Inchiziția unei bănci. Răspunsul clientului este pe măsură. BRAVOS NAȚIUNE!

Un client indignat ca banca il pune sa explice de ce retrage o suma mare de bani din contul lui: Ma voi sterge cu ei la fund

Un client al Bancii Transilvania pus de banca sa explice pentru ce motiv va retrage o suma atat importanta de bani, deranjat ca trebuie sa justifice ce face cu banii lui, a raspuns cu un mail lung si amuzant, spunand, printre altele, ca isi va cheltui banii pe prostituate si droguri.

Clientul

Banca Transilvania

a avut nevoie sa retraga 85.000 de euro din banii sai, insa banca a invocat un cadru normativ care obliga clientul sa justifice in ce mod va cheltui banii.

Drept urmare, clientul le-a scris un mail lung in care explica bancii pe ce isi va cheltui banii:

"Voi

calatori

in Olanda, unde prostitutia este legala, sa f*t niste prostituate. Apoi, tot in Olanda, drogurile fiind legale, doresc sa consum marijuana, hasis si as incerca si niste ciuperci. (...) Daca nu am hartie igienica si tot am atatia bani, probabil imi voi face damblaua si ma voi sterge la fund, ca bogatasii, cu cateva sute de euro. (...)".

Clientul, evident iritat de obligatia impusa de banca, ironizeaza institutia financiara si ii recomanda sa renunte la anumite proceduri birocratice:

"In Olanda am auzit ca au si niste prajituri bune cu marijuana, pe care v-as sugera sa le incercati si voi, ca poate va treziti si nu mai impuneti oamenilor sa dea declaratii tampite in baza unor proceduri idioate, pentru a justifica ce fac cu banii lor personali."

Din pacate, mail-ul clientului a fost fotografiat de un angajat al bancii, fara a fi ascunse datele personale, iar la scurt timp a ajuns pe retelele de socializare, unde s-a viralizat. Banca Transilvania i-a cerut scuze clientului si spune ca va lua masurile care se impun.

Mesajul publicat de Banca Transilvania pe

Facebook

:

"Din primele indicii, un angajat al bancii a generat incidentul, din neglijenta. Ca banca, ne pare rau pentru aceasta eroare si ne cerem scuze pentru greseala colegului nostru. Este un caz izolat si nu reflecta standardele de siguranta si confidentialitate ale bancii. Incidentul nu ne caracterizeaza. Suntem foarte atenti la confidentialitatea si siguranta datelor. Investim continuu in infrastructura si training pentru a mentine cele mai ridicate standarde de siguranta si profesionalism, precum si dimensiunea umana a serviciilor noastre. Ne asumam public sa luam masurile care se vor impune si conlucram activ cu institutiile abilitate. Ne cerem scuze in primul rand clientului nostru."

Importăm cartofi din Egipt. Pe cei din producția noastră o să-i distrugem. Țara lui Papură - Vodă.

FOTO VIDEO Preţ derizoriu la celebrii cartofi de Lunguleţu. Fermier: „Nici nu-i mai scoatem. Îi vom distruge”

La Lunguleţi, ţara cartofilor şi a verzei, cartofii noi au ajuns în această perioadă la un preţ ridicol. Se vând cu preţuri cuprinse în 20 şi 30 de bani kilogramul, iar uneori şi mai jos de atât. Producţia mare este „de vină". În acelaşi timp, însă, la intermediarii din pieţe preţul creşte brusc, semn că se practică un adaos ameţitor.

 

De la 20-30 de bani pe kilogram, cât costă cartofii în Lunguleţu, în pieţe ajung şi la 2 lei, uneori chiar şi mai mult. 

Preţul este crescut artificial, ca peste tot, de samsari. 

 

O zi de muncă îi costă pe producători 150 de lei de om. Tradus în marfă asta înseamnă 500 de kg de cartofi. În aceste condiţii, oamenii spun că vor distruge cartofii pe câmp, pentru că nu mai este rentabilă recoltarea lor.

 

„Am investit foarte mult în cultura de cartofi, de la irigat, la gunoi de pasăre şi toate cele. Toate sunt foarte scumpe. Nu ne mai permitem să plătim oameni. Sunt agricultori care au vândut şi pe 15 bani. Nici chiria pământului nu ne-o mai permitem. În supermarketuri găsim numai marfă din afară. Dacă am fi dat cu 70-80 de bani, tot era ceva. Nici nu îi mai scoatem din pământ, îi vom distruge. Toată munca e în zadar, iar statul ce să ne dea? Nu ne-a dat niciodată", ne-a spus cu amărăciune doamna Nela. 

 

Cum a afectat pandemia de COVID preţul cartofului
 

Ţăranii refuză, încă, să se asocieze deşi ar putea avea multe de câştigat. „S-a ajuns aici din cauza dezorganizării. Dacă oamenii erau organizaţi era altceva. Vă daţi seama că de la 30 de bani la 2 lei este o diferenţă mare, iar câştigul se duce în altă parte, nu în buzunarul ţăranului. Dacă pierdem un an, doi, nu mai are cine să producă. Pierderile le acoperim cu bani din credite. Samsarii profită de lipsa noastră de organizare", a spus primarul comunei Lunguleţu, Vlad Ion.

 

Producţia este foarte bună anul acesta, dar preţul este foarte mic pentru anu de referinţă 2020. Faţă de acum 10 ani, costurile au crescut enorm.

