
sâmbătă, 27 noiembrie 2021
joi, 25 noiembrie 2021
Din sacul cu idei nebune. Al patrulea Reich.
Era odată!
Știm cu toții „al treilea Reich”, dar care au fost primii doi?
Știm cu toții „al treilea Reich”, dar care au fost primii doi?
19 Oct, 2019
Cuvântul german „reich” înseamnă „imperiu”, deși poate fi tradus și ca „guvern”. În Germania anilor 1930, partidul nazist și-a identificat conducerea ca fiind un al treilea Reich și, făcând acest lucru, le-a conferit vorbitorilor de limbă engleză din întreaga lume o conotație total negativă la cuvânt. Unii oameni sunt surprinși să constate că conceptul și utilizarea a trei reich-uri nu este doar o idee nazistă, ci o componentă comună a istoriografiei germane. Această concepție greșită provine din utilizarea „Reichului” ca un coșmar totalitar și nu ca un imperiu. După cum vă puteți da seama, au existat două reich-uri înainte ca Hitler să-și facă al treilea, dar s-ar putea să vedeți referința la un al patrulea.
Primul Reich: Sfântul Imperiu Roman (800 / 962–1806 CE)
Deși numele „ Sfântul Imperiu Roman ” datează din domnia lui Frederick Barbarossa din secolul al XII-lea (cca 1123–1190), imperiul și-a avut originile cu peste 300 de ani mai devreme. În 800 d.Hr., Carol cel Mare (742–814 d.Hr.) a fost încoronat împărat al unui teritoriu care acoperea o mare parte din vestul și centrul Europei; aceasta a creat o instituție care va rămâne, într-o formă sau alta, timp de peste o mie de ani. Imperiul a fost revigorat de Otto I (912–973) în secolul al X-lea, iar încoronarea sa imperială în 962 a fost de asemenea folosită pentru a defini atât începutul Sfântului Imperiu Roman, cât și al Primului Reich. În această etapă, imperiul lui Carol cel Mare fusese împărțit, iar restul se baza în jurul unui set de teritorii de bază care ocupă aproape aceeași zonă ca Germania modernă.
Geografia, politica și forța acestui imperiu au continuat să fluctueze masiv în următorii opt sute de ani, dar idealul imperial și inima germană au rămas. În 1806, Imperiul a fost abolit de împăratul de atunci Francisc al II-lea, parțial ca răspuns la amenințarea napoleonică. Permițând dificultățile în rezumarea Sfântului Imperiu Roman - ce părți dintr-o istorie fluidă de o mie de ani selectați? - a fost în general o confederație liberă de multe teritorii mai mici, aproape independente, cu puține dorințe de a se extinde în întreaga Europă. Nu a fost considerat primul în acest moment, ci o urmărire a Imperiului Roman al lumii clasice; într-adevăr, Carol cel Mare trebuia să fie un nou lider roman.
Al doilea Reich: Imperiul German (1871–1918)
Dizolvarea Sfântului Imperiu Roman, combinată cu un sentiment tot mai mare de naționalism german, a dus la încercări repetate de unificare a multitudinii de teritorii germane înainte ca un singur stat să fie creat aproape numai prin voința aristocratului prusac Otto von Bismarck (1818–1898) , ajutat de abilitățile militare ale mareșalului său de teren Helmuth J. von Moltke (1907–1945). Între 1862 și 1871, acest mare politician prusac a folosit o combinație de convingere, strategie, îndemânare și război direct pentru a crea un Imperiu German dominat de Prusia și condus de Kaiser (care a avut foarte puțin de-a face cu crearea imperiului pe care l-a avut ar domni). Acest nou stat, Kaiserreich , a ajuns să domine politica europeană la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
În 1918, după înfrângerea din Marele Război, o revoluție populară l-a forțat pe Kaiser să abdice și să se exileze; a fost declarată atunci o republică. Acest al doilea imperiu german a fost în mare măsură opusul Sfântului Roman, în ciuda faptului că avea Kaiserul ca o figură imperială similară: un stat centralizat și autoritar care, după demiterea lui Bismarck în 1890, a menținut o politică externă agresivă. Bismarck a fost unul dintre geniile istoriei europene, în mare parte pentru că știa când să se oprească. Al doilea Reich a căzut când a fost condus de oameni care nu.
Al treilea Reich: Germania nazistă (1933-1945)
În 1933, președintele Paul von Hindenburg l-a numit pe Adolf Hitler în funcția de cancelar al statului german, care, la acel moment, fusese o democrație. Puterile dictatoriale și schimbările radicale au urmat în curând, pe măsură ce democrația a dispărut și țara militarizată. Al treilea Reich trebuia să fie un Imperiu German extins, expulzat de minorități și durând o mie de ani, dar a fost înlăturat în 1945 de o forță combinată de națiuni aliate, care a inclus Marea Britanie, Franța, Rusia și SUA. Statul nazist s-a dovedit a fi dictatorial și expansionist, cu obiective de „puritate” etnică care au format un contrast puternic cu sortimentul larg de popoare și locuri din primul reich.
