miercuri, 22 aprilie 2020
Dragi compatrioți,
Ne mor medicii!
Primul medic român mort din cauza coronavirusului: un doctor din Constanța tratat la Institutul Matei Balș
marți, 21 aprilie 2020
O analiză și previziuni ale unui om deștept. COVID-19 România.
5 argumente pentru a reporni majoritatea sectoarelor economice pe parcursul lunii mai
1) Sistemul medical poate face față la nivel general, cu toate presiunile existente în câteva puncte ale sale.
Criteriul relevant care se urmărește în gestiunea crizei medicale nu este doar cel al numărului total de cazuri de îmbolnăviri cu Covid-19. Ni se spune că vom ajunge la 20.000 de cazuri în perioada următoare, dar dacă e să facem o proiecție pe 12 luni, nu exclud să avem chiar și 100.000 de cazuri de îmbolnăviri, pe fondul unor testări mai extinse decât până acum. Nu doar numărul de cazuri reprezintă elementul cheie, ci câte dintre aceste cazuri vor fi grave, cu nevoie de terapie intensivă și/sau ventilație mecanică și în ce ritm vin ele către sistemul medical românesc. Acesta este criteriul cheie de stabilitate, anume ca numărul de cazuri grave de la un anumit moment să se mențină sub numărul de paturi ATI disponibile.
Conform informațiilor oficiale, în România sunt circa 2.600 de paturi de terapie intensivă (ATI), iar aproximativ 1.300 au ventilație mecanică. Cazurile critice la acest moment sunt mai puțin de 300, așadar presiunea asupra acestui număr potențial de paturi de ATI din întregul sistem este undeva la până în 15%. Este adevărat că spitalele desemnate pentru a trata strict pacienți Covid încep să fie presate la acest moment, iar unele sectii de terapie intensivă încep să se umple, însă sistemul are resurse de adaptare și de creștere a capacității. Chiar și într-un scenariu de creștere graduală, nu una bruscă, a numărului de cazuri severe în câteva săptămâni, sectorul medical se poate poziționa mai bine acum față de acest risc.
Învățăm sau vom învăța din ce în ce mai mult să îi protejăm mai bine pe cei vulnerabili. Dacă se manifestă riscul unui caz grav, important este ca orice cetățean din România să știe că sistemul medical are capacitatea de preluare, iar din ce vedem la acest moment, lucrurile sunt controlabile. Ele pot rămâne controlabile și dacă ar crește gradual numărul de cazuri în perioada următoare.
2) Câteva borne psihologice sunt pe cale a fi depășite: venirea românilor din diaspora, aglomerația de la cumpărăturile de Florii și de Paște.
A trebuit să vedem cum ne comportăm, ca societate și la nivel instituțional, în fața riscurilor enunțate în spațiul public în ultima lună. Afluxul de români reveniți din diaspora a fost unul diminuat față de ceilalți ani, semn că majoritatea conaționalilor noștri au înțeles să nu amplifice acest risc. Aglomerația din piețe din weekend-ul Floriilor nu a produs un șoc la 7-10 zile după aceea. De asemenea, am văzut că ne putem adapta comportamentul și în timpul Sărbătorilor Pascale. Într-un cuvânt, învățăm cu toții să gestionăm astfel de riscuri.
Faptul că avem până în 10 comunități în care au fost necesare măsuri drastice de carantină reprezintă un lucru care nu trebuie generalizat, ca percepție, la nivelul întregii țări. Nu avem o întreagă Românie cu un număr necontrolat de focare de infecție.
Odată văzut faptul că evoluția fenomenului a fost bine controlată până acum, urmează automat întrebarea dacă noi, odată iesiți parțial din regimul actual de restricții, nu am pune la risc tot ceea ce s-a reușit până acum. Iar aici apar celelalte argumente:
3) Am început să ne însușim unele comportamente, iar multe business-uri își organizează procesele pentru a reporni activitatea.
