangă.

Creangă este încă cunoscut pentru multe dintre cele mai proeminente povești și nuvele ale sale. Ele au avut un impact puternic asupra stilului fantastic și asupra literaturii pentru copii. Chiar și poezie care se predă și se învață astăzi în școlile din România a fost influențată de Ion Creangă
Un exemplu al unora dintre lucrările sale pentru care era cunoscut este văzut mai jos:

• Capra cu trei iezi
• Soacra cu trei nurori
• Povestea porcului
• Fiica babei și fiica moșului
• În cele din urmă, desigur, au fost volumele în 4 părți ale amintirilor sale din copilărie.

Twinkle, idei pentru profesori și părinți

Slava Ucraina! Un milion de ucraineni au trecut pe la noi. Mulți cu teschereaua plină.

Refugiați, dar bogați. Peste 1.000 de ucraineni care au venit în România au declarat la vamă 140 de milioane de euro

În timp ce unii au ajuns doar cu hainele de pe ei și au avut nevoie de ajutor, alții au venit cu bani mulți. Și-au mutat aici afacerile, au cheltuit sume importante, au închiriat sau chiar cumpărat locuințe. La mijloc ar fi milioane de euro.

De când a început războiul, aproape un milion de ucraineni au intrat în România, potrivit Poliției de Frontieră.

Dintre aceștia, se estimează că au rămas la noi aproximtiv 10%, în timp ce restul și-au continuat drumul către alte țări.

La vamă trebuie să declare dacă au sume mai mari de 10.000 de euro. 1.193 au și făcut-o. Au declarat nu mai puțin de 140 de milioane de euro.

Ucrainenii care au rămas la noi au cheltuit, până acum, milioane de euro. De exemplu, o singură companie de plăți raportează peste șapte milioane de tranzacții, în valoare totală de 1,4 milioane de euro.

Cătălin Moise, manager la Global Payments Romania: "E o sumă destul de impresionantă. Se duce undeva la 5% din toate tranzacțiile procesate de noi. În general au mers pe produse de strictă necesitate, pe zona de supermarketuri, pe zona de farmacii, în același timp și pe servicii asociate auto, combustibil, service etc".

La acestea se adaugă și cheltuieli de cazare. Chiar dacă unii dintre ucraineni au stat la familii de români, mulți altii s-au cazat în hoteluri și pensiuni.

Călin Ilie, președinte HORA: "Gradul de ocupare a crescut în București cu 20%. Ucrainenii au stat și la hoteluri de cinci stele".

Însă, cum războiul s-a prelungit, unii au început să închirieze ori chiar să cumpere locuințe. În unele cazuri s-au ocupat de asta companiile pentru care lucrează.

Gabriel Blăniță, reprezentantul companiei imobiliare Colliers: "Am avut practic sute de astfel de cereri pe care le-am gestionat pentru piața de închirieri din București, în special, și zona metropolitană a Bucureștiului. O parte din ei continuă să lucreze remote, ca și cum ar fi în Ucraina, o parte lucrează la sediul companiei din România, iar o parte din ei, aflați în perspectiva de a petrece mai mult timp decât au prevăzut în România, își caută de lucru".

Unii antreprenorii ucraineni și-au relocat aici afacerile și chiar au creat locuri de muncă pentru români.

Octavian Răuță, reprezentantul companiei imobiliare Remaxx: "Deja am cazuri în care am închiriat depozite pentru marfă, am închiriat spații comerciale pentru activitățile lor efective, contracte lungi de trei-cinci ani, adică vor să rămână. Foarte mulți pe partea de HoReCa, restaurante sau magazine cu produse alimente, alții pe magazine universale".

Au fost și cazuri în care ucrainenii nu au declarat ce bani au ori sursa lor. În martie, polițiștii de frontieră au găsit într-o mașină ceasuri, bijuterii, genți, peste 1,6 milioane de dolari și mai mult de 50.000 de euro.

Recent, în portierele unei mașini și între hainele din ea au gasit 800.000 de dolari și peste 450.000 de euro.

PRO TV

Ne desființăm ca țară? Nebunie totală!

