Oare auzi bine tătarule ?

Tătarule, demisia?

Alexandru Mateescu - 15:37

Iata de ce sunt internati CU FORTA romanii asimptomatici in spitale! 

Iata de ce au fost lasati sa moara mii de pacienti cu boli cronice si cancer care nu au fost primiti in spitale.



Iata de ce spitale cu 500- 1000 cadre medicale trateaza cate 20-50 de asimptomatici!



Iata cum se justifica " explozia" de cazuri de Covid!



Sistemul medical romaneasc A VANAT BANII EUROPENI folosind romanii pe post de cobai! Un exercitiu penibil, degradant. Banii si inavutirea inainte de toate. Sa fie bogati, putrezi de bogati!



Iar cu banii europeni vor curge achizitiile directe FARA LICITATIE pentru ca guvernul tine starea de alerta astfel incat firmele politicienilor sa aiba justificarea materialelor si echipamentelor vandute.



La mijloc sunt 350 de milioane de euro, iar până acum 16 unități sanitare au depus proiecte. Cei mai mulți bani îi vor obține instituțiile care tratează pacienți cu Covid-19 și, spune ministrul Fondurilor Europene, până în toamnă vor fi plătite primele tranșe de bani. De la mijlocul lunii trecute și până acum, 16 spitale au depus proiecte ca să ia 72 de milioane de euro - fonduri de la Bruxelles. Sunt spitale din Capitală, dar și din Craiova, Cluj-Napoca, Arad, Cărei și Giurgiu. Alte 95 de spitale își pregătesc acum documentele. Cei mai mulți bani i-a cerut până acum Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București, aflat în prima linie în lupta împotriva Covid-19. Adica Streinu Cercel! Bani plini de sangele romanilor cu boli cronice si cancere morti pentru ca NU au fost tratati in spitalele tinute goale pentru covid.



Romania trezeste-te!

Moţiunea împotriva ministrului Sănătăţii a fost adoptată de Camera Deputaţilor

La moţiunea intitulată "Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre" au fost înregistrate 164 de voturi "pentru", 85 de voturi "împotrivă", 48 de abţineri, iar doi deputaţi au fost prezenţi, dar nu au votat.



Ca urmare, moţiunea a fost adoptată.



Moţiunea cu titlul "Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre" a fost dezbătută marţi, iar reprezentanţii UDMR şi ai PMP au anunţat că nu vor vota.



PMP a precizat că Nelu Tătaru este ministru de doar două luni, însă moţiunea PSD vorbeşte despre neajunsurile din ultimii 20 de ani ai sistemului medical.



UDMR, în schimb, i-a cerut ministrului Sănătăţii să demonstreze că doreşte "restartarea" sistemului medical.

Adevărul.ro

Să-l crezi pe rus! Eliberatorii ținuturilor românești sunt făcuți naziști.

Ambasada Rusiei la Chişinău acuză TVR Moldova că ar fi încercat să „eroizeze nazismul” într-un reportaj „odios” despre evenimentele din 22 iunie 1941

Ambasada Rusiei califică

reportajul

 de la TVR Moldova, intitulat „79 de ani de la începutul luptei pentru eliberarea ţinuturilor ocupate de ruşi în 1940", ca fiind unul „odios", unde începutul Marelului Război pentru Apărarea Patriei ar fi fost prezentat eronat ca „eliberarea teritoriilor române şi începutul luptei pentru reintegrarea poporului român".

 

„Este o blasfemie când în Ziua memoriei şi a durerii unii „jurnalişti" şi „istorici" sunt preocupaţi de eroizarea nazismului, justificând crimele regimului Antonescu. Este greu de crezut că autorităţile române sunt de acord cu poziţia revanşardă şi nostalgică a comentatorilor de la TVR Moldova, care, de facto, şi-au exprimat susţinerea pentru acolitul hitlerist Antonescu, care a ordonat uciderea pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti a 300.000 de evrei şi 50.000 de romi", se spune în comunicatul Ambasadei.