Nu am devenit suedezi peste noapte, acolo fiind preferat un alt model de abordare și acela discutabil până la un punct. Dar este clar că mulți dintre noi ne-am însușit din acele comportamente de distanțare socială. Ne obișnuim cu ideea că nu vom mai fi curând în mari aglomerații de oameni, lucrăm online unde e posibil, iar unde nu este posibil, multe dintre firme și-au luat măsuri de adaptare la punctele de lucru. Fabricile care se pregătesc să înceapă producția în săptămânile următoare se alimentează cu resurse, măști, biocide, își adaptează fluxurile astfel încât să se lucreze în schimburi și să diminueze riscul de infectare a angajaților.
Față de cele de mai sus există și excepții negative. Fiecare cunoaștem comunități în care sunt ignorate aceste reguli, dar până acum s-a reușit izolarea lor.
După trecerea primului vârf de cazuri în săptămânile viitoare, suntem mai pregătiți cu toții pentru situația în care ar reaparea valuri noi de epidemie anul acesta sau anul viitor.
4) Sunt firme care în toată perioada aceasta au lucrat la foc continuu și nu s-a întâmplat vreun dezastru.
În timp ce multe afaceri au fost închise prin decizie administrativă, sunt business-uri care au funcționat aproape la fel ca înaintea acestor măsuri. Firme de curierat, unele spații logistice, companii din agricultură, companii din industria alimentară – pentru a da doar câteva exemple – ne arată că se poate funcționa și în noua realitate. Dacă ele pot, înseamnă că multe alte business-uri vor putea, cu măsurile adecvate de igienă și protecție a angajaților. Riscurile nu vor putea fi complet eliminate, probabil că odată dat drumul la lucru vor exista cazuri de infectare și închideri temporare în unele unități.
5) Vom învăța din experiența țărilor care acum deschid gradual unele activități.
Polonia, Cehia, Germania, Danemarca, Austria sunt țări care au un calendar al deschiderii activităților. Inclusiv Statele Unite ale Americii, care se află mai în spate pe curba evoluției pandemiei, au câteva linii de ghidaj privind momentele de redeschidere. Pașii sunt la câte două săptămâni distanță, pentru a vedea eficiența lor, așa încât unele termene mai pot fi decalate. Câteva țări reiau producția în fabrici, altele încep deschiderea magazinelor mici.
Cei care sunt în urma acestui trend vor învăța și din practica celor care restartează acum activitățile închise.
Revenind către România, știm despre companii precum Dacia și Ford că doresc să își reia producția la capacitate începând cu 4 mai. Sunt companii antreprenoriale din horeca adaptate pentru livrare “to go" și care au anunțat că își vor deschide toate locațiile în prima săptămână a lunii mai. Practic, business-ul privat este încă într-un stadiu de tipul “văzând și făcând", fără un orizont general foarte clar.
S-a avansat la nivel public data de 15 mai drept dată estimativă în jurul căreia unele restricții să fie ridicate, iar apoi treptat să fie flexibilizate alte restrictii începând cu luna iunie. Dar foarte multe detalii încă nu cunoaștem. E important să existe acest plan comunicat de către autorități, pentru că unele business-uri își fac acum calcule de supraviețuire. A nu avea niciun calendar, înseamnă să nu știi cum să negociezi cu băncile, cu furnizorii, cu cei care îți cer plata chiriei.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
Un bou, doi boi. Taci din gură preacurvitule!
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, după ce ÎPS Pimen a fost adus cu elicopterul la București: „Cei din Suceava au solicitat transferul, neavând posibilitatea să gestioneze situația”
acum o oraMinistrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit la matinalul Digi FM despre transferul lui ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților la București, după ce a fost infectat cu coronavirus.
ÎPS Pimen a fost adus la București, cu elicopterul, în cursul nopții și internat la Institutul Matei Balș.
„Starea sa este stabilă în acest moment. Cei din Suceava au solicitat transferul, neavând posibilitatea să gestioneze situația. S-a luat legătura și cu clinicile din București, și cu clinicile din Iași, cu domnul Arafat. Decizia a fost luată, pentru că mai era înafară de IPS Pimen și un tânăr intubat într-o stare gravă și atunci amândoi au fost aduși la București", a spus Nelu Tătaru.