O complicație
Când se utilizează definiția standard a termenului, Sfântul Roman, Kaiserreich și statele naziste erau cu siguranță reichs și puteți vedea cum ar fi putut fi legate între ele în mintea germanilor din anii 1930: de la Carol cel Mare la Kaiser la Hitler. Dar ai avea dreptate să întrebi și cât de conectați erau, într-adevăr? Într-adevăr, sintagma „trei reichs” se referă la ceva mai mult decât la doar trei imperii. Mai exact, se referă la conceptul de „trei imperii ale istoriei germane”. Este posibil să nu pară o mare distincție, dar este vitală atunci când vine vorba de înțelegerea noastră a Germaniei moderne și a ceea ce s-a întâmplat înainte și pe măsură ce națiunea a evoluat.
Trei Reichs ale istoriei germane?
Istoria Germaniei moderne este adesea rezumată ca fiind „trei reichs și trei democrații”. Acest lucru este în general corect, întrucât Germania modernă a evoluat într-adevăr dintr-o serie de trei imperii - așa cum s-a descris mai sus - intercalate cu forme de democrație; totuși, acest lucru nu face automat instituțiile germane. În timp ce „Primul Reich” este un nume util pentru istorici și studenți, aplicarea acestuia la Sfântul Imperiu Roman este în mare parte anacronică. Titlul și funcția imperială a Sfântului Împărat Roman s-au bazat, inițial și parțial, pe tradițiile Imperiului Roman, considerându-se ca moștenitor, nu ca „primul”.
Într-adevăr, este foarte discutabil în ce moment, dacă vreodată, Sfântul Imperiu Roman a devenit un corp german. În ciuda unui nucleu aproape continuu de pământ în nordul Europei centrale, cu o identitate națională în creștere, reich-ul s-a extins în multe dintre teritoriile moderne înconjurătoare, conținea un amestec de popoare și a fost dominat timp de secole de o dinastie de împărați asociați în mod obișnuit cu Austria. A considera Sfântul Imperiu Roman ca fiind doar german, mai degrabă decât o instituție în cadrul căreia exista un element german considerabil, ar putea fi să pierzi o parte din caracterul, natura și importanța acestui reich. Dimpotrivă, Kaiserreicha fost un stat german cu o identitate germană în evoluție care s-a definit parțial în raport cu Sfântul Imperiu Roman. Reichul nazist a fost, de asemenea, construit în jurul unui anumit concept de a fi „german”; într-adevăr, acest din urmă reich se considera cu siguranță un descendent al Imperiului Sfânt Roman și German, luând titlul de „al treilea”, pentru a le urma.
Trei Reich-uri diferite
Rezumatele prezentate mai sus pot fi foarte scurte, dar sunt suficiente pentru a arăta cum aceste trei imperii erau tipuri de state foarte diferite; tentația pentru istorici a fost să încerce să găsească un fel de progres legat de la unul la altul. Comparațiile dintre Sfântul Imperiu Roman și Kaiserreich au început înainte ca acest ultim stat să fie chiar format. Istoricii și politicienii de la mijlocul secolului al XIX-lea au teoretizat un stat ideal, Machtstaat ca stat de putere centralizat, autoritar și militarizat. Aceasta a fost, în parte, o reacție la ceea ce ei considerau slăbiciuni în vechiul imperiu fragmentat. Unirea condusă de Prusia a fost binevenită de unii ca fiind crearea acestui Machtstaat, un puternic imperiu german care se concentra în jurul unui nou împărat, Kaiser. Cu toate acestea, unii istorici au început să proiecteze această unificare atât în secolul al XVIII-lea, cât și în Sfântul Imperiu Roman, „găsind” o lungă istorie a intervenției prusace atunci când „germanii” au fost amenințați. Diferite au fost din nou acțiunile unor savanți în urma celui de-al doilea război mondial, când încercările de a înțelege modul în care s-a produs conflictul au dus la privirea celor trei reich-uri ca o progresie inevitabilă prin guverne tot mai autoritare și militarizate.
Utilizare modernă
O înțelegere a naturii și relației acestor trei reich-uri este necesară pentru mai mult decât un studiu istoric. În ciuda unei cereri în Dicționarul de istorie universală Chambers că „Termenul [Reich] nu mai este folosit“ ( dicționar de istorie universală , Ed. Lenman și Anderson, Chambers, 1993), politicienii și altele sunt pasionat de a descrie Germania moderne, și chiar uniunea europeană , ca al patrulea Reich. Aproape întotdeauna folosesc termenul negativ, privind mai degrabă naziștii și Kaiserul decât Sfântul Imperiu Roman, ceea ce ar putea fi o analogie mult mai bună pentru actuala UE. În mod clar, există loc pentru multe opinii diferite cu privire la cele trei reich-uri „germane”, iar paralelele istorice sunt încă stabilite cu acest termen și astăzi.
Surse și lecturi suplimentare
Kainz, Howard P. „Repere politice: Trei Romi, Trei Reichs, Trei Regate și un„ Sfânt Imperiu Roman ”. În: Democrația și „Împărăția lui Dumnezeu”. „ Studii de filosofie și religie 17. Dordrecht, Germania: Springer. 1993.