 

„Să vinzi cu 25-30 de bani este foarte puţin, pentru că producerea costă 60 de bani. S-a şi irigat în primăvară. Sunt mai mulţi factori care au scăzut preţul atât de mult: producţia foarte bună, suprafaţa mare însămânţată în toată ţara, dar şi pandemia. Restaurantele au fost închise multe luni şi s-a simţit. Cartoful poate fi o soluţie pentru o eventuală criză alimentară în toamănă - iarnă", a mai spus edilul.

 

 

Lunguleţu este supranumită patria cartofului şi a verzei, dar ţăranii stau în fiecare an la mâna samsarilor, care dictează preţul.

 

„E foarte rău anul acesta, preţul e mic rău. Nu ieşim la rezultat nici cu ce am băgat în culturi. Nu sunt cumpărători deloc. Dacă nu se vinde marfa băgăm discul şi distrugem tot. Trebuie să punem varză. Banii trebuie să circule, nu e uşor. Ca anul ăsta nu am mai avut o situaţie asemănătoare", crede Vasile, producător.

 

FOTO: nea Vasile, producător

 

Un hectar cultivat cu cartofi costă de la însămânţat şi până la recoltat, peste 12.000 de lei, incluzând şi aratul. Un culegător este plătit cu 150 de lei pe zi.

 

în Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa, există 1.000 de agricultori cu 1.000 de tractoare, care produc anual 100.000 de tone de varză, aproximativ 10% din varza produsă în România. Deşi este o producţie enormă ţăranii nu rămân cu mare lucru, iar cel mai mult de câştigat au angrosiştii care cumpără de la ei varză sau cartofi pe nimic şi vând în piaţă la un preţ mult mai mare.

 

De asemenea, în Lunguleţu sunt cultivate cu cartofi peste 3.000 de hectare, iar producţia anuală sare de 750.000 de tone. 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Șirnea

Povestea Mărioarei din Șirnea, care face agroturism de pe vremea comuniștilor, și tradițiile uitate

​Prima formă de agroturism din România a început, experimental, în anii 70, în câteva localități printre care și satul Șirnea, de la poalele Munților Piatra Craiului. O localnică din Șirnea mi-a povestit cum se făcea turism pe vremea comuniștilor, care erau tradițiile și ce se mai păstrează astăzi din obiceiurile de altădată.

Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov, este una din cele șapte localități care pe 15 iunie 1973 erau declarate "sate de interes turistic", făcând parte din proiectul "Primul sat turistic din România". Acesta funcționa de facto încă din 1965, odată cu înființarea Biroului de Turism din localitate.

Programul a durat până în 1990 și a reprezentat prima formă de agroturism din perioada comunistă. Șirnea nu a fost colectivizat, cu toate că au existat niște forme de "întovărășire" prin anii 50. Localitatea este acum un loc cu superbe peisaje montane, dar cu o populație în scădere.

Depopularea a început înainte de 1990, odată cu industrializarea din zona Brașov: Râșnov, Tohanul Nou, Zărnești. Pentru locuitori, angajarea în fabrici reprezenta un venit sigur și stabil, comparativ cu ceea ce puteau câștiga în Șirnea prin muncă grea.

"Mărioara din Șirnea" (așa cum mi-a zis că o prezint) face turism încă de pe vremea lui Ceaușescu. Și astăzi mai primește turiști în căbănuța ei de la munte, îi servește cu cele mai bune mâncăruri tradiționale și le oferă experiența vieții rurale autentice. Înainte de a lua vacile de pe pleașă, am apucat să stau de vorbă cu ea, pentru a afla puțin din trecutul dânsei și al satului.

Am vorbit despre ce însemna turismul în vremea lui Ceaușescu, despre cum a simțit ea trecerea la democrație, despre dragostea din vremea bunicilor noștri și despre depopularea satului.

Cum se făcea turism pe vremea lui Ceaușescu: "Cu banii ce i-am adunat într-o iarnă am cumpărat mobilă"

"Șirnea a fost oraș turistic internațional. Turiștii veneau organizați cu autocarele din Brașov și luau masa în centrul satului. Noi ne duceam și-i luam de la drum cu sania sau cu căruța. Erau veniți din toate țările să vadă cum e în România. Ei vizitau o casă din sat, îi duceam prin rotație la casa unuia și a altuia sau, dacă erau mai multe grupuri, vizitau câte două-trei.

Noi acasă îi așteptam cu platouri de carne de porc, brânzeturi de toate felurile, țuică, vin fiert, le făceam plăcinte. Fiecare casă făcea câte ceva, dar știam toți cam ce să facem, îi serveam cam cu aceleași mâncăruri, dar gustul era diferit de la o casă la alta. După ce mâncau îi duceam înapoi la drumul Șirnei și se întorceau cu autocarele în Brașov.

Era un om responsabil în sat care se ocupa cu contractele și banii. Banii erau dați în funcție de câte drumuri făceam și se stabilea un preț. În orice caz, cu banii ce i-am adunat într-o iarnă am cumpărat niște mobilă care ne trebuia în casă. Pe timp de vară erau case care erau închiriate turiștilor.

Nu ne întrețineam însă numai din turism tot anul. Soțul meu avea serviciu, iar eu lucram la covoare și le vindeam străinilor. Mai aveam vacile și duceam laptele la lăptărie.