Pentru părinții mei, simpli agricultori din Suceava, s-ar fi ridicat vreodată elicopterul?
Suntem sau nu egali în fața acestui sistem medical pentru care plătim asigurare lună de lună? E doar o întrebare care-mi vine în minte, mai ales atunci când îmi văd fluturașul de salariu și mă uit la cifra brută din care se scad taxele, inclusiv contribuția mea la sănătate.
1. De ce Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Pimen, este adus cu elicopterul la „Matei Balș", deși nu are o formă gravă de coronavirus?
„Am fost solicitați să-l aducem la București, probabil cu încă un pacient de acolo. Acum se ia decizia să sprijinim Suceava, să poată fi eliberat încă un pat de terapie intensivă. Am fost solicitați să-l aducem la București acum o oră jumătate. E un elicopter de la Iași, de la MAI, cu o echipă SMURD, care o să-l preia și o să-l aducă la Matei Balș", explică, neconvingător, Raed Arafat la TV. Cum adică să poată fi eliberat încă un pat de terapie intensivă?!
2. De ce acum un an senatorul PSD, Virginel Iordache, a fost adus cu elicopterul SMURD de la Suceava la București pentru o enteroviroză (diaree)?
Unui sucevean oarecare, de rând, i s-ar fi pus la dispoziție un elicoper (nefiind un caz grav, aidoma celor două prezentate)? Părinții mei sunt agricultori, oameni simpli din Suceava, pentru ei, de exemplu, s-ar fi mișcat vreo manșă de elicoper? Se trezesc la 4.00 pentru munca în gospodărie, scriu declarații de mână pentru treburi agricole pentru că eu nu am ajuns acasă să le duc variante printate, tata are peste 65 de ani... Și, da, plătesc lună de lună la sănătate, au fost unele în care s-au și împrumutat.
Răspunsul cred că vi-l dați singuri..
Sau poate există nediscriminare și orice sucevean bolnav va fi transportat cu elicopterul la București. Să urmărim cu interes ce se întâmplă cu următorul caz de coronavirus din județ.
În rest, egalitatea echitabilă de şanse („fair equality of opportunity") rămâne, din păcate, un concept filosofic cu aplicabilitate într-o societate ideală.
Asta-i ca în bancul cu Itzik cu animalele pe care i le-a băgat lui Strul în casă și l-a făcut fericit scoțând-i câte unul. Pișcher presedintele!
Iohannis dă de pământ cu „Vacanța mare” a lui Streinu Cercel: „O propunere aberantă! Așa ceva nu se întâmplă, este inacceptabil! Stați liniștiți, nimeni nu ia de acasă persoanele în vârstă”
Foto: Presidency.ro
Într-o declarație de presă susținută marți, președintele Klaus Iohannis a anunțat că după 15 mai ar putea exista o relaxare a restricțiilor provocate de pandemia de coronavirus, cu condiția ca atât numărul persoanelor infectate, cât și cel al deceselor cauzate de Covid-19 să scadă.
„Acum este timpul să ne gândim la ceea ce se numește un plan de relaxare atunci când condițiile vor fi îndeplinite. Este acum în vigoare un decret pentru starea de urgență care se termină pe data de 15 mai. Deci, după data de 15 mai, dacă numărul de persoane infectate scade, dacă numărul de decese în urma bolii scade, dacă noi respectăm cu toții măsurile impuse de autorități și lucrurile merg înspre bine, este clar că putem să intrăm atunci într-o fază de relaxare.
Vreau să spun însă de la început că această relaxare va fi făcută în pași, nu va exista o relaxare dintr-odată, fiindcă specialiștii ne spun că virusul nu va dispărea, deci va trebui să continuăm să trăim cu anumite restricții. Aceste chestiuni însă se hotărăsc în baza dovezilor științifice și medicale de către politicieni, de către Guvern. Aceste chestiuni vor fi discutate în detaliu cu specialiștii, cu Comitetul Științific care funcționează pe lângă Ministerul Sănătății, cu cei care sunt efectiv implicați în gestionarea epidemiei", a declarat Iohannis.