 

Instituţia diplomatică rusă afirmă că tentativele de justificare „a criminalilor de război şi revizuirea verdictelor tribunalului de la Nurnberg sunt foarte periculoase".

 

„Aceste acţiuni sunt o ofensă la adresa cetăţenilor ruşi, care ţin minte faptele eroice ale Armatei Roşii care a eliberat Europa de ciuma nazistă. Îşi amintesc şi de cele 27 de milioane de victime ale popoarelor URSS", se mai menţionează în comunicatul Ambasadei.

 

În reportaj, jurnaliştii de la TVR Moldova au afirmat că „22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în cel de-al doilea Război Mondial pentru eliberarea ţinuturilor ocupate de ruşi din vara lui 1940. Misiunea grea a ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei. Pentru românii de pretutindeni această dată va rămâne în istorie ca ziua în care a început luptat pentru reîntregirea neamului".

 

 

Mincinoșilor, cât va mai bateți joc de români?

Nelu Tătaru se încurcă în cifre când vine vorba de testele pentru coronavirus

Câteva ore mai târziu, ministrul a mai pierdut pe drum aproape 20.000 de români.

Nelu Tătaru a declarat chiar în Parlament, la citirea moțiunii simple împotriva sa, că au fost testați doar 350.000 de români și s-au efectuat 640.000 de teste. 

"Dimineață erau 371.000 de români testați și se efectuaseră 610.000 de teste.

Este Institutul Național de Sănătate Publică care face această informare zilnică", este prima declarație a ministrului Nelu Tătaru, la un post de televiziune. 

La doar câteva ore distanță însă, numărul s-a schimbat cu aproximativ 20.000 de cetățeni.

"Am văzut, în cuprinsul acestei moțiuni, că sunt acuzat de minciună. Este realitatea pe care v-o prezint. Se vorbește că nu s-a testat. În acest moment, s-au efectuat 640.000 de teste la 350.000 de cetățeni români", a fost declarația ministrului Sănătății.

 

Avertisment

Avertismentele lui Stephen Hawking. Previziunile sumbre ale savantului despre viitorul omenirii şi pericolele care pândesc Terra

Decedat în urmă cu doi ani, la vârsta de 76 de ani, cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, Stephen Hawking, teoretician al originii Universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, a vorbit în repetate rânduri despre pericolele care pândesc omenirea. 

 

Reputatul om de ştiinţă nu a ocolit nici subiecte extrem de delicate, prin care i-a deranjat profund pe cei religioşi, iar subiectele pe care le-a deschis au provocat de multe ori controverse.

 

În 2013, cu prilejul unei vizite la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, Hawking a vorbit despre viitorul rasei umane. El şi-a exprimat îndoiala că omenirea va putea să supravieţuiască pe Terra încă 1.000 de ani, notează

Huffington Post.

 

Hawking a cerut imperios ca oamenii să caute alte alternative, planete locuibile în spaţiu, unde să se mute atunci când situaţia o va impune.

 

Stephen Hawking, care a fost şi protagonistul proiectului „Favorite Places", câştigător al premiului Emmy, prin care a fost descrisă lumea văzută prin ochii săi, a dat exemplul planetei Venus.

 

În opinia sa, împărtăşită şi de experţii NASA, Venus ar fi avut cândva apă, dar din cauza efectului de seră s-a transformat într-o planetă aridă şi fierbinte.

 

Pornind de la acest exemplu, el a tras un semnal de alarmă şi a arătat că dacă dioxidul de carbon şi alte gaze cu efect de seră din atmosferă ating niveluri extreme, Terra ar putea să aibă exact aceeaşi soartă. 