"Măsura laptelui" se face la sfârșitul lunii iunie, e tradiție locală. Oamenii când dau vacile la munte le măsoară laptele, și în funcție de câți litri a dat vaca, atâtea kilograme de brânză ți se dă. Noi, prin "măsura laptelui", aduceam ce era la munte oamenilor străini, că oamenii satului știau. Evenimentul era atât pentru a-i distra pe turiști, cât și pentru săteni, că aveam motiv să ne adunăm și să sărbătorim.

Veneau foarte mulți străini, obiceiul este de 51 de ani. Se face grătar, bulz, alții vin cu dulciuri. Pe pleașă se întâlnea lume de peste tot, e mare eveniment", povestește Mărioara.

Satul Șirnea și colectivizarea: "Noi am trăim altfel"

În 1987-1988 guvernul comunist a stabilit un plan de sistematizare rurală și urbană prin care se urmărea comasarea unor localități pentru apariția unor centre agro-urbane. Șirnea trebuia să dispară pentru a se extinde pajiștile alpine, iar locuitorii urmau să fie mutați în zona Râșnov-Zărnești. Planul însă nu a fost pus în aplicare.

"Aici nu a fost colectivizare. N-a apucat statul să ne ia animalele, pământurile, erau doar zvonuri cum că asta ar urma și la noi, dar nu s-a întâmplat. Ne gândeam că adună oamenii la Bran, că fac blocuri, și că aici lasă zonă pentru animale. Noi am trăit altfel. N-a fost colectiv nici în Bran, Fundata, Peștera și Măgura.

În Tohanul Nou a fost colectiv, și oamenii se duceau la muncă la fabrica din Zărnești. Lor le-au luat terenurile și animalele, iar pământul se lucra cu tractoare, dar la noi în Șirnea nici nu aveau cum să facă asta. Terenurile fiind în pantă, aici se lucra numai manual. Pentru noi așa a fost dintotdeauna", mai spune Mărioara.

Căsătorie și dragoste în vremea bunicilor: "Important era ca băiatul să aibă și mamă și tată, să fie familie întreagă"

"La căminul cultural se aduna lume la joc. Vara se făceau nunți la cămin, că nu erau săli de nunți. Își invita fiecare ce rude avea, din sat și din afară, ca și acum. În sat ne știam între noi. Părinții veneau cu copiii lor la jocuri și toată lumea se distra. Știai a cui e fata, al cui e băiatul, și se știau părinții între ei.

Nunțile se făceau la cămin, că era mai ieftin decât la restaurant. Îți angajai bucătar, dar pe lângă el îți mai trebuiau multe ajutoare din partea rudelor. Îți tăiai porcul, îți tăiai vițel, vacă, junica, în funcție de numărul de persoane știai câtă carne îți trebuie. Mie întotdeauna mi-a plăcut să stau pe lângă bucătari și să fiu atentă la detalii. Nu te luau nici bucătarii dacă nu erai serios și muncitor.

Eu, deși eram din satul Ciocan (n.r.- la trei kilometri distanță), veneam până în Șirnea la joc. Pe la 16-17 ani deja era de așteptat să te măriți. Când terminai clasa a VIII-a te scoteau părinții la joc, ca fata să joace. Te îmbrăcai în costum național și părinții îți alegeau un băiat care să te ia la joc. Important era ca băiatul să aibă și mamă și tată, să nu fie copil fără un părinte, să fie familie întreagă. Se ținea cont de astfel de reguli.

Părinții fetei dădeau de băut la băieți și la fete. Ăstea erau trăirile satului. Acum nu se mai întâmplă așa, nici nu se mai țin jocuri la cămin.

Acum la cămin se mai țin numai "măsura laptelui" (sărbătoarea satului), pomeni și înmormântări. Nu aveam nici 17 ani și am fost măritată, iar soțul meu e mai mare decât mine cu 15 ani. Băieții atunci erau foarte atenți cu fetele. După ce te cunoștea venea acasă la părinți. Când era să te ceară venea la tine acasă cu părinții lui. Dar și părinții fetei se duceau la părinții băiatului ca să discute, să se cunoască familiile, ca să știe fiecare ce poate da copiilor pentru a-i ajuta să formeze o familie.

În ziua nunții mele a mers mirele cu alaiul de nuntă de la ginere până la mireasă, toată lumea pe jos, cu muzică. Au venit la mine, m-au luat, am mers pe dealuri din Ciocan până la biserica din Șirnea. Se mai îmbrăcau fetele în costume populare că erau frumoase, dar eu am avut rochie albă de mireasă. Ne-am cununat la biserică, iar nunta am avut-o la căminul cultural."

Poliția din Șirnea, atunci și acum: "Dacă trece poliția prin sat, noi ne simțim în siguranță"

"Poliția a fost întotdeauna prezentă aici. Poliția pe noi ne ținea în siguranță. Dacă poliția trece prin sat noi ne simțim în siguranță. Atât acum, cât și atunci (n.r.- pe vremea comunismului). Se știe foarte clar că oamenii din sat nu sunt agresivi și că satul e foarte liniștit. Dacă eu nu fac nimic rău n-am de ce să-mi fie frică de poliție, dar le cer ajutorul."