Șeful statului a criticat în termen extrem de duri proiectul șefului Institului „Matei Balș", Adrian Streinu Cercel, care propunea, între altele, carantinarea persoanelor de peste 65 de ani. Denumit „Vacanța mare", proiectul, care purta antetului Institutului Matei-Balș, mai conținea propuneri precum renunțarea la TVA sau suspendarea taxelor pe perioada pandemiei.
„A apărut o idee care a dus la foarte multă neliniște și vreau să vă spun clar cum stăm aici. Într-un astfel de plan, cineva propunea, de exemplu, o măsură aberantă – aberantă, altfel nu pot să-i spun – cum că persoanele peste 65 de ani să fie carantinate, ba chiar să fie luate de acasă și duse în anumite zone de carantină.
Dragii mei, așa ceva nu se întâmpla, este inacceptabil! Noi trăim într-o societate liberă, o societate care se protejează în cazul epidemiei, dar în niciun caz nu venim cu astfel de măsuri totalitare, altfel n-aș putea să le spun!
Deci, persoanelor în vârstă le spun clar: stați liniștiți! Nu vine nimeni să vă ia de acasă, să vă ducă în carantină! Nu vine nimeni să vă impună lucruri inumane!
Atunci când va fi nevoie vom veni și vă vom explica ce măsuri trebuie luate ca să vă protejați voi față de această boală. În niciun caz - repet, în niciun caz - statul nu va veni să impună astfel de măsuri inumane, care nici nu trebuie discutate într-o societate din secolul XXI.
Astfel de planuri, prost gândite și prost prezentate, nu fac decât să inducă panică în populație, or panica este ultimul lucru de care avem nevoie", a spus Iohannis.
Florine, mulți gândim la fel.
Este un EXPERIMENT mondial, ca să fim ținuți în botniţă şi în mănuşi“. Florin Călinescu, mesaj dur (VIDEO)
Eliza Popa | 2020-04-17 19:58
Florin Călinescu a vorbit live, pe contul său de Facebook, despre criza generată de Covid-19. El a comentat dur situaţia creată în jurul pandemiei de coronavirus. Călinescu a abordat mai multe subiecte: de la marile puteri, experiment, frică, Dumnezeu și până la ce va urma…
Actorul a spus pe pagina sa de Facebook, că situaţia de criză a fost pusă la cale de marile puteri, iar ceea ce se întâmplă este un război nevăzut ale cărui arme sunt viruşii. „Situaţia actuală, care, probabil, este datorată marilor puteri, într-o gâlceavă bine gândită de laborator, pentru că este mai complicat să acţionezi cu focoase nucleare sau cu tot felul de unelte militare care se văd din orice satelit, şi atunci, probabil, că arma aceasta chimică, bacterilogică, virusologică este foarte la îndemână şi funcţionează tăcut. Virusul are calm, are răbdare şi pe care-l prinde îl articulează. Dacă eşti bătrân şi ai comorbidităţi asta este o poveste. Aşadar, gâlceava între America, Rusia şi China produce efectele pe care le vedem astăzi... Faptul că ne-am depărtat unu, doi, trei metri este doar o distanţare fizică. Sunt chestii necesare. Dar ăsta este efectul urmărit şi dorit. Vor să experimenteze şi să studieze cum se comportă specia umană în ansamblu. Puff, un strănut a omorât până acum peste 100.000 de cetăţeni. Ceea ce cu cinism unii spun că la 8 miliarde de umanoizi e un fleac“, a spus vedeta.