Una din marile drame ale românilor: Cel puţin 8 milioane de cetățeni se află în afara graniţelor ţării

Cel puţin 8 milioane de români se află în afara graniţelor ţării, a declarat joi secretarul de stat în cadrul Departamentului Românilor de Pretutindeni, Florin Cârciu.

"Astăzi, după ultimele date oficiale pe care le avem, numărăm 5,7 milioane de români în afara graniţelor. Este o cifră oficială pe care am obţinut-o de la Ministerul Afacerilor Externe. Cu siguranţă avem cel puţin 8 milioane. Avem 500.000 de români doar în Franţa, mai mult decât declară statul francez astăzi - 106.000 de români, în cifrele oficiale. Avem câteva ţări în Europa unde avem un milion sau mai mult de un milion de români. Avem 150.000 - 200.000 de români în plus, care nu sunt identificaţi sau număraţi", a menţionat Florin Cârciu, la o conferinţă organizată de Blocul Naţional Sindical (BNS).

El a precizat că Guvernul României are în vedere sprijinirea românilor din afara graniţelor şi din interiorul graniţelor.

"Cu siguranţă vom găsi soluţii pentru a aduce o parte din cei 8 milioane pe care îi avem în afara graniţelor, să îi convingem prin măsuri să se întoarcă acasă, să lucreze în România. Vom găsi soluţii prin echivalarea salariilor sau apropiere de salariile din afara graniţelor, acolo unde se regăsesc astăzi", a mai spus secretarul de stat, referindu-se mai ales la lucrătorii din construcţii şi agricultură.

Totodată, Florin Cârciu a subliniat că au loc "discuţii deschise pe toate zonele, în agricultură şi construcţii".

"Patronatele nu sunt cele care vor să îi repatrieze pentru că au nevoie de ei acolo. Eu lucrez în Franţa de 50 de ani, am o experienţă în acest domeniu - şi noi acolo avem nevoie de forţă de muncă, este lipsă de forţă de muncă. Datoria noastră este să găsim soluţii. Sunt convins că le vom găsi împreună cu Guvernul României, să convingem românii din afara graniţelor că şi în România se poate trăi decent şi se poate câştiga, dacă nu ca în statele europene avansate, măcar aproape", a mai spus Florin Cârciu.

Știri pe surse 

Inamicii vieții curate, inamicii naturii.

Privesc în jur. Oameni grăbiți, omeni fără ținte, oameni cu fețe palide, oameni preocupați de ceva, oameni, oameni, mulți oameni.

Privesc în urmă, oameni care au fost, prieteni dispăruți, bunici dispăruți, vecini dispăruți, rude dispărute și ceva a rămas : amintirile.

Pe dealurile Vâlcii, acolo era casa bunicilor dinspre mamă, la o aruncatură de băț era casa bunicilor dinspre tată. Simt încă mirosurile din gospodăriile lor, grajdurile vacilor și boilor, cotețelor de porci și de găini, grădinilor de legume, viilor, pomilor, pădurilor din apropiere, apelor, pârâiașelor. Ce amintiri ne-au lăsat bunicii! Natura era curată. Țăranii erau săraci. Aveau haine cârpite. Dar, totul era curat. 

Noi avem datoria să lăsăm amintiri frumoase copiilor, nepoților. Mă doare sufletul când însoțit de ei ajung pe malul Ialomiței, râul din apropiere. Pe marginea drumului se vad grămezi de gunoaie. De ce oare? Chiar suntem un popor de idioți? (Petre Țuțea). Autoritățile încearcă sa civilizeze locuitorii satelor. Programe de strângerea săptămânală a gunoaielor, deșeurilor menajere, deșeurilor reciclabile. Dar, dar pe marginea drumurilor vezi în continuare deșeuri, saci cu gunoi. De ce oameni buni? De ce procedați așa?

Ba am văzut că au fost făcute grămezi gunoaiele, unele dintre ele aruncate cu mulți ani în urmă. Când vor dispărea aceste grămezi ale nesimțirii concetățenilor noștri?

Portugalia