luni, 8 noiembrie 2021
Emigrantului român cu traista în băț.
duminică, 7 noiembrie 2021
Amintiri din secolul trecut
Aveți grijă de voi!
Mănăstirea Bârsana. Nu ratați să o vizitați!
Aprecieri care ung sufletul oricărui român.
Aventurile unui tânăr olandez în România. „Dacă vă spune şi vouă cineva să nu vizitaţi ţara, ăla e un tâmpit”
Olandezul spune că a fost în România împreună cu mai mulţi prieteni, dar că reprezentanţii agenţiei din Amsterdam, de unde şi-au luat biletele, i-au sfătuit să aleagă „orice altă destinaţie".
„De la agenţie ne-au spus că nu are rost, dar am avut noroc că Mark cunoştea România, a mai fost fiindcă are o prietenă româncă şi ne-a spus că e o ţară deosebită. Noi am fost în august, am fost pe litoralul Mării Negre, dar şi în Delta Dunării. Ce vezi în Delta Dunării nu ai să mai vezi nicăieri în Europa, cel puţin. Magnific e puţin spus. Dacă vă spune şi vouă cineva să nu vizitaţi România că nu e nimic de văzut şi de făcut acolo, să ştiţi că ăla e un tâmpit", a povestit Patrik.
În România, olandezii au mai vizitat Bucureştiul, Braşovul şi Clujul, iar Patrick spune că el şi prietenii săi au rămas impresionaţi de ultimele două, dar şi de centrul Capitalei. Nu în ultimul rând, i-au plăcut şi oamenii pe care i-a cunoscut.
„Clujul m-a impresionat şi mi-a amintit cumva de oraşele din Germania şi Austria. Braşovul, la fel. Bucureştiul e puţin diferit, mi s-a spus că i se zice micul Paris. Nu ştiu dacă seamănă cu Parisul, dar are un centru vechi foarte frumos şi nişte parcuri frumoase. Cât despre oameni, mi-am uitat la un moment haina pe un scaun la restaurantul unde am mâncat, iar fata de acolo a fugit după noi zeci de metri să mi-o aducă", povesteşte el.
La Braşov a fost impresionat de munţi şi spune că peisajele i s-au părut mai frumoase decât cele din Alpi. „Munţii României sunt nemaipomeniţi. Am văzut Braşov, un oraş de munte în România şi m-a dus cu gândul la Alpi, dar parcă era şi mai frumos."
Iar pe drum, înainte de Braşov, una din cele două maşini închiriate de tineri a făcut o pană. În câteva minute, spune el, au oprit mai multe maşini, iar oamenii erau dispuşi să ajute. „Aşa ceva n-ai să vezi în Olanda, în decurs de vreo 15 minute au oprit mai multe maşini, iar oamenii erau gata să ne ajute. Mi s-a părut foarte frumos din partea lor. Şi am mai cunoscut români şi la Mamaia, Bucureşti şi la Cluj, unde am fost în nişte cluburi. Nu sunt cu nimic mai prejos decât cei din Amsterdam, ba poate au ceva în plus", mai spune olandezul.
El şi-a propus să revină şi anul viitor, cu aceiaşi prieteni, în România. „La anul vom termina facultatea şi ne-am propus un concediu deosebit. Vom reveni în România, vrem să mergem la festivalul Untold despre care se vorbeşte tot mai mult în Olanda şi care e o alternativă la Tomorrowland. A fost Frank acum câţiva ani şi a zis că e mai frumos decât la orice festival din Olanda, iar Arrmin Van Buuren l-a lăudat de fiecare dată", adaugă el.
Pe lângă Untold, alte ţinte sunt mănăstirile din Moldova, Maramureşul şi „cei mai frumoşi munţi". „Vrem clar să revedem şi cei mai frumoşi munţi pe care i-am văzut vreodată, dar şi să vedem Maramureşul şi Moldova, unde sunt tot felul de lucruri frumoase şi interesante de văzut", a mai afirmat Patrick
sâmbătă, 6 noiembrie 2021
Cantacuzinii
Familia Cantacuzino este o familie boierească română, care a dat domni în Țara Românească și Moldova. Familia descinde din împărații Cantacuzini ai Bizanțului[1]. Familia a fost cunoscută și sub apelativul depreciativ Șeitărești (var. Săitărești și Șăitănești,[2] (de la șăitan, șeitan, sin. diavol).