Adio libertate, liberalism, liberă circulaţie
Călinescu a ţinut să precizeze că nu crede că este munca lui Dumnezeu ceea ce trăim: “Nu are nicio legătură. Ne-a lăsat în pace de miliarde de ani, odată cu isprava doamnei Eva. Biserica greacă şi cipriotă, mult mai ortodoxă decât a noastră, a zis staţi acasă, Dumnezeu nu vă numără în incinta bisericii ca la şcoală. Vreţi să vă întâlniţi cu Dumnezeu? Ieşiţi şi rezemaţi-vă fruntea de primul copac, dacă mai găsiţi în viaţă, şi gândiţi-vă la El! Şi nu Va întârzia să apară. Pentru asta este bucuria şi imensitatea Lui, deşi suntem milioane, El îi apare fiecăruia“, e de părere Călinescu. “ Încolonarea noastră la doi, trei metri pentru a merge să luăm bucăţica aceea necesară a traiului vieţii… Ăsta e scopul poveştii, să vadă dacă frica funcţioneză, şi funcţionează, să vadă dacă oamenii pot fi disciplinaţi, deci adio libertate, liberalism, liberă circulaţie”.
Călinescu consideră că ceea ce trăim e de fapt un „experiment iscat de cetăţeni mondiali“, deoarece oamenii trebuie să fie disciplinaţi, „ţinuţi în botniţă şi în mănuşi“, iar scopul poveştii e să vadă dacă frica funcţioneză, şi funcţionează“. „Deci, adio libertate, liberalism, liberă circulaţie“, spune el.
Frica trebuie să păzească pepenii
„Experimentul, cred eu, iscat de aceşti cetăţeni mondiali funcţionează şi vei vedea ce o să urmeze. Pentru că exerciţiul iscat de acest virus va fi continuat, o dată la nu ştim câţi ani. Omenirea trebuie disciplinată, trebuie ţinută în botniţă şi în mănuşi. Nu mai scoţi soldaţii, armata, avioane, bombe, plus punerea pe bot a lumii arabe. Vedeţi că preţul petrolului este mai jos decât înainte de război şi lucrurile aşa vor funcţiona de astăzi înainte. Frica trebuie să păzească pepenii, care suntem noi. Iar alinirea României la dansul ăsta internaţional funcţionează. Încolonarea noastră la doi, trei metri pentru a merge să luăm bucăţica aceea necesară a traiului vieţii… Ăsta e scopul poveştii, să vadă dacă frica funcţioneză, şi funcţionează, să vadă dacă oamenii pot fi disciplinaţi, deci adio libertate, liberalism, liberă circulaţie, decât dacă au ei nevoie să trimitem mână de lucru la cules de sparanghel, acum e vremea sparanghelului, nu a căpşunilor, şi atunci trece şi Germania, şi Austria, şi Spania peste orice penademie şi noi înghesuim marfarele pe aeroporturi să trimitem oameni la muncă“, a mai comentat actorul.
Dacă ai faimă și putere ți se pun la dispoziție toți și toate.Dacă nu, mori ca un câine. Sistem medical românesc în paragină.
Moartea unei paciente de vârsta arhiepiscopului Pimen. „Asistenta mi-a spus că singura perfuzie e candela aprinsă“
Olga Jora, care a trimis scrisori despre această situaţie la Preşedinţie, Ministerul de interne şi Ministerul Sănătăţii, a relatat că în seara de joi, 16 aprilie, a chemat Salvarea pentru că mama sa în vârstă de 90 ani nu mai voia, de două zile, să se hrănească. Slăbită şi deshidratată, bătrâna Ecaterina Jora avea nevoie de vitamine.