Vermeil, Edmond. „Trei Reich-uri ale Germaniei”. Trans, Dickes, WE London: Andrew Dakers, 1945.
Wilson, Peter H. „Prusia și Sfântul Imperiu Roman 1700–40”. German Historical Institute London Bulletin 36.1 (2014
Acord politic de guvernare până în 2024 – PSD, PNL și UDMR formează Coaliția Națională pentru România
Citesc, rumeg, și iar citesc și iar rumeg... cam scorojit păsatul ăsta!
Acord politic de guvernare până în 2024 – PSD, PNL și UDMR formează Coaliția Națională pentru România
În paralel cu audierile de miercuri, liderii celor 3 partide au convenit acordul politic în baza căruia va funcționa această nouă coaliție de guvernare, acord care urmează să fie semnat joi, înainte de învestirea guvernului.
Documentul conține 12 puncte și este valabil pe durata mandatului parlamentar, adică până în 2024.
" 1. Formațiunile semnatare convin asupra formării Coaliției Naționale pentru România – coaliție de guvernare pentru perioada 2021-2024.
2. Primul candidat la funcția de Prim-Ministru, din partea PNL, susținut de cele 4 formațiuni parlamentare semnatare, este domnul Nicolae Ionel Ciucă. Acesta va avea mandat până pe data de 25 mai 2023, iar cel de al doilea candidat, din partea PSD, până la alegerile generale din 2024.
La schimbarea premierului, conform rotației politice convenite, se vor înlocui și următorii reprezentanți în guvern : vicepremierul din partea PSD va fi înlocuit de vicepremierul din partea PNL; ministrul Transporturilor din partea PSD va fi înlocuit cu nominalizarea pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; ministrul Finanțelor publice din partea PSD va fi înlocuit de titularul pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua conducerea Ministerului Justiției; coordonatorul Secretariatului General al Guvernului din partea PSD va fi înlocuit de reprezentantul PNL, iar PSD va prelua coordonarea Cancelariei Prim-ministrului.
În cazul desemnării sale, conform prevederilor constituționale, acesta va prezenta Parlamentului spre aprobare un guvern format din 20 de ministere, nominalizările fiind făcute astfel: 9 ministere PSD, 8 ministere PNL, 3 ministere UDMR. Din structura executivului vor face parte și 2 viceprim-miniștri, care vor reprezenta formațiunile coaliției care nu au propus candidatul de prim-ministru, dar au membri în Guvern.
3. Formațiunile semnatare ale prezentului Acord vor asigura reprezentarea GPMN în structurile guvernamentale, cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul prezentei Coaliții.
4. Coaliția Națională pentru România funcționează în baza Programului de guvernare și a mecanismului de monitorizare și coordonare a aplicării deciziilor luate, conform procedurilor stabilite în prezentul Acord Politic.
5. Ședințele Coaliției vor avea loc săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea uneia dintre părțile semnatare. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare. La aceste ședințe participă prim-ministrul și membrii cabinetului. Delegațiile de consultare în cadrul coaliției vor avea componența și numărul de persoane stabilite de către președinții celor 4 formațiuni parlamentare. Secretariatul tehnic va fi asigurat de către fiecare formațiune reprezentată în Guvern, lunar, prin rotație.
6. Ședințele Coaliției vor aborda agenda politică guvernamentală și parlamentară. Deciziile Coaliției se iau prin consens.
7. Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcții publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după consultarea formațiunii politice care a făcut propunerea. Deciziile Coaliției sunt publice, iar dezbaterile în cadrul mecanismelor de decizie ale Coaliției sunt confidențiale până la adoptarea deciziilor.
8. Coordonarea activității Coaliției la nivel guvernamental se îndeplinește de către prim-ministru și viceprim-miniștri, care vor avea calitatea de avizatori pentru proiectele de acte normative, conform atribuțiilor delegate convenite. Agenda de lucru a ședințelor de guvern, stabilirea și prioritizarea politicilor publice guvernamentale vor fi decise de către prim-ministru, prin consultare cu viceprim-miniștrii, în întâlnirea lor săptămânală ulterioară ședinței pregătitoare de guvern organizată de către Secretariatul General al Guvernului.
9. Pentru coordonarea și punerea în aplicare a deciziilor Coaliției la nivel parlamentar se organizează, săptămânal, ședințe cu participarea liderilor de grup ai formațiunilor semnatare din cele două Camere ale Parlamentului.
10. În vederea implementării deciziilor Coaliției la nivel parlamentar, liderii de grup se întâlnesc înaintea tuturor ședințelor de Birou Permanent/Birou Permanent reunit al Camerelor și ori de câte ori este necesar, la solicitarea unuia dintre lideri, înaintea ședințelor comisiilor de specialitate ale Parlamentului.
11. Medierea eventualelor dezacorduri de natură parlamentară, precum și dezbaterea unor puncte de vedere divergente asupra implementării programului de guvernare sau susținerea unor inițiative legislative se face în ședințele de Coaliție.
12. Acordul politic de constituire a Coaliției Naționale pentru România este valabil pe durata mandatului parlamentar 2021-2024 și intră în vigoare la data semnării. Modificările la prezentul Acord se dezbat, negociază și convin între formațiunile semnatare, fiind decise prin consens."