 

Hawking alături de Barack Obama FOTO: commons.wikimedia

 

Însă nu doar poluarea şi efectul de seră ar avea un potenţial distructiv. Conform

phys.org

, savantul a atras atenţia în lucrarea sa „Brief Answers to the Big Questions" şi asupra altor riscuri care planează asupra omenirii. Dezvoltarea tehnologică fără precedent din ultimii ani a făcut ca rolul inteligenţei artificiale să devină tot mai important. Tocmai acest lucru ar putea să le fie fatal oamenilor, într-un viitor incert, când calculatoarele ar putea, spune el, să preia controlul total şi să se ajungă chiar la exterminarea rasei umane.

 

 

Un alt scenariu parcă desprins din filmele SF a fost adus în discuţie de reputatul savant, care şi-a exprimat temerile privind o eventuală confruntare cu una dintre civilizaţiile extraterestre despre care era convins că ar popula spaţiul infinit al Universului.

 

„Dacă ne-ar vizita vreodată extratereştrii, cred că rezultatul ar fi cam ca atunci când Cristofor Columb a descoperit America, lucru care n-a ieşit prea bine pentru nativii americani", a spus celebrul om de ştiinţă. Şi pentru a sublinia seriozitatea afirmaţiei de mai sus, Hawking şi-a reînnoit avertismentul, câţiva ani mai târziu, într-un documentar.

 

„Într-o zi, am putea primi un semnal de la o planetă ca aceasta", a spus Hawking în documentar, referindu-se la o planetă străină potenţial locuibilă, cunoscută sub numele de Gliese 832c, după care a revenit şi a adăugat: „Dar noi ar trebui să fim precauţi atunci când ne gândim să răspundem înapoi. Întâlnirea cu o civilizaţia avansată ar putea fi ca întâlnirea dintre nativii americani şi Columb. Acea întâlnire nu a avut un impact tocmai pozitiv", a atenţionat celebrul savant în documentarul „Locurile preferate ale lui Stephen Hawking".

 

Stephen Hawking nu a ezitat să-şi spună opiniile şi în privinţa religiei. Astfek, în cartea sa intitulată „The Grand Design", lansată în 2010, a demontat o teorie lnasată de savantul Isaac Newton şi a afirmat că Universul nu ar fi avut nevoie de Dumnezeu pentru a lua naştere şi pentru a se dezvolta. Pentru că a negat existenţa divinităţii, Hawking a fost atacat de numeroşi lideri religioşi, însă acest lucru nu l-a afectat absolut deloc. 

 Adevărul.ro 

Ilan laufer acuză!

Alte detalii:


https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=268479854600754&id=101158571332884

DNA, în acțiune

Hai DNA! Dă-i cu mafia jos! Nu degeaba te-am nășit!

Alexandru Mateescu - 15:43

Hepta

Politrucilor guvernamentali care vin zi de zi cu cifre mincinoase o să li se ardă pofta de a fura. DNA fă-ți treaba! 



A început ancheta în ce priveşte achiziţiile din această perioadă a pandemiei. Directorul Unifarm, Ionel Eugen Adrian, s-a ales cu un control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând de marţi, pentru că ar fi pretins o mită de 760.000 de euro, potrivit DNA. Acesta este unul dintre capetele de acuzare.


Directorului general al Unifarm, Ionel Eugen Adrian, este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influență, instigare la fals intelectual și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.


Mai exact, Ionel Eugen Adrian ar fi cerut 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o firmă, pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să-i dea un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu coronavirus - este vorba de 250.000 de combinezoane și 3.000.000 de măști chirurgicale, se arată în comunicatul DNA.


Şeful Unifarm s-ar fi întâlnit cu intemediarul la un restaurant, iar cel din urmă a pretins, pentru acest "serviciu", suma de 5.810.175 lei, reprezentând 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm.


Din întreaga sumă, Ionel Eugen Adrian urma să primească 760.000 euro. În final, având în vedere că firma nu a achitat intermediarului niciun ban, director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.