Șirnea după revoluție și plecarea tinerilor

"În toamna anului 1989 se desființase gimnaziul de la școala din Șirnea și trebuia să duc copiii la școală la Fundata cu o dubă, dau eu m-am opus. Băiatul cel mare era clasa a șasea și nu am vrut să facă naveta până la Fundata, l-am dat la școală în Râșnov în gazdă, la școala nr. 3. În vara anului 1990 s-a intervenit la inspectorat și cu aprobare specială s-au readus clasele cinci-opt în sat, așa că băiatul cel mare a făcut ultimii doi ani de gimnaziu la școala din Șirnea.

Cine avea situație financiară mai bună și-a păstrat copiii în gazdă la Brașov. Toți cei trei băieți au făcut liceul la Hidromecanica în Brașov și au stat în aceeași gazdă. Gazda era o femeie de vreo șaizeci și ceva de ani. Femeia rămăsese văduvă și-i mai trebuiau bani, că voia să-și renoveze apartamentul. Când a văzut cât de cuminți sunt băieții veniți de la sat și cât de bine învață a rămas uimită.

Eu le dădeam carne de la mine și ea le făcea mâncare. Se bucura și femeia că avea pe cineva în casă și că avea ajutor în casă la mâncare, la făcut cumpărăturile, la diverse reparații. Îi era tare drag de ei, dar și băieților de ea, încât au început s-o numească "buni". Eu eram la piață la Brașov, mă duceam la piață și am mai vorbit cu lumea.

Din vorbă-n vorbă a ajuns să-mi zică cineva "hai că te duc eu la o gazdă". După 90 s-a desființat autobuzul care ducea din Șirnea la Brașov, iar soțul meu făcea zilnic naveta la Brașov, că lucra la Pompieri. La 3 dimineața pleca de-acasă și mergea pe jos kilometri întregi până la Moieciu de Sus ca să prindă la 5 jumate dimineața primul autobuz, că el la 7 trebuia să fie la muncă.

După 90 m-am angajat ca femeie de serviciu la școala din Șirnea. Dimineața la 5 mă duceam la vaci și la 7 făceam focul la școală. Ulterior am amenajat cabana pentru a primi turiști. Eu eram obișnuită cu turiștii, asta fac dintotdeauna."

Dispariția satelor românești: "Noi la Șirnea ne luptăm să menținem tradițiile"

"Nu mai e lume. Tineretul a plecat la oraș, părinții au vrut să-și dea copiii undeva la oraș, la mai bine, că aici munca e foarte grea, oamenii în vârstă au murit, sunt case pustii, iar tineret nu mai e aproape deloc. Noi cei rămași ne luptăm să menținem tradițiile. Cei nou mutați în sat, care și-au făcut case de vacanță nu știu de tradiții și obiceiuri. Cei care vor să se implice află mai multe, dar sunt și retrași care stau la casa lor și atât."

Turița mare

    De ceva timp folosesc turița mare cu efecte benefice. Cel mai bun este cel diuretic și nu numai. Această calitate ajută mult în boli ca diabet, reumatism, gastrointestinale etc. Conținutul mare în K determină scaderi ale tensiunii arteriale. Fitoterapeuta Maria Badea detaliază bine întrebuințările acestei plante.

     Turiţa mare este leacul vechi de mii de ani, eficient şi-n zilele noastre.

Am incercat atât infuzia cât si decoctul. Rezultate excelente dă decoctul.

Agrimonia eupatoria, denumirea dată plantei cunoscute pe la noi ca turiţa mare, de botanistul Carl von Linn , în amintirea regelui Mitridate Eupator din Pont (120- 63 i.H.), cel care se spune că i-ar fi descoperit puterea tămăduitoare, şi-a dovedit mii de ani eficienţa în bolile hepatice, renale, gastrointestinale şi în multe alte afecţiuni.

Dacă nu ştii despre ce este vorba, când o vezi prin paduri şi tufişuri ai putea crede că turiţa mare este o nimic altceva decât o buruiană ghimpată ale cărei singure calităţi ar sta în coloritul de un galben liniştitor al florilor păroase în formă de cupe. Ei bine, planta aceasta, ale cărei tulpini ajung şi până la un metru înălţime, are o grămadă de calităţi de care înaintaşii noştri au ştiut să se bucure, dar pe care noi le exploatăm din ce în ce mai puţin.

 “Studii moderne au confirmat vituţile tămăduitoare ale turiţei mari, pe care strămoşii noştri le observaseră şi valorficaseră deja. Medicina modernă recunoaşte oficial că planta este utilă în tratamentul împotriva afecţiunilor ficatului, tulburărilor digestive, bolilor de rinichi, împotriva gutei şi a reumatismului”, explică, pentru "Adevărul", fitoterapeutul Elena Badea. 

 

     Calităţile sale medicinale derivă din multitudinea de substanţe active depozitate în plantă.

“Turiţa mare conţine, pe lângă vilaminele C şi K, şi săruri minerale, taninuri catchinice, galotanin şi elagitanin, flavonozide, hiperina şi rutozid, glicozizi ai apigeninei şi luteolinei, substanţe amare, urme de ulei esenţial, izocumarine (agrimondida), dioxid de siliciu, acid nicotinic, acid ursolic, triterpene pentaciclice”, explică fitoterapeutul. 
 

     Toate acestea elemente îi conferă plantei proprietăţi astringente (datorită taninurilor), proprietăţi de stimulare a apetitului (datorită substanţelor amare), acţiuni antiinflamatoare, cicatrizante şi nu numai.
 