Echipa guvernamentală a trecut miercuri fără emoții prin audierile din comisii, toți miniștrii propuși primind avize pozitive. Cele mai multe voturi împotriva avizului pozitiv le-au primit Florin Roman, propus la Digitalizare (22 voturi contra) , Virgil Popescu, propus pentru Energie (15 voturi împotrivă) și, oarecum surprinzător, Bogdan Aurescu, propus pentru continuarea mandatului la Externe (11 voturi împotrivă).
Premierul Nicolae Ciucă va avea 2 vicepreședinți – Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și 20 de ministere.
Când nu mai ai speranță în viață....

Mihaela Ceaușescu, fiica fratele cel mare al dictatorului, a povestit o serie de secreste ascunse de la moartea acestuita. Dezvăluirile făcute au cutremurat lumea televiziunii.Scrisoarea-testament lăsată înainte ca el să moară la Viena, a fost una dintre temele dezbătute.
Povești ascunse de peste 32 de ani
Mihai Gâdea a rămas fără cuvinte după ce a aflat răspunsul la o serie de întrebări pe care oamenii și le-au pus în urmă cu 32 de ani.
Pe 26 decembrie 1989, Marin Ceaușescu, şeful Agenţiei Economice a României din Viena, fratele mai mare al lui Nicolae Ceaușescu, a fost găsit spânzurat în subsolul Reprezentanței Economice a României la Viena. Fiica regretatului a povestit ce a fost în sufletul ei când a aflat tragica veste, dar și ce conține testamentul de 14 pagini.
„Pe 25 decembrie eram la sora mea. Fiind şi mai mică era foarte marcată. În primul rând eram marcate că nu știam nimic de tata şi de mama. Pe 28 dimineaţa, la ora 5:00 am ascultat la radio: În pivnița Agenţiei Economice din Viena a fost găsit trupul neînsuflețit al lui Marin Ceaușescu care s-a spânzurat. M-am dus am sculat-o pe sora mea şi i-am spus că a murit tata. (…) Abia la vreo două săptămâni m-am întors acasă. Pe 12 ianuarie m-am întors acasă.
Mi s-a făcut percheziție în casă. Imediat după m-a sunat la telefon cineva, o voce masculină, care mi-a zis: a sosit tatăl dumneavoastră. Şi zic: Tata trăiește? Ei, trăieşte, a venit coşciugul. Veniţi să-l luați. Pe mine m-a ajutat mult Dorin Prunariu care era atunci ministrul Aviației, deci unicul nostru cosmonaut, un băiat extraordinar cu care sunt prietenă de foarte mult timp şi care a fost om atunci. Mi-a dat maşină şi tot ce trebuie”, a povestit Mihaela-Moraru Ceaușescu, fiica fratelui dictatorului Nicolae Ceaușescu la Sinteza Zilei, de la Antena 3, potrivit Capital.ro
S-a făcut lumină în familia Ceaușescu
Mihaela Ceaușescu a ținut să spună adevărul și să închidă gura tuturor oamenilor care au spus lucruri false despre familia ei.
„La început au fost tot felul de presupuneri. Sora mea a plecat. În mai 1990 a plecat şi a zis că nu mai suportă calvarul acesta. La vreo doi ani jumate ne chemau la procuratură şi ne întrebau unde sunt banii, unde sunt nu ştiu ce. Eu am avut parte de un procuror foarte antipatic. Cu mama s-au purtat frumos. Pe mine m-a cam chinuit. Îmi spunea mereu că mă poate băga la beci. La vreo trei ani am aflat că imediat în 21,22 tata a fost încuiat în cameră. Avea un apartament de 3 camere, i-au luat televizorul, asta descrie tata în scrisoare.
La trei ani ne-au dat scrisoarea, pentru că tata era cercetat post mortem. Între timp, mama aflase de la o persoană că s-au purtat urât cu el, l-au încuiat în casă. Apoi i-a adus televizorul şi el credea că lucrurile se aranjează spre mai bine, aşa. Şi pe urmă scrie, „am văzut”, deci i-au adus televizorul să vadă execuția. Nu ştiu ce o fi simțit el când a văzut-o.
Subalternii îi spuneau că mama este moartă, iar noi, fetele, arestate. Tata spune că şi-a dat seama şi este prea bătrân să mai suporte. Şi el scrie acolo, de unde eu zic că poate şi-a luat viaţa singur, prefer să gândesc aşa. Scrie: Nu vreau să înfrunt atâta ură şi atâta umilință, prefer să plec. Şi descrie pe două zile: am încercat, ieri, dar nu am reuşit, cu gaze. A mai avut două tentative, cu gaze şi odată a mai încercat să se spânzure în bucătărie, dar nu a ţinut lustra, aşa descrie el. Şi el spune la un moment dat: Ce greu este să pleci, trebuie să o fac noaptea. Ziua nu se poate. Este foarte greu să pleci într-un întuneric veșnic când este soarele pe cer”, .....