În Țara Românească, Cantacuzinii și-au atins apogeul în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, când domnia lui Șerban Cantacuzino a marcat victoria lor în dauna rivalilor Băleni. Toți cei cinci frați ai lui Șerban au deținut mari dregătorii, fapt fără precedent în istoria țării. Dintre ei, se remarcă marele cărturar Constantin Cantacuzino, care și-a pus amprenta asupra politicii externe a statului în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Scurta domnie a lui Ștefan Cantacuzino, curmată în anul 1716 de otomani, a fost ultima domnie pământeană înaintea instaurării domniilor fanariote în principatele române.
De-a lungul istoriei multiseculare a familiei, membrii ei au ctitorit zeci de lăcașuri de cult, printre ele Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Colțea și Mănăstirea Cotroceni.
Mai bine cunoscut este:
Ion Cantacuzino (cunoscut și ca Ioan Cantacuzino, n. 25 noiembrie 1863, București – d. 14 ianuarie 1934, București), a fost un medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române.
Biografie
Ion Cantacuzino urmează atât studiile liceale (Liceul Louis-le-Grand), cât și cele superioare (filosofie, 1882 – 1886, științe naturale, 1886 – 1891 și medicină, 1887 – 1894) la Paris. În 1895 obține titlul de Doctor în Medicină cu teza: “Recherches sur le mode de destruction du vibrion cholérique dans l’organisme” (în limba română, “Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism“). După terminarea studiilor, lucrează în Institutul Pasteur din Paris ca asistent al lui Ilia Mecinikov în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului.
Întors în țară, este numit profesor de Medicină experimentală la Facultatea de Medicină din București (1901) și Director general al Serviciului Sanitar din România (1907). Vocația sa de fondator și organizator a fost demonstrată prin înființarea unor instituții ca “Institutul de Seruri și Vaccinuri” (1921), care astăzi îi poartă numele, a Laboratorului de “Medicină Experimentală” (1901) din cadrul Facultății de Medicină, precum și a unor reviste de specialitate, “Revista Științelor Medicale” (1905), “Annales de Biologie” (1911) și “Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie“.
Activitatea științifică
Ion Cantacuzino a desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei. Începînd cu anul 1896 publică lucrări despre sistemele și funcțiile fagocitare în regnul animal și despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare. Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită “Metoda Cantacuzino“, metodă folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.
Datorită lui Ion Cantacuzino, România a fost a doua țară din lume, după Franța, care a introdus în 1926 vaccinul BCG (“Bacilul Calmette-Guérin”), având germeni cu virulență atenuată, pentru vaccinarea profilactică a nou-născuților împotriva tuberculozei. Ion Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos exantematic și holerei în timpul primului război mondial și în campania antimalarică.
Ion Cantacuzino a fost membru titular al Academiei Române din anul 1925, membru în Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor, al societăților de Biologie, de Patologie Exotică și al Academiei de Științe din Paris. Numeroase universități i-au acordat titlul de Doctor honoris causa, Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) și Bordeaux (1934).
Prețuirea lui Ion Cantacuzino
- Hommage a la mémoire du professeur Jean Cantacuzene, Ed. Masson & Cie, 1934;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” poartă numele savantului Ion Cantacuzino.
Numismatică
Banca Națională a României a pus în circulație, la 25 noiembrie 2013, în atenția colecționarilor, un set de două monede de argint, pentru sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea savanților Ion Cantacuzino și Gheorghe Marinescu. Fiecare monedă are valoarea nominală de 10 lei. Monedele sunt rotunde, au cantul zimțat, au diametrul de 37 mm, iar greutatea de 31,103 g. Titlul aliajului este de 999‰. Întregul tiraj de câte 500 de exemplare al setului de monede a fost emis de calitate proof.
Ușurel cu boii popii! Să nu dați cu oiștea în gard!
Soarta României depinde de capriciile unui singur om
Duminica, 07 Noiembrie 2021, ora 07:30
47 citiri
Criza politică din România a avut ecouri și în străinătate. După articolul critic la adresa lui Klaus Iohannis apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung, subiectul a fost abordat, iată, și de cotidianul Le Figaro, care îl numește pe Florin Cîțu “tânăr și intempestiv" și “cu atitudini dictatoriale".