Mai mult, măştile la care se face referire nu erau chirugicale, ci măști de protecție neconforme cu standardele din contract, mai arată documentul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

 


"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 23 iunie 2020, a inculpatului


IONEL EUGEN ADRIAN, director general al Companiei Naționale Unifarm SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- luare de mită,

- abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,

- complicitate la trafic de influență,

- instigare la fals intelectual,

- folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.


Măştile nu corespundeau cu cele din contract


În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:


În calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian, ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID-19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).


Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură.


În plus, cele 1 milion de măști livrate și receționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.


Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.


Intermediarul voia 5,8 mil lei pentru "serviciu"


Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, inculpatul Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul.


Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.


Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.


Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.


Cum a ajuns Ionel Eugen Adrian director Unifarm


Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.


Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020).


Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații între care:


- să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm SA,

- să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,

- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.


Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.


Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală", se arată în comunicatul DNA, remis marţi presei

Metode tratament bio pentru cultura legumelor, arbuștilor

Internetul abundă de metode de preparare și folosire a drojdie de bere și soluție din macerat de cenușă 






Soluția de drojdie ( bragă) pentru grădină










Soluția de drojdie pentru grădină, sau bragă, cum i se mai spune, a fost recent introdusă în categoria fertilizatorilor din grădina ecologică. Ea provine de la ruși, iar eu ii consider grădinari de excepție în materie de soluții bio.




Acum na, asa cum se întâmplă de obicei, găsim la rețete și la modalitățile de preparare … cu duiumul. Este important să știm care este cea mai bună metodă pentru noi și care se adaptează nevoilor noastre.


De ce să folosim drojdia de bere în grădină


drojdia  duce la îmbunătățirea calității solului;






contribuie la dezvoltarea rădăcinilor și a masei foliare






face ca plantele să tolereze mai ușor căldură sau alte condiții meteo deosebite.






crește rezistența plantelor la boli, mai ales la roșii






crește semnificativ numărul ovarelor și implicit al fructelor






drojdia este la un preț accesibil






dioxidul de carbon care rezultă din activitatea drojdiei ajută la dezvoltarea sistemului radicular




Rețeta pentru soluția de drojdie pe care o folosesc și care mi se pare ok, și în preparare, și în utilizare este:


500 gr drojdie proaspătă






1/2  pahar zahăr






4,5 litri apă de ploaie sau izvor (apă clorinată inhibă dezvoltarea bacteriilor)




Într-un vas de 5 litri sau sticlă de plastic de 5 litri (aceasta este cea mai ușor de găsit), punem drojdia și zahărul. Dacă utilizați borcan cu gura mai largă, puneți-l direct în el și mestecați direct în el, apoi puneți apă, dar nu toată, deoarece începe să acționeze și să facă spumă. Punem primii 3 litri, lăsăm să se calmeze și apoi punem restul. Dacă folosim sticla, amestecăm drojdia cu zahărul și un pic de apă într-un recipient, apoi golim în sticlă.


Acoperim borcanul cu un tifon și lăsăm vasul câteva zile la dospit. În unele rețete se scrie că se folosește imediat, în altele, că se lasă la fermentat 10 zile. Pe prima soluție am lasat-o 10 zile, pentru că era rece, acum am lăsat-o doar 3 zile, pentru că a fost foarte cald.


În solar, se pune o sticla de 5 litri în bazinul de apă cam cu 400 litri de apă … diluția a fost mare, dar sunt mulțumită de cum arată roșiile acolo. În grădină am folosit în jur de 800 ml la 10 litri de apă (în jur de 9 litri de apă).


Solutie de drojdie pentru gradina


Această soluție de drojdie se poate folosi și foliar, și udat la rădăcină.


Dacă se folosește folia, avantajul este că se face economie de soluție, iar substanța se duce direct la plantă. Este recomandată în faza de rasad, atunci când este necesară dezvoltarea frunzelor și a tulpinii.


Dacă se folosește la rădăcina plantelor, avantajul este că acționează și asupra solului, îmbunătățind structura și compoziția pământului. Se utilizează 1 litru de soluție pentru fiecare cuib de roșii, dar, dacă plantele sunt mai mici, putem reducem puțin cantitatea.