Clanul Ceaușescu
Tatăl lui Nicolae, Andruță Ceaușescu (1886-1969), provenea dintr-o familie de păstori din Polovragi, Județul Gorj. Andruță Ceaușescu, susținător al lui Ion Mihalache și al Partidului Țărănesc, a fost o perioadă primar al Scorniceștiului (satul de baștină al dictatorului), unde avea o casă modestă.
Mama lui Nicolae Ceaușescu, Alexandrina (născută Lixandra Badea), (1888-1977) provenea din familia unui ofițer din armata lui Tudor Vladimirescu. Aceasta fiind o femeie foarte religioasă, Nicolae Ceaușescu a ordonat construirea unei biserici în Scornicești, deși el era ateu și a participat la înmormântarea ei, cu acest prilej având loc o slujbă oficiată de un preot.[1]
În ordinea în care s-au născut, copiii au fost:
- Niculina Ceaușescu (n. 18 iunie 1914 - d. 1990[2]). Ea a fost prima care a părăsit familia mutându-se la București în căutare de lucru. La ea a locuit Nicolae în 1929 când a început să lucreze ca ucenic la un cizmar.
- Marin Ceaușescu (1916 - 28 decembrie 1989, Viena), absolvent al Academiei de Științe Economice, a condus timp de mai mulți ani Agenția Economică a României din Viena.
- Nicolae Ceaușescu (26 ianuarie 1918 - 25 decembrie 1989), la putere 1965-1989.
- Maria Ceaușescu (1920-2007?), ulterior Maria Agachi, a lucrat la fabrica Electromagnetica, devenind șef de secție datorită legăturilor de familie.
- Florea Ceaușescu (1922 - 21 octombrie 2006). După ce Partidul Comunist a fost legalizat în 1944, a lucrat la ziarul de partid din București Steagul Roșu. Apoi a fost transferat la Scînteia. Îi semăna foarte tare lui Nicolae, cu care era deseori confundat.
- Nicolae „Nicu” Andruță Ceaușescu (1924 - 14 decembrie 2000). Se spune că tatăl l-a înregistrat la primărie din greșeală cu același nume ca și fiul mai mare. Ulterior a folosit numele tatălui ca al doilea nume, pentru a nu se crea confuzie între cei doi. O perioadă de timp a fost șef de cadre la Ministerul de Interne. În urma unei neînțelegeri cu fratele mai cunoscut, a fost trimis să conducă Școala de ofițeri de Securitate de la Băneasa. A fost arestat în timpul Revoluției din 1989 de către Aurel Ceciu, unul din foștii săi elevi. Nicolae Andruță a avut doi copii, Cristian și Claudia.
- Ilie Ceaușescu (18 iunie 1926 - 1 octombrie 2002), a devenit general de armată la 51 ani.
- Elena Ceaușescu, ulterior Elena Bărbulescu (1928-2001) a fost profesoară de istorie la liceul din Scornicești. Datorită fratelui, a avansat repede, ajungând directoare, și mai apoi inspector școlar pe întreg județul Olt. A avut două fete, Eugenia și Nadia, și un fiu, Emil, care avea un post important în Ministerul de Interne în județul Olt înainte de 1989.
- Costel Ceaușescu (1930-?) a murit tânăr.
- Ion Ceaușescu (20 martie 1932 - 10 mai 2020[3]) a predat la Institutul Agronomic din București, și a fost șeful Academiei de Științe Agricole. A fost ministru secretar de stat, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării în perioada 1 august 1983-28 martie1985.[4] După Revoluție, și-a făcut o firmă și a scris cărți pe teme de horticultură.
Părinții lui Nicolae au avut în total 18 nepoți: 7 băieți și 11 fete.
Viitorul conducător al României, Nicolae Ceaușescu s-a căsătorit în anul 1947 cu Elena Petrescu. Au avut trei copii:
- Valentin Ceaușescu (născut în 1948), care are un fiu, Daniel Valentin (născut în 1981) și o fiică, Alexandra (născută în 1996).
- Zoia Ceaușescu (1949 - 2006)
- Nicu Ceaușescu (1951 - 1996)
Adevăruri ascunse, acum devoalate

Cel mai mare secret al lui Ion Iliescu. Dezvăluire șoc făcută de nepotul dictatorului Nicolae Ceaușescu
„În tinerețe, tatăl meu a locuit cu Nicu, Valentin și cu domnul Ion Iliescu la ei în casă, pe strada Herăstrău. Ion Iliescu a fost crescut de Nicolae Ceaușescu. Știu că l-a sprijinit foarte mult, pentru că era un apropiat al tatălui meu.
Pe vremurile alea, fondul locativ era probabil foarte rezervat. În virtutea relațiilor pe care le avusese Nicolae Ceaușescu cu tatăl lui Ion Iliescu, care fusese ilegalist, închis pe la Doftana, Târgu-Jiu. Nu avea unde să stea și l-au luat și a stat o perioadă relativ lungă, până a plecat la studii unde a fost trimis, de asemenea, de unchiul meu, la Moscova, unde devenise șeful studenților comuniști de la Moscova”, a spus Nicu Ceaușescu la Antena 3.