“Tutiţa mare are şi acţiune diuretică, antivirală, diaforetică, antiseptică, hemostatică, expectorantă, antialergică, iar datorită derivaţilor catechinei, planta are şi proprietăţi antibacteriale”, mai spune specialistul. 
 

Cum o folosim
 

Planta poate fi folosită atât intern cât şi extern, sub formă de infuzie, gargară, spălături, alifie, cataplasme, comprese locale. 
 

“În prima din situaţii, folosită sub formă de infuzie sau decoct, turiţa este indicată în caz de boli hepatice, afecţiuni ale căilor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiază biliară, boli reumatice, urticarii, insomnie, cefalee”, explică fitoterapeutul. 
 

În uz extern, planta se foloseşte sub formă de băi locale, gargară şi cataplasmă.

 

“În această formă, turiţa mare este recomandată pentru a trata diverse plăgi şi ulcere varicoase, afecţini oculare, gingivite, afte, stomatite, angine, entorse, contuzii, muşcături de şarpe, eczeme, înţepături de insecte, hemoroizi, erupţii cutanate”,  încheie specialistul.

Utilizări

Turița mare poate fi utilizată în scop terapeutic în cadrul următoarelor afecțiuni sau condiții patologice:

• Plăgi hemoragice
• Gastrită
• Afecțiuni cardiace (utilizată ca și tonic cardiac)
• Afecțiuni biliare (diskinezie biliară, litiază biliară)
• Afecțiuni hepatice (hepatite, ciroză hepatică)
• Afecțiuni urinare (infecții urinare, litiază urinară)
• Stomatită aftoasă
• Amigdalită
• Tuberculoză
• Emfizem pulmonar
• Laringită
• Faringită
• Dureri de gât
• Anemie
• Sindrom dispeptic
• Reumatism articular acut
• Artrită reumatoidă
• Colecistopatii
• Sindrom diareic
• Aciditate gastrică
• Afecțiuni circulatorii (insuficiență venoasă periferică)
• Varice gambiere
• Ulcerații ale gambei
• Gută
• Stimularea și creșterea rezistenței sistemului imunitar.

 

Mod de utilizare:

Infuzia de turiță mare se obține amestecând o linguriță de plantă uscată și pulverizată într-o cană cu apă fierbinte. Conținutul se fierbe timp de un minut iar mai apoi se lasă în repaus, după care se filtrează și se poate consuma. Doza zilnică recomandată este de 2-3 căni de infuzie de turiță mare pe zi.

Decoctul de turiță mare se obține amestecând 30 de grame de plantă uscată și pulverizată în 350 ml apă. Amestecul se fierbe după care se lasă în repaus. După răcire, poate fi utilizat în diferite scopuri terapeutice. Cel mai frecvent, decoctul de turiță mare este administrat local în cazul plăgilor hemoragice, a ulcerelor și a varicelor gambiere.

Băile terapeutice se pot realiza 200 grame de plantă proaspătă într-un vas cu apă rece. Amestecul se păstrează peste noapte după care, a doua zi, se adaugă în apa de baie.

Pe piața farmaceutică se găsesc câteva preparate care conțin extracte din turiță mare. Acestea sunt: Divinal, Neo-Gallonorm, Rhoival.

 

Contraindicații

Este contraindicată utilizarea plantei în cazul persoanelor care au dezvoltat în antecedente reacții alergice în urma administrării de turiță mare.

Urmează jupuiala jupânului. Figuri PDL-iste, acum pe scările tribunalelor.

Decizia de achitare a lui Vasile Blaga a fost anulată / Procesul de corupție va fi rejudecat de la zero

Curtea de Apel Bucureşti a anulat decizia primei instanţe prin care fostul secretar genaeral al PDL Vasile Blaga fusese achitat, în octombrie 2017, în procesul în care a fost judecat pentru trafic de influenţă. Procesul va fi rejudecat de la zero. În acest dosar, fostul parlamentar și ministru a fost acuzat de DNA Ploiești că acuzat că a primit 700.000 de euro de la o firmă pentru ca aceasta să obţină contracte cu două companii naţionale, iar o parte a banilor i-ar fi primit intermediul fostului primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.

Decizia a fost luată joi de Curtea de Apel București, care a admis apelul DNA.

Curtea de Apel a mai decis ca procesul să fie rejudecat de Tribunalul București.

"Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 2198/30.10.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 1240/3/2017. Desfiinţează în integralitate sentinţa apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului", este decizia Curții de Apel București. Hotărârea este definitivă.

În 30 octombrie 2017, Tribunalul București a decis achitarea lui Vasile Blaga și ridicarea sechestrului pus pe averea acestuia. Decizia instanței nu a fost definitivă, iar DNA a făcut apel.

La ultimul termen al procesului Vasile Blaga susținea că este nevinovat și a solicitat să fie achitat. "Toți martorii au declarat în instanță că nu mă cunosc. Hăhăianu a declarat că nu mă cunoaște și că nu am intervenit pentru numirea lui. Cum puteam face trafic de influență pentru cineva pe care nu îl cunosc? Au spus că mi-au dat bani în sediul din Modrogan, nr. 22, când eu nu am avut niciodată birou acolo. Să nu știi când ai dat bani, unde i-ai dat și să minți cu nerușinare. Sunt complet nevinovat", a spus Blaga, în ultimul cuvânt în față instanței.