Eu am folosit-o și la ardei, vinete și castraveți, dar am folosit metoda udatului la rădăcină.





Avertizări!


Nu se face exces de zel deoarece, în timpul activării și fermentării, se produce o cantitate de etanol care face ca roșiile să se coacă mai repede, însă planta va îmbătrâni mai repede decât ar trebui.






Nu se face exces de zel cu soluția de drojdie, deoarece, în momentul în care ea activează, consumă mult potasiu, astfel sărăcind plantele de acest element. Pentru a nu se produce aceast fenomen, putem pudra cu cenușă, printre plante, oferind o doză de potasiu solului. (De aceea, veți găsi unele rețete în care se pune și cenusă în soluție)






Dacă o folosim foliar, atunci o facem dimineața devreme, niciodată nu o pulverizăm pe soare sau seara, deoarece, pe soare putem arde plantele, iar pe seară, putem lăsa frunzele ude peste noapte și așa ceva nu este recomandat la roșii, niciodată.






Utilizarea soluției de drojdie se face de 4 ori pe sezonul de grădinărit.






Dacă utilizăm  drojdie uscată, folosim 50 gr/5 litri apă.





Extract și diluție din cenușă :



cca 500 gr cenușă lemn natural, nu din lemn prelucrat. Cenușa se adaugă în cca 7 litri apă. Eu adaug și două linguri de săpun de casă ras. Maceratul se lasă o săptămână pentru extracția componentelor. Zilnic se amestecă soluția. Ultima zi se lasă să se limpezească. Partea limpede se diluează cu 7-8 litri de apă de ploaie. Se îmbaiază plantele cu o pompă de stropit. Atenție : astfel de soluție dă rezultate foarte bune la roșii, fasole, zmeură, creson. Nu se folosește la castraveți și dovlecei!


Fertilizare cu drojdie, roșii și castraveți :


Metodă rapida:


-se încălzește 3 l de apa la 38°C apă ;


- în apa încălzită se dizolva 10 g drojdie uscată ;


- soluția se lasă la fermentat 4- 10 ore, amestecând din când în când, de obicei pana seara;


La soluția obținută se adaugă 7 l apă. Cea mai bună este apa de ploaie;


Se fac stropii foliare cu pompa. 


Castraveții și roșiile se stropesc la 10-12 zile;


Roșiile și alte plante se stropesc la 15 zile. 



Grădinăriți cu dragoste!

Ce șanse au românii să scape de stresul impus de covrigari?

Scăpăm de starea de alertă? Ciolacu aruncă totul în aer. Va fi chiar azi

Autor: Valentina Drăgoi22 iunie 2020

Starea de alertă a generat probleme majore atât la nivel politic cât și social. Nemulțumirile sunt multe, iar în acest context, Marcel Ciolacu face o ultimă mișcare. Care este planul liderului interimar al PSD?

Mai exact, Marcel Ciolacu a anunțat că luni urmează să fie depusă sesizarea de conflict constituţional între Parlament şi Guvern cu privire la prelungirea stării de alertă.

„Calea aleasă de PNL, aceea de a nu veni să fie votată starea de alertă în Parlament, este cea mai proastă. Într-un fel, au impus prin forţă această stare de alertă, fără o dezbatere parlamentară şi nu numai, fără o dezbatere publică. (…) Repet – au găsit calea cea mai proastă de a impune o stare de alertă fără vot în Parlament. Categoric, mâine o să depun conflict instituţional, deoarece restrângerea de drepturi cetăţeneşti, se specifică foarte clar în Constituţie, se face numai şi numai prin Parlament, prin lege”, a afirmat liderul social-democraţilor, la B1 TV.