Se știa din 1982 despre FSN și se vorbea despre „succesorul” Ion Iliescu
„Dau din casă acum: în 1982-1983, vorbeam în casă cu tata și cu Nicu – bine, ei vorbeau, eu mai mult ascultam, pentru că nu cunoșteam nici personajele – că la un moment dat tatăl lui (Nicolae Ceaușescu, n.r.) va pleca din funcție și va veni Ion Iliescu.
Tot atunci tata primea niște semnale din partea Frontului Salvării Naționale (FSN), care exista din 25 noiembrie 1982. Scenariul, la vremea respectivă, era exact ce s-a întâmplat, numai că s-a oprit la un moment dat, după executarea cuplului prezidențial.
Urmau frații și rudele până la gradul III, casa de la Scornicești să fie rasă de pe fața pământului. Tot acest scenariu era în lumina de a sprijini realizarea socialismului și neîntinarea sa. În materialele de care vă vorbesc eu nu era în mod explicit Ion Iliescu, dar în discuțiile dintre tata și Nicu era foarte apreciat la vremea respectivă Ion Iliescu. Și știau ei – și implicit am auzit și eu – că după ce va fi îndepărtat de la conducerea țării unchiul meu va veni la conducere Ion Iliescu.
Și Nicu și tata au avut o relație bună cu Ion Iliescu, era un om cu o deschidere, un om inteligent, un om cult, nu era de ici de colea la vremea respectivă și îl așteptau ca pe o soluție de a continua ce a fost bine în guvernarea trecută”, a mai povestit nepotul dictatorului
VINTILĂ CORBUL și realități dure din SSMD( sic!)
Vintilă Corbul, romancier şi scenarist, stabilit în Franţa (din 1979), a obţinut notorietatea datorită romanelor ample care reconstituie panoramic mari evenimente istorice şi datorită literaturii poliţiste, creaţia cu cel mai mare succes fiind însă "Căderea Constantinopolului".
Scriitorul s-a născut la 26 mai 1916, la Bucureşti. Licenţiat în drept (1938) şi în litere şi filosofie (1939) la Universitatea Bucureşti, a fost o vreme magistrat, apoi bibliotecar, pentru ca după 1952, din cauza originii sale burgheze, să fie nevoit să lucreze ca muncitor într-o întreprindere din Capitală.
A debutat literar cu o povestire în ziarul "Universul" (1938), iar editorial cu romanul "Babel Palace" (1939). Printre volumele sale se numără: "Sclavii pământului" (1945), "Dinastia Sunderland-Beauclair" (3 vol., 1967,1969), "Păsări de pradă", "Cenuşă şi orhidee la New York" (1969), "Căderea Constantinopolului" (1976), "Cavalcada în iad" (1982), "Uragan deasupra Europei" (1979), "Iubirile imposibile ale lui Petronius" (1993) "Oameni în Rolls-Royce" (1993), potrivit volumului "Dicţionar General al Literaturii Române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004).
"Căderea Constantinopolului" este creaţia cu cel mai mare succes a lui Vintilă Corbul şi, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare. A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franţa a fost difuzată şi sub formă de teatru radiofonic. "Cenuşă şi orhidee la New York" a fost prima carte scrisă în colaborare cu Eugen Burada, punându-se astfel bazele unei lungi colaborări. De asemenea, cei doi şi-au pus semnătura pe scenariile peliculelor "Nea Mărin miliardar", "Revanşa", "Duelul" şi "Un comisar acuză" (scenariu compus în doar două săptămâni), ecranizate de Sergiu Nicolaescu.
În 1979, Vintilă Corbul a părăsit România, împreună cu Eugen Burada, stabilindu-se la Paris şi devenind scriitor de limbă franceză. La 11 martie 2004, autorul şi-a lansat, în România, volumul "Asediul Romei 1527", în traducerea lui Dragoş Stoenescu şi Pavel Mocanu. Tot în 2004, a fost distins cu Ordinul Cultural în grad de Ofiţer. În 2007, au apărut, în Colecţia Adevărul, "Opere complete" de Vintilă Corbul.
A murit la 30 ianuarie 2008, într-o clinică din apropiere de Versailles, în Franţa.AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
În România Mare
Vintilă Corbul s-a născut la 26 mai 1916 în București și provine dintr-o familie foarte bogată. Sofia, mama acestuia, deținea acțiuni la diverse bănci și studiouri de film americane, motiv pentru care vizitele în Statele Unite ale Americii erau experiențe curente. Constantin Popescu Corbul, tatăl adoptiv al autorului, provine dintr-o mică, dar înstărită familie boierească; deținea multe proprietăți în București și în țară, podgorie la Drăgășani și chiar un grajd cu cai de curse. Lui Vintilă Corbul i s-a sugerat de către părinți că tatăl său vitreg este de fapt tatăl natural. C.P. Corbul s-a căsătorit cu Sofia, mama lui Vintilă, după divorțul acesteia de Mihail Economu, și i-a adoptat imediat copilul. Astfel se explică numele complet al autorului: Vintilă Dumitru Economu Popescu Corbul.
Deși visa să devină ambasador, la îndemnul părinților, Vintilă Corbul urmează cursurile Facultății de Drept și devine magistrat. În paralel, pentru a-și alimenta propria pasiune, urmează Facultatea de Litere și Filozofie - secția Istorie. La doar 23 de ani, imediat după absolvirea facultății, Vintilă Corbul se angajează judecător.