Acuzațiile procurorilor

Vasile Blaga a fost trimis în judecată în 29 noiembrie 2016 de DNA Ploieşti, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale.

"În perioada 2011 - 2012, în calitate de secretar general al unui partid aflat la guvernare, inculpatul Blaga Vasile a primit în patru rânduri, de la o societate comercială reprezentată de inculpatul Berdilă Horaţiu Bruno, suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenţei prin intermediul inculpatului Ştefan Gheorghe (vicepreşedinte al aceluiaşi partid) asupra unei persoane care a deţinut consecutiv funcţii de conducere la două companii naţionale, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horaţiu Bruno să obţină contracte la cele două companii naţionale", afirmă procurorii.

Potrivit DNA, Blaga a primit 500.000 de euro prin intermediul fostului primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi 200.000 de euro printr-un alt intermediar.

În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că o serie de firme care aveau comportament de tip fantomă erau folosite de Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga pentru a scoate bani din companii naţionale pentru PDL.

Conform documentului, la nivelul anului 2009 în cadrul PDL a existat o înţelegere între secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan, în sensul obţinerii de bani pentru partid.

"Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică către firme dispuse să 'cotizeze' pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, Ştefan Gheorghe (...) a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană. Respectiva persoană (...) a fost dispusă să contribuie - indirect - la finanţarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică spre diverse societăţi indicate. (...) Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie naţională - prin licitaţii trucate - cu firma lui Berdilă Horaţiu Bruno, acesta din urmă a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procent prestabilit din valoarea contractelor", arată DNA. (Sursa: Agerpres)

Așa-i cum o zis!

Pe malul Ialomiței cu nepotul

Cloaca Șpăgarilor. Pedepse simbolice.

Fosti ministri, inalti functionari si afaceristi sunt vizati de DNA intr-un mega-dosar de coruptie privind achizitiile publice de la Institutul Fundeni


de Ionel Stoica/ ziare.com


Joi, 23 Iulie 2020, 



Fosti ministri, functionari guvernamentali si afaceristi de top sunt vizati de procurorii DNA intr-un dosar care are legatura cu achizitiile de la Institutul Clinic Fundeni din Bucuresti, potrivit unor surse judiciare citate de Ziare.com.


Un dosar in care doi fosti directori din cadrul Institutului Clinic Fundeni au recunoscut faptele de coruptie si au incheiat acorduri de recunoastere a vinovatiei. Este vorba de Emilia Grigore, fost director financiar-contabil al Institutului Clinic Fundeni, si Adrian Parvulescu, fost sef Birou Achizitii Publice in cadrul Institutului Clinic Fundeni.


Cei doi au fost condamnati la 2 ani si 3 luni inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pentru luare de mita, in forma continuata si permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in forma continuata.


Dadeau informatii confidentiale


Potrivit DNA, cei doi le-ar fi oferit unor oameni de afaceri, in mod nelegal, informatii nedestinate publicitatii, astfel incat acestia sa poata incheia mai multe contracte de echipamente si produse medicale cu Institutul Clinic Fundeni.


Informatiile erau oferite atat anterior organizarii procedurilor de achizitie publica, cat si in timpul derularii acestora, respectiv in perioada iulie 2015 - februarie 2016.


Ulterior, contractele au si fost incheiate de unitatea medicala cu firmele administrate de persoanele care au beneficiat de informatiile respective.


"Concret, informatiile nedestinate publicitatii oferite de inculpata Grigore Emilia ar fi reprezentat, printre altele, date despre firma concurenta, acordul cadru incheiat de spital cu o firma concurenta, necesarul de echipamente medicale, planul de achizitii publice al spitalului, etc.


De asemenea, documentatia de atribuire a contractelor ar fi fost intocmita astfel incat sa avantajeze anumite firme, pe baza unor specificatii tehnice pe care inculpatul Parvulescu Adrian le-ar fi obtinut de la persoanele care controlau acele societati," explica DNA, in mai 2020, moment in care acordurile celor doi au fost trimise Tribunalului Bucuresti.



Spaga, bilete de avion si excursii


Urmarea acestor conduite a fost atribuirea contractelor de achizitie publica catre firmele administrate de persoanele respective, ale caror oferte au intrunit conditiile stipulate in documentatia de atribuire.


"Intr-un context similar, in perioada 30 aprilie 2008-30 septembrie 2012, inculpatii Grigore Emilia si Parvulescu Adrian ar fi beneficiat de plata unor bilete de avion si excursii in valoare totala de 153.364 lei de la firme ale unor oameni de afaceri.

Foloasele ar fi fost primite in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in indatoririle de serviciu ale celor doi inculpati sau in legatura cu indeplinirea unor acte contrare acestor indatoriri (referitoare la organizarea unor proceduri de achizitie publica prin licitatie)," acuza DNA.


In prezenta avocatilor, cei doi, Emilia Grigore si si Adrian Parvulescu, au declarat expres ca recunosc comiterea faptelor retinute in sarcina lor, accepta incadrarea juridica pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si sunt de acord cu felul si cuantumul pedepsei aplicate, precum si cu forma de executare a acesteia.


Acordurile celor doi au fost confirmate de Tribunalul Bucuresti:


- Dosarul 10866/3/2020- Adrian Parvulescu, pe 19 iunie 2020.


- Dosarul 10865/3/2020- Emilia Grigore, pe 19 iunie 2020.