Întrebat despre faptul că totuşi Executivul a acceptat şi a introdus în Hotărârea de Guvern solicitările venite de la PSD referitoare la deschiderea bisericilor, Ciolacu a arătat că mai degrabă s-a cedat de către guvernanţi în urma presiunii publice. El a adăugat că rămâne o mare problemă faptul că spitalele destinate tratării COVID-19 rămân închise pentru pacienţii cu boli cronice.

„Cred că mai mult au acceptat toată disputa din spaţiul public pentru că nu se mai putea. Adică furi ce furi, dar până la urmă trebuie să ai o limită. Nu poţi să deschizi păcănelele şi să ţii bisericile închise. (…) Marea problemă este că în continuare au rămas spitalele închise pentru ceea ce înseamnă bolile cronice, acest lucru trebuia specificat foarte clar în prelungirea stării de alertă. Trebuia precizat foarte clar în HG cum funcţionează spitalele pentru bolile cronice”, a arătat Ciolacu.

Un stres pentru români

Totodată, aceasta a mai afirmat că românii nu „poartă mască convinşi că trebuie să se protejeze”, ci doar „de dragul de a o purta”, iar în acest sens problema vine „din lipsa de credibilitate a sistemului şi a Guvernului”.

De asemenea, preşedintele interimar al PSD a reluat acuzaţiile cu privire la manipularea de către guvernanţi a raportărilor de cazuri de COVID-19 şi a ţinut să îi transmită liderului PNL, premierul Ludovic Orban, că dacă politicienii mai şi mint „cifrele nu mint niciodată”.

„Acest glob de sticlă pe care l-au creat în jurul informaţiei. Câtă lume este testată? Nimeni nu ştie câţi români au fost testaţi până acum. (…) În 4 iunie au făcut 13.000 de teste şi au dat că au avut 238 de cazuri, asta înseamnă 1,77% cred. Pe 8 iunie, când se apropia votul la starea de alertă, au testat cel mai puţin, 3.000 de români, şi au dat că au fost descoperiţi 125, adică 4,30 şi ceva la sută. Deci este clar că se joacă cu cifrele. Vreau să îi spun domnului Orban foarte clar: poate noi, politicienii, mai minţim, dar cifrele niciodată nu mint. Deci nu se poate ca la o diferenţă de numai patru zile să ai de la 1,8 la sută îmbolnăviri la 4 virgulă şi… Niciodată nu există, curba lui Gauss nu sare atât de evident într-un timp atât de scurt”, a susţinut Marcel Ciolacu

Covrigarii din Guvern vor să ne ducă în paradis

România intră în recesiune: va avea cea mai gravă scădere economică din ultimii 20 de ani

Analiza Euler Hermes preconizează că economia României va înregistra cea mai gravă contracţie trimestrială de mai bine de 20 de ani în trimestrul doi al anului 2020 şi, mai mult decât atât, o scădere constantă a PIB-ului până în primul trimestru al anului 2021. 

 

Calitatea de membru UE, sectorul industrial competitiv şi mediul de afaceri relativ bine dezvoltat, împreună cu relaţiile internaţionale destul de bune au ajutat în ultimii ani economia României. Astfel  chiar si cu o creştere reală a PIB-ului în scădere  de la + 7,1% în 2017 la + 4,4% în 2018, şi + 4,1% în 2019 se prefigura faptul că economia supraîncălzită începea să se stabilizeze.

 

Această perspectivă a fost însă schimbată de apariţia crizei globale Covid-19 în primul trimestru al anului 2020, care a afectat din ce în ce mai mult economia românească pe diverse canale. Începând cu luna martie au aparut: i) întreruperi ale lanţului de aprovizionare din industrie, în special în sectorul auto, ii) au fost înregistrate scăderi ale cererii externe, iii) carantina la exterior (prin închiderea frontierelor) şi iv) carantina în interiorul ţării (măsurile cele mai stricte producând efecte  de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii mai).