Fiind un "răzvrătit", se căsătorește cu Ana Stoenescu, fata unui simplu muncitor.
Vintilă Corbul a fost, în al II-lea Război Mondial, locotenent de artilerie antiaeriană și, ulterior, pilotul comandantului forțelor aeriene române.
După cel de-al doilea
După război, toate proprietățile familiei sunt confiscate. Vintilă Corbul și familia sa sunt evacuați și forțați să locuiască în bucătăria unui imobil șubrezit, într-una din cele patru camere locuite de patru familii. Diplomele sale nu mai sunt „valabile”; este exclus din magistratură din cauza originii sale burgheze și a arestării tatălui său de către comuniști. Ocupă un post de bibliotecar, la o bibliotecă de cartier, dar este dat afară din aceleași motive, după numai 6 luni. Vintilă Corbul, licențiat în istorie și magistrat, ajunge muncitor necalificat și, ulterior, inginer la ICAB (Întreprinderea Canal și Apă București), unde lucrează aproape 15 ani. La scurt, timp Ana Stoenescu divorțează și fuge cu un evreu bogat, în Los Angeles.
Câțiva ani mai târziu se căsătorește cu Ioana Sân-Giorgiu, fiica scriitorului legionar Ion Sân-Giorgiu, ce fusese judecat și condamnat la moarte de regimul comunist. Ioana Sân-Giorgiu a fost dată afară de la Conservatorul de Arte Dramatice și se vede obligată să se angajeze muncitoare necalificată într-o fabrică de cuțite. Pentru a-și completa modestul venit, tânăra familie începe să traducă opere literare din limbile franceză și engleză.
Din cauza condițiilor grele de muncă, Vintilă Corbul se îmbolnăvește de tuberculoză oculară, intră în concediu medical și rămâne acasă. În perioada de aproape 2 ani în care își tratează boala, începe din nou să scrie la aproape 30 de ani de la apariția ultimului său roman. Idolii de aur - Dinastia Sunderland-Beauclair (3 volume) dă startul succeselor, cartea fiind editată mai târziu în franceză și poloneză. Din acel moment nu a mai fost nevoit să se angajeze.
În timp ce scria Căderea Constantinopolelui, cartea ce îl va lansa definitiv, Vintilă Corbul primește o lovitură foarte puternică. Ioana moare răpusă de cancer la numai 35 de ani, iar autorul este marcat definitiv și nu se mai căsătorește niciodată.
Vintilă Corbul a părăsit ilegal România în 1979, în plină glorie, împreună cu Eugen Burada.
S-au mutat într-un mic orășel lângă Paris, iar Vintilă Corbul a locuit până la moarte în același loc în care s-a stabilit. Multe dintre titlurile sale au fost editate în franceză, poloneză, rusă, arabă.
Opera
A început să scrie încă din adolescență. „Babel Palace” este scris la 16 ani și „Sclavii pământului” este al doilea roman scris de Vintilă Corbul, la numai 18 ani, ... și ultima carte publicată înainte de a fi trecut de către comuniști pe lista scriitorilor interziși.
Căderea Constantinopolului este creația cu cel mai mare succes al lui Vintilă Corbul și, totodată, cea mai vândută carte din beletristica românească, numai la primul tiraj având vânzări de 192.000 de exemplare.[necesită citare] A fost editată în franceză, greacă, arabă, iar în Franța a fost difuzată și sub formă de teatru radiofonic.
„Cenușă și orhidee la New York” este prima carte apărută cu semnăturile Vintilă Corbul și Eugen Burada și pune bazele unei colaborări de aproape 29 de ani. A scris scenariile filmelor Un comisar acuză (1974), Revanșa (1978), Nea Mărin miliardar (1979) și Duelul (1981) - filme regizate de Sergiu Nicolaescu. Un clasament realizat de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România arată că „Nea Mărin miliardar” este cel mai vizionat film românesc din toate timpurile[2]. Pelicula a fost vizionată de nu mai puțin de 14,6 milioane de români și are, de departe, cea mai mare cotă de popularitate în rândul telespectatorilor ultimelor două generații.
Opera literară
Vintilă Corbul împreună cu colectivul de editare (de la Adevărul Holding) al operei sale complete
Moarte și portocale la Palermo, cu Eugen Burada
Cenușă și orhidee la New York, cu Eugen Burada
Cavalcadă în iad, - 2 volume, închinate tatălui autorului, Generalul Constantin P. Corbul și participării României la cel de-al Doilea Război Mondial
Căderea Constantinopolelui - 2 volume
Dinastia Sunderland - Beauclair - Idolii de aur - 3 volume
Asediul Romei 1527 - 2 volume
Dinastia Sunderland - Beauclair 2 - Păsări de Pradă - 3 volume
Uragan asupra Europei, cu Eugen Burada
Salvați-mă! Sunt miliardar
Sclavii pământului
Babel Palace
Roxelana și Soliman, cu Eugen Burada
Oameni în Rolls-Royce, cu Eugen Burada
Iubirile imposibile ale lui Petronius
Casa din Cherry Street
Hollywood - infernul viselor
Groaza vine de pretutindeni, cu Eugen Burada
Sunt regele Franței! Regele Soare!