Deciziile pot fi contestate.


Citeste si: Kovesi, despre fraudele in achizitii publice: Poate gresi cineva un pret cu 800%? In sanatate, mita e de pana la 20%


Interceptari si marturii


La Tribunalul Bucuresti au fost trimise documente din ancheta DNA din care reiesea implicarea unor afaceristi in coruperea unor membri ai Guvernului si modul de fraudare al achizitiilor publice.


"Sunt sute de ore de inregistrari ambientale si telefonice, facute de-a lungul timpului, in diverse perioade. Cele mai recente sunt din primavara anului 2020. Apar nume de ministri si de secretari de stat, dar si de inalti functionari.


Interventiile la ministri sau la sefii Ministerului Sanatatii se faceau pentru a numi persoane de incredere la sefia Institutului sau pentru favorizarea unor firme. Unul din afaceristii apropiati de Dorin Cocos a facut un denunt in acest caz. In plus, Emilia Grigore si Adrian Parvulescu au dat marturii complete la DNA," explica sursele citate pentru Ziare.com.


Pensia si salariul


De exemplu, Emilia Grigore a dat in februarie 2020, o declaratie la DNA in care arata, printre altele ca lucreaza la Institutul Clinic Fundeni din 1 mai 1977, neintrerupt, si pana in prezent. Ea a ocupat mai multe functii de conducere, in departamentele economice.


"Am pierdut functia de director economic al Institutului aproximativ in perioada 2009-2011, intrucat nu am vrut sa ma inscriu in PNL la sugestia anumitor persoane al caror nume nu doresc sa-l precizez."


La un moment, femeia s-a si pensionat, dar dupa ceea a dat concurs pentru ocuparea functiei de economist, iar de atunci si pana in prezent exercita cu delegatie functia de sef serviciu-contabilitate la Institutul Clinic Fundeni.


Firmele lui Dorin Cocos


O parte din acuzatiile aduse acesteia are legatura cu firmele controlate de afaceristul Dorin Cocos - Imuno Diagnostika, Spectrum Magnamed SRL, Hemos Med SRL, Clamari Trading SRL, Disan Ortomed SRL, Green Med SRL si Meditest Global SRL.


Emilia Grigore a explicat ca nu l-a cunoscut personal pe Dorin Cocos, dar ca tinea legatura cu unul dintre oamenii acestuia de incredere.


"Dorin Cocos avea o mare influenta in acest domeniu medical cunoscand pe ministrii sanatatii care s-au succedat pana in 2015 si pe managerii Institutului," ar fi explicat aceasta la DNA.


De la omul de incredere al lui Cocos ar fi primit excursiile: "Am refuzat plicuri cu bani de la aceasta, atunci mi-a oferit excursiile ce fac obiectul audierii si am acceptat sa fie platite de firmele acesteia."


Femeia a marturisit ca a primit bilete de avion si vacante la Paris, Barcelona, Dubai, Londra sau Venetia, care ar fi fost achitate de firmele controlate de Dorin Cocos.


"Daca se intentiona incheierea unui acord cadru pe o perioada de 2-3 ani nu era nevoie de obtinerea finantarii de la Ministerul Sanatatii.


Ulterior incheierii acordului cadru comunicam Ministerului Sanatatii incheierea acordului cadru si solicitam finantarea.


Daca se intentiona incheierea unui contract de furnizare se solicita ministerul Sanatatii bugetarea achizitiei preconizate a se desfasura cu indicarea listei bunurilor si a preturilor estimate," ar fi explicat Emilia Grigore.


Masina primita de la Tehnoplus Medical


In plus, sustin sursele citate, femeia a dat detalii inedite si despre firma Tehnoplus Medical, controlata de afaceristul Octavian Niculescu.


"Tehnoplus Medical SRL a avut relatii contractuale cu Institutl pana in anul 2011, iar ulterior pana la incheierea contractului din 10 decembrie 2015 pe paturi si monitoare ATI, doar sporadic Tehnoplus Medical a efectuat mici interventii service pe sume mici de ordinul miilor de lei," a explicat directoarea.


In 2010, cand i-a fost furata masina, un autoturism Dacia 1310, Octavian Niculescu i-ar fi oferit spre folosinta un autoturism marca Skoda Octavia.


"Nu am nicio justificare pentru faptul ca am acceptat masina oferita de Niculescu Octavian. Masina nu era noua la momentul la care am primit-o de la Niculescu Octavian, ci era din anul 2004 inmatriculata.


Niciodata domnul Niculescu Octavian nu mi-a oferit nici un alt avantaj in afara acestei masini. Eu cred ca Niculescu Octavian mi-a imprumutat acest autoturism din omenie, intrucat el chiar este un om bun si a sponsorizat des Institutul cu echipamente la blocul operator.


Niculescu Octavian mi-a spus ca mai mult a pierdut decat a castigat de pe urma acelor proceduri anterioare celei ce face obiectul cauzei. Eu nu l-am favorizat Niculescu Octavian la vreo procedura de atribuire, cu exceptia celei finalizata cu incheierea contractului din 10 decembrie 2015 cu Tehnoplus Medical SRL.


Nu am restituit autoturismul pana in prezent intrucat mi-a fost mai comod asa sa-l folosesc. Nimeni nu mi-a cerut vreodata sa restitui acest autoturism. Am folosit masina mai mult cand aveam nevoie sa luam nepoatele, noi locuind anterior pana in urma cu 2 ani aproape de Institut, la casa.