 

Cu toate acestea, mulţumită cererii interne puternice din primele două luni ale anului, economia tot a reuşit să marcheze  un trend ascendent, dar moderat în primul trimestru. Însă, indicatorii de  frecvenţă înaltă sugerează faptul că producţia s-a contractat brusc în luna martie şi mai departe, cu rate record în luna aprilie. Deşi măsurile de restricţie au fost gradual mai permisive de la mijlocul lunii mai, ne aşteptăm la o deblocare treptată a economiei care va dura cel puţin până la sfârşitul anului 2020.

 

Instabilitatea guvernului, arieratele companiilor de stat, vulnerabilităţile sectorului bancar, datoriile ridicate ale  sectorului privat (în special în valută), creşterea rapidă a deficitului de cont curent în timp ce intrările nete din investiţii străine directe scad şi sarcina datoriei externe ridicate sunt puncte slabe deja semnalate care se adaugă efectelor crizei COVID-19.

 

„Previzionăm că PIB-ul anual va scădea cu aproximativ -5,5% în 2020, urmând ca în anul 2021 să înregistreze o creştere de  + 4%. Astfel, nivelul PIB-ului real din 2019 nu va fi atins înainte de anul 2022 cel mai devreme", susţin economiştii.

 

 

Îngrijorările legate de economia supraîncălzită din România au persistat din perioada 2017-2019, fiind determinate de creşterea veniturilor salariale, de stimularea fiscală pro-ciclică şi de politici monetare prea relaxate care împreună au condus la creşterea inflaţiei şi la lărgirea deficitelor gemene (deficitul fiscal, respectiv de cont curent). Grijile pentru o economie supraîncălzită au dispărut odată cu declanşarea crizei Covid-19, dar dezvoltarea economică defavorabilă din anii precedenţi a lăsat România la intrarea în criză  cu fundamente macroeconomice mai slabe decât majoritatea ţărilor membre din Europa Centrală.

 

Finanţele publice ale României vor continua să se deterioreze. Datorită stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual  s-a adâncit rapid de la doar -0,8% în 2015 la -4,3% în 2019. Ne aşteptăm ca acest procent să crească brusc până la cel puţin -8,5% în 2020 ca urmare a: i) stimulentelor fiscale aferente Covid-19 (estimate la aproximativ 2% din PIB-ul anului 2019) şi a garanţiilor şi subvenţiilor pentru împrumuturi acordate IMM-urilor (aproximativ 3% din PIB) şi a ii) unui PIB- nominal scăzut. 

 

În mai 2020, România a vândut cu succes 3,3 miliarde de euro în euro-obligaţiuni pe 5 ani, respectiv 10 ani, indicând că are încă acces la pieţele internaţionale pentru a finanţa stimulul, deşi la costuri mai ridicate decât în ianuarie 2020. În plus, guvernul negociază, de asemenea, un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de aproximativ 1 miliard de euro.

 

Dacă este necesar, şi un împrumut FMI poate fi solicitat fie anul acesta fie în 2021, fiind cel mai probabil şi aprobat. Între timp, tendinţa de scădere a ponderii datoriei publice în PIB din ultimii ani se va inversa cu siguranţă; preconizăm o creştere de la 35 % din PIB în 2019 la 50 % până la sfârşitul anului 2021.

 

Privind într-o notă pozitivă, inflaţia preţurilor de consum a scăzut de la 4.0% la sfârşitul anului 2019 la 2.7% în aprilie 2020 – acum revenind în intervalul de 2.5% ± 1 punct procentual al intervalului de ţintă al inflaţiei urmărit de Banca Naţională a României (BNR) – mulţumită efectelor deflaţioniste ale preţurilor scăzute ale petrolului şi ale scăderii cererii interne. Până la sfârşitul anului 2021 ne aşteptăm ca inflaţia să rămână în intervalul ţintă. 

 

Acest lucru ar permite o relaxare monetară suplimentară a BNR în 2020 pentru a sprijini economia slăbită, după cele două reduceri iniţiale ale ratei dobânzii la 1.75% (-50pb în martie şi -25pb în mai). BNR s-a angajat, de asemenea, la primul său program de relaxare cantitativă (QE), deşi este mult mai mic decât în economiile avansate şi se concentrează mai degrabă pe uniformizarea variaţiilor de piaţă, decât pe achiziţiile de active la scară largă.