„Doamna de pe Ambulanţă a zis că mama-i caşetică (având stare generală deteriorată - n.r.) şi că nu are ce să-i facă. I-a luat tensiunea, care era mică, şi a zis să nu-i mai dau medicamente hipotensive. Am rugat-o să-i pună o perfuzie pentru hidratare, mi-a zis că aşa ceva Salvarea nu face şi, chiar dacă ar fi să-i facă, în afară de ser fiziologic nu au nimic. Iar la spital nu mi-ar sugera să o duc, că e periculos. Aşa că să o las acasă cu candela aprinsă, că o perfuzie tot nu ar rezolva nimic, iar mai multe nu se pot face, că nu au nici un fel de medicamente, gen vitamine. «Bine, şi nu-i faceţi nimic?», am întrebat eu. «Nu am ce să-i fac, pentru că se duce. Dacă avea dureri, îi făceam un algocalmin, dacă avea temperatură îi dădeam un paracetamol, aşa, nu am ce să-i dau...la spital ştiţi şi dumneavoastră că nu se rezolvă prea multe în Urgenţă», mi-a spus doamna. Totul îi puţea, de cum a intrat a lăsat uşa larg deschisă, că zicea că e un miros greu. Da, era miros de clor şi dezinfectante... Mi-a mai spus că nici nu au voie să poposească mai mult de 15 minute la bolnavi. «Singura perfuzie e candela aprinsă», mi-a zis. Apoi a plecat degrabă aşa cum a venit, fără să îmi sugereze măcar o reţetă, ci doar să aştept sfârşitul prematur al mamei“, povesteşte Olga Jora.
În scrisorile adresate autorităţilor (Preşedinţie, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii), fiica Ecaterinei Jora cere o anchetă administrativă privind modul în care echipajul de pe Ambulanţă s-a achitat de datoria profesională. Ea se declară revoltată de modul în care serviciile de sănătate, solicitate prin 112, sunt acordate persoanelor de vârsta a treia.
„Prin urmare, acesta este sistemul de tratament al bolnavilor seniori într-un municipiu cu 300.000 de locuitori, cum este Constanţa. De aceea, li s-au făcut salariile mai mari decât în multe ţări ale Uniunii Europene, atitudinea personalului medical din România nu s-a schimbat nici cât dimensiunea unui coronavirus (...) veşnic nemulţumiţi şi nesătui şi plini de ifose. Este strigător la cer.
Ce le lipseşte acestor medici şi cadrelor medicale din România este umanitatea, empatia faţă de bolnav şi dăruirea pentru profesie. Din păcate nu o au, dar o atitudine ca aceasta ţine tot de un malpraxis.
Faţă de un asemenea comportament ar trebui să ieşim cu toţii în stradă şi să refuzăm să mai plătim asigurările de sănătate pe care ni le iau cu 10 mâini, la orice încasare ce o avem. Acestea sunt serviciile pentru sănătate acordate cetăţenilor României, domnule ministru şi domnule secretar de stat, şi nu cred că v-ar conveni ca unui părinte sau rude să i se ofere acest tip de tratament.
Pentru indolenţa manifestată, pentru încălcarea deontologiei profesionale, pentru indiferenţă fără de problemele suferinţei umane, în calitatea dumneavoastră de garant al bunei funcţionari a instituţiilor statului, vă solicit să cereţi o anchetă administrativă asupra modului cum s-a acţionat în acest caz“, a explicat Olga Jora.
Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Constanţa a făcut câteva precizări legate de această intervenţie din seara de 16 aprilie, ora 21: „La solicitare a mers un echipaj de tip B2, cu asistent medical şi ambulanţier. Fiica pacientei a vrut o perfuzie cu vitamine, dar aceasta durează o oră şi jumătate, nu poate fi pusă de un echipaj de Ambulanţă. Acesta administrează doar un tratament de urgenţă, nu putem bloca un echipaj pentru o perfuzie. Am vrut să ducem pacienta la spital, dar fiica a refuzat, pe semnătură. Identitatea personalului se află doar prin cerere, la secretariat.“
Ecaterina Jora s-a stins între timp din viaţă, chiar în seara de Înviere. Marţi, 21 aprilie, a fost înmormântată.
„Azi am înmormântat-o pe mama. Am tras mult cu mama anii aceştia. Nu o dată am stat cu ea 12 ore în Urgenţă, la Spitalul Judeţean Constanţa - care este o Vale a Plângerii. Acum, la sfârşit, singurul cadru medical omenos a fost o domnişoară de la Ambulanţă care a venit şi i-a luat pulsul mamei, constatând decesul. Ne-au spus să mergem după 12 ore ca să luăm actul constatator de la un medic.