Împărateasa fără coroană
Calea ducesei, cu Eugen Burada
Plângi, plângi, balalaikă, cu Eugen Burada
Atenție! Los Angeles va sări în aer
Mafia și miliardarii
Extaz, moarte și rock'n roll
Miliarde și picioare lungi
Sursa - Prefață la Opere Complete, Colecția Adevarul, Bucuresti, 2007
Scenarii de film
Un comisar acuză (1974) - în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, Eugen Burada și Mircea Gândilă
Revanșa (1978) - în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, Eugen Burada și Mircea Gândilă
Nea Mărin miliardar (1979) - în colaborare cu Eugen Burada și Amza Pellea[3]
Duelul (1981) - în colaborare cu Sergiu Nicolaescu și Eugen Burada
Miliarde și picioare lungi, ultimul său scenariu, după cartea omonimă, încă neecranizat
Premii și distincții
Ordinul Meritul Cultural[4] în grad de Ofițer (2004)
Note
^ a b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Cinemarx.ro: “Nea Mărin miliardar”, cel mai vizionat film românesc/
^ Adevărul, 5 decembrie 2007, „Nea Mărin miliardar”, piesă de teatru respinsă la „Comedie”
^ Mădălina Cerban, Irina Dârlea: FOCUS: Vintilă Corbul, singur la Capela Mare a Cimitirului Bellu, Mediafax, 6 februarie 2008
Bibliografie
Vintilă Corbul: Atenție! Los Angeles va sări în aer, Editura Adevărul Holding, colecția Adevărul - Opere complete, 2007, ISBN 978-973-1848-02-0
Legături externe
Vintilă Corbul la Internet Movie Database
A murit scriitorul Vintilă Corbul, 30 ianuarie 2008, Mediafax
Vintilă Corbul va fi înmormântat, joi, la Cimitirul Bellu, 3 februarie 2008, Jurnalul Național
Adina Călărașu: Vintilă și-ar fi dorit enorm să-și vadă ecranizat ultimul scenariu, interviu cu impresarul francez Philip Valdes, în Click!, Nr. 329, Luni, 4 februarie 2008
Car cu boi. Boul și politica.
Un articol ce ar trebui citit de două ori...
Doru Costea: Pentru China, primordial este menținerea sistemului. Au o aroganță istorică/Dochia: Nu cred că competiția trebuie să fie confundată cu confruntarea/ Inayeh: Poate deveni oricând confruntare
Însă, spune el, chinezii sunt convinși că e inegalabil sistemul lor, pentru că ei sunt ce sunt.
China are cea mai mare producție de ingineri
La rândul său, Aurelian Dochia, analist economic, spune că platforma pe care a ajuns o putere la nivelul ăsta, este că a reușit foarte bine, în foarte multe domenii, inclusiv a tehnologiei și științei.
"Dacă ne uităm în momentul de față, China are cea mai mare producție de ingineri din lume, după 2019 are cele mai multe articole publicate în publicații de știință la nivel internațional, cel mai mare număr de doctoranzi și doctorate acordate anual în zona de știință. Chiar dacă nu cumperi tehnologie de la Huawei, vei fi obligat să folosești unul dintre cele 200 de patente internaționale pe care le are Huawei în domeniul tehnologiei", a spus Dochia.
• Nu cred că competiția trebuie să fie confundată cu confruntarea.
"Nu cred că cineva ar trebui să-și pună speranțe în faptul că impunând numai constrângeri, restricții încercând să îndiguiască China, fără a face la rândul nostru eforturile necesare, mă refer la UE", a precizat Dochia.
UE, spune el, trebuie să facă eforturile necesare exact în aceste domenii: știință, educație, cercetare și în tehnologie.
• În momentul de față, UE nu contează foarte mult în ceea ce privește tehnologiile de vârf și nu se poate face asta numai pentru că refuzăm să importăm tehnologii din China.
• Trebuie să avem ceva cu care să venim la masă și să fim competitivi.
• Competitivitatea și confruntarea nu reprezintă același lucru și nu duc la același rezultat.
Competiția poate deveni confruntare
• Pe mine mă îngrijorează, dacă e să ne referim la relația SUA-China, dar nu numai, și lipsa de reglementări din spațiul extraterestru, acolo unde se poate întâmpla oricând, orice. Acolo unde Rusia poate să creeze praf cosmic pentru că își pulverizează proprii sateliți și așa mai departe.
"China, care este destul de în fața altor țări, nu mai vorbesc de UE, în ceea ce privește tehnologiile de vârf, este și în fața altor țări și în ceea ce privește folosirea acestor tehnologii în domeniul militar. Mi se pare îngrijorător, mai ales că tensiunile militare din Marea Chinei de Sud sunt din ce în ce mai crescute", a afirmat Inayeh.
Apilarnil pur
Azi am primit prin Emag de la o firmă din Iași, pare serioasă- are un capital social de 1.000.000 lei, Apicris, 100 g de apilarnil pur. Int...

-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...