 

Cu toate acestea, rămâne un risc de evoluţie negativă a perspectivelor inflaţioniste şi a politicii monetare  dat de o posibilă depreciere substanţială a leului (RON) în cazul în care investitorii îşi pierd încrederea în capacitatea României de a gestiona criza Covid-19.

 

În ultimii ani, cursul de schimb al leului a fost destul de stabil, în ciuda economiei supraîncălzite din perioada 2017-2018.

 

Leul s-a depreciat între -1% şi -2% în medie pe an faţă de moneda Euro începând din 2016, fiind o performanţă adecvată pentru o piaţă emergentă. În primele cinci luni ale anului 2020, leul a pierdut în jur de -4% faţă de euro, dar acest lucru a fost, de asemenea, moderat în comparaţie cu monedele multor ţări emergente, care au pierdut mult mai mult în urma apariţiei Covid-19.

 

Cu toate acestea, BNR a aplicat în mod continuu o serie de instrumente pentru a interveni şi a preveni volatilitatea excesivă a monedei, un fapt care nu surprinde din moment ce regimul oficial al cursului de schimb este unul de flotare controlată. Aceste instrumente pot fi aplicate în continuare atât timp cât sunt suficiente rezerve valutare. 

 

 

În ceea ce priveşte deficitul anual de cont curent al României, acesta s-a adâncit de la -0,2% din PIB în 2014 la -4,7% în 2019. Foarte important, doar 54% din deficitul anului 2019 a fost finanţat prin intrări nete de investiţii străine directe (ISD), cu mult sub un nivel confortabil de 75 % şi în scădere faţă de un nivel maxim recent de 192% atins în 2016.

 

În primul trimestru al anului 2020, exporturile au fost mai puternic afectate de impactul Covid-19 decât importurile, iar deficitul de cont curent s-a extins în continuare faţă de acum un an. Prin urmare, ne aşteptăm ca, deficitul anual să crească la aproximativ -5% din PIB în 2020, înainte de a înregistra o revenire la un nivel încă ridicat de -4% în 2021. Ne aşteptăm ca gradul de  acoperire netă din ISD a deficitului să scadă cu mult sub 50% pe măsură ce criza globală va încetini fluxurile de capital către pieţele emergente.

 

Combinată cu creşterea galopantă prognozată pentru deficitul fiscal, aceasta ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa tendinţa observată de scădere a raportului dintre datoria externă şi PIB de la 75% din PIB în 2012 la 48% în 2019.

 

Pentru anul 2020 prognozăm un raport de 56% .

Între timp, rezervele valutare ale BNR au fluctuat în mare parte începând cu anul 2016 în intervalul de 31-36 miliarde EUR, parţial ca urmare a intervenţiilor asupra cursului de schimb menţionate anterior.

 

 

Recent, rezervele au scăzut de la 35,8 miliarde EUR în februarie 2020 la 33,2 miliarde EUR două luni mai târziu.  Per ansamblu, acest lucru înseamnă că gradul de acoperire a importurilor din rezerva valutară a scazut de  la un nivel sănătos de 5,7 luni la sfârşitul anului 2015 la 4 luni în aprilie 2020.

 

O scădere suplimentară a acestui raport ar putea să creeze îngrijorări în rândul investitorilor pe fondul creşterii deficitelor gemene, a politicii fiscale expansioniste şi, în special, a recesiunii globale declanşate de Covid-19.

 

Grădina de legume

Cam așa arată cultura BIO 100%, 22 iunie 2020. Ingrasarea pământului cu gunoi de grajd, in toamnă, solutii de drojdie fermentata la radacina fiecarei plante, stropire cu extract de cenușă, periodic. În rest numai muncă.