Mă întreb: oare ce-o gândi echipa câștigătoare acum, contemplând dezastrul pe care l-au provocat? Realizează, măcar în ultimul moment, greșeala enormă pe care a făcut-o? Mai exact, greșelile în serie pe care le-a făcut, sub umbrela protectoare a turistului etern. Există oare o minimă asumare a responsabilității din partea echipei Cîțu pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp? La toate aceste întrebări ar trebui să răspundă cei implicați direct, dar aceștia preferă să tacă sau să arunce vina pe USR, deși, în realitate, guvernul a căzut în urma moțiunii de cenzură a PSD. Și ce face PNL? Se aliază cu cei care tocmai i-au dat jos guvernul! Logic, nu?
Aflăm că motivul pentru care în BN al PNL s-a luat această decizie, recte alianța cu PSD, este… Klaus Iohannis. Nu se înțelege foarte bine care au fost argumentele și raționamentul care l-au împins pe președinte spre această decizie. Să fie consilierii prezidențiali de vină sau Klaus Iohannis a avut un nou raptus de furie și a hotărât brusc să scape de această poveste care a început să-l cam plictisească, aruncând PNL-ul (mai exact, ceea ce a mai rămas din el) în gura PSD-ului? Sub motto-ul “să scape cine poate".
Pe surse, aflăm că cel care s-a opus și se opune în continuare refacerii coaliției cu USR este, de fapt, chiar președintele României, pentru că, în ultima ședință a BN al PNL, Florin Cîțu ar fi pledat pentru. Dacă acest lucru este adevărat, atunci, începem să ne întrebăm: oare ce-o fi în mintea președintelui? Ce urmărește, de fapt, Klaus Iohannis? De ce dorește să distrugă partidul care l-a propulsat în cea mai înaltă funcție din stat, ducându-l de la 25% la 15%?
Ceea ce este clar până acum este că președintele Iohannis a încălcat Constituția, implicându-se direct și nepermis în viața politică a PNL-ului, impunându-și favoritul în detrimentul competiției interne libere, care ar fi propulsat un lider autentic și valid la conducerea partidului. Această intervenție neinspirată a dus, iată, la scindarea PNL-ului.
Următoarea intervenție a fost făcută la guvern, atunci când președintele a sugerat demiterea lui Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției, pentru simplul motiv că acesta a încercat să pună în practică reformele pe care USR-ul le anunțase deja de la bun început și cu care PNL și UDMR fuseseră de acord inițial. Această nouă intervenție a dus la ruperea coaliției și la demisia miniștrilor pluseriști.
După ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD a dus la căderea guvernului, Klaus Iohannis a intervenit din nou, cerând ca USR să fie exclusă din coaliție. Această intervenție a dus la prelungirea artificială a crizei politice prin încercarea fără nici o șansă de succes de a impune un guvern minoritar.
În fine, cireașa de pe tort este intervenția președintelui care a decis că cel mai bine pentru PNL și pentru țară ar fi o coaliție cu PSD! Această intervenție va avea un cost extrem de ridicat atât pentru PNL, care se va scinda, dar mai ales asupra țării, care va asista neputincioasă la jaful național care va urma, plus o nouă amânare sine die a reformelor atât de necesare pentru a mișca țara în direcția pe care ne-o dorim cu toții.
Și toate astea pentru că o persoană absolut iresponsabilă se joacă de-a președintele. Gândindu-ne la faptul că Iohannis mai are încă 3 ani de mandat, începem să ne întrebăm dacă România ar trebui să riște și alte probleme izvorâte din intervențiile iraționale ale președintelui sau ar trebui să-l trimitem acasă, preventiv?
Citeste si:
PNL şi PSD au discutat, joi seară, timp de aproape trei ore, o variantă de înţelegere între cele două partide, care să ducă la formarea unei majorităţi pentru învestirea unui guvern cu...
O alianță între PNL și PSD pare tot mai aproape de realitate după declarațiile optimiste ale liderilor celor două partide de joi seară. Mai mult, se vehiculează informația obținută pe...
Un prieten întreabă: Softuri de copiere telefoane
Pentru a transfera date între telefoane mobile, există mai multe aplicații și metode eficiente, în funcție de sistemele de operare (Android,...
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...