Eu consider ca primirea acestui autoturism de la Niculescu Octavian si mentinerea lui in posesia mea nu au avut legatura cu indeplinirea de catre mine a atributiilor de serviciu enumerate in prima parte a declaratiei si nici legatura cu indeplinirea vreunor acte contrare acestor atributii," a mai declarat Emilia Grigore.

Bani mulți. Efecte previzibile.

Ideea că statul român va lua cei 80 de miliarde de euro și va dezvolta și relansa România este hilară. O iluzie pentru creduli și pentru voturi

Foto: presidency.ro

Europa a ajuns la un consens. Întâlnirea care a fost încheiată în dimineața zilei de 21 iulie a fost una pentru cărtile de istorie. Consiliul European, compus din liderii celor 27 de state membre ale UE, a convenit asupra unui pachet de 750 de miliarde de euro pentru a ajuta economiile țărilor să se redreseze în urma impactului Covid-19, parte a unui buget UE de 1,8 miliarde de euro pentru următorii șapte ani.

România nu a lipsit de la masă, în urma consensului putând teoretic accesa 80 de miliarde de euro până în 2027.

Impresionant, nu? Doar dacă nu știm cu cine avem de-a face; presupunând că vom accesa acești bani, dacă aceștia vor ajunge pe mâna statului român vom asista la o nouă dezamăgire pentru noi, dar și pentru întreaga regiune.

Statul român habar nu are să investească. E un exemplu de practici „așa nu" în această privință. Nu știe care proiecte de investiții ar fi viabile și care nu. Ultimii 30 de ani sunt extrem de grăitori în acest sens. Oare câte zeci de miliarde s-au irosit în toți acești ani, câte proiecte au fost abandonate, câte autostrăzi au fost construite doar pe hârtie, câte spitale au fost doar promise, dar niciodată livrate, câte școli echipate din pix, câți kilometri de borduri și câte lanuri de panseluțe au fost finanțate?

În consecință, ideea că statul român va lua acești bani și va dezvolta și relansa România este hilară. O iluzie pentru creduli și pentru voturi.

Cea mai bună soluție pentru noi ar fi ca aceste fonduri să fie gestionate direct de UE, fără intervenția statului. Să se creeze un fel de SPV regional care să direcționeze banii direct în sectorul privat pe bază de proiecte de investiții viabile și rentabile, împărțite pe domenii, pregătite de experți și de oameni cu idei și capacitate de a le pune în practică. Doar așa putem evita clientelismul, studiile de fezabilitate la prețuri enorme, furtișagurile și cumetria pe bani publici.

Nu ai nevoie de statul român pentru astfel de proiecte, mai ales că o parte din bani pot fi folosiți pentru a digitaliza rapid administrația publică și a renunța astfel la tentaculele birocratice. Totul se poate întâmpla la un clic distanță, cu statul român chiar ajutând operațional derularea proiectelor fără să se implice în alegerea lor. Frumos, eficient, banii se vor duce spre proiecte viabile, se vor crea locuri de muncă, vor veni și investitorii privați, iar în 2027 avem șansa să arătăm că am făcut ceva cu acești bani. Putem arăta atunci Europei o economie prosperă, în care întreprinzătorii să poate crea rapid startup-uri și în care investitorii să poată avea încredere fără frică de a se trezi cu afacerile înghețate de tot felul de chichițe birocratice.

Dacă însă vor trece banii prin statul român, putem fi siguri că în 2027 va fi cam la fel ca acum, frustrare națională, proiecte neîncepute sau abandonate, bani furați, eventual PSD la putere. Adică din lac în puț.

Vrem performanță? E foarte simplu, trebuie să tăiem sursele neperformanței.

Articol din Republica.ro 

Demonstrație. Minciuni guvernamentale.

Moldovan îi critică pe medicii care protestează în combinezoane: Văd că au echipamente în plus, dacă fac risipă și ies cu ele pe stradă

Mai multe cadre medicale, îmbrăcate în combinezoane, protestează, miercuri dimineața, în fața Guvernului. Ei sunt nemulțumiți de programul de lucru și de condițiile în care sunt nevoiți să muncească. Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, a criticat atitudinea lor și a spus că echipamentele de protecție specială nu trebuie folosite pe stradă, ca exercițiu de imagine, ci doar în incinta unei instituții sanitare.

Cadrele medicale s-au strâns miercuri dimineața în Piața Victoriei, îmbrăcate în combinezoane.

Medicii susțin că nu au echipamente suficiente în spitale și că nu și-au primit sporul promis de Ministerul Sănătății.

"Echipamentele au fost permanent suplimentate și în zonele unde e indicată folosirea lor există.

Am putea face interpretarea între ghilimele că există echipamente și în plus din moment ce ei demonstrează îmbrăcați în echipamente pe stradă.

Nici asta nu e o atitudine firească.

Echipamentele trebuie purtate numai în incinta instituțiilor sanitare, indiferent ce vrem să demonstrăm.

Nu trebuie să folosim ca mesaj public elemente de tehnică medicală, imagini cu pacienți, imagini cu tehnologie avansată. Nu au decât natura să impresioneze. E o risipă de echipamente", a declarat la Digi24 Horațiu Moldovan.

Redactare Georgiana Marina