Cu actul constatator a fost altă problemă, cu greu am putut să-l obţinem, după ce am aşteptat medicul câteva ore, ne-a spus să venim a doua zi, că e Paştele. Pe actul constatator al decesului sunt 4 diagnostice care n-au legătură cu suferinţele mamei. Dar până n-am ameninţat că vom anunţa autorităţile, nu am obţinut nimic.
În rest, la telefonul de la Ambulanţă, sunat prin 112, am dat de o femeie-comisar care mi-a spus că va chema Poliţia dacă mai sun. Culmea, mai umani au fost cei de la pompe funebre“, constată Olga Jora.
Ea a postat pe Facebook două fotografii ale mamei sale, anunţând moartea ei. „IN MEMORIAM. Mama mea, un om dăruit cu multiple calităţi şi cu o aleasă comunicare umană pentru care sacrificiul pentru copii şi mai ales pentru nepot a fost crez existenţial, s-a ridicat spre ceruri în seara Învierii Domnului. Chiar dacă i-am acordat total ultimii 15 ani, consider că nu am făcut suficient faţă de dăruirea ei pentru noi şi familie. Fie că Dumnezeu să o ocrotească în ceruri aşa cum ea l-a ascultat aici, pe pământ!“, a transmis fiica Ecaterinei Jora.
Un alt pacient de 90 ani a beneficiat însă de tratament special în alt capăt al ţării. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, diagnosticat cu Covid-19, a fost preluat cu elicopterul MAI / SMURD de la Suceava şi dus la Bucureşti. Ierarhul este primul pacient cu Covid-19 transferat cu o aeronavă de la Spitalul Suceava la o altă unitate medicală din ţară.
Informaţia a fost confirmată de generalul Ionel Oprea, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii care coordonează echipa managerială a unităţii medicale din Suceava. Cel de-al doilea pacient transferat cu acelaşi elicopter în acelaşi timp cu înaltul ierarh ortodox este un tânăr în stare gravă, intubat în secţia de Terapie Intensivă la Suceava.
Secretarul de stat susţine că până acum n-a mai înregistrat alte cereri de transfer pentru pacienţii cu COVID-19 de la medicii curanţi, bolnavi sau rude ale pacienţilor. „N-am mai avut solicitări pentru transferul pacienţilor. N-am mai primit o solicitare pentru un pacient de 90 e ani. Cine face solicitare, trebuie să-i răspundem. Nu noi decidem. Noi doar raportăm comandamentului naţional“, a precizat Oprea.
Generalul Oprea a arătat că, anterior, medicii spitalului au mai cerut elicopterul pentru a transfera un copil de 3 ani, care fusese victima unui accident rutier şi suferite leziuni cerebrale. Copilul a fost dus la o unitate medicală din Iaşi cu ambulanţa, pentru că atunci când a fost aprobat transferul era noapte şi comandantul a refuzat să efectueze zborul.
Transportul special al lui Pimen a stârnit revolta opiniei publice. „De ce n-a fost tratat la Suceava ca ceilalţi pacienţi? Cu elicopterul trimiţi un copil bolnav, un accidentat grav, nu unul de 90 de ani care tuşeşte. Si până la urmă de ce mai avem spital la Suceava???“, scriu oamenii pe Facebook, în timp ce credincioşii îndeamnă lumea să se roage pentru arhiepiscop.
ÎPS Pimen a oficiat şi slujba din noaptea de Înviere, deşi se simţea vizibil rău. Alături de el au participat 20 preoţi şi călugări, la ceremonialul ţinut la mănăstirea Sfântul Ioan din Suceava, unde vieţuieşte ÎPS Pimen. Direcţia de Sănătate Publică Suceava a demarat o anchetă epidemiologică.
Pe aceeaşi temă:
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
Dudul
Dudul (cu varietățile alb – Morus alba, negru – M. Nigra, roșu – M. rubra, plus M. talanca și M. bombycis, ultimele două varietăți necunoscute în România) este originar din Asia. Specia M. alba a fost adusă în bazinul mediteranean de către greci, pentru creșterea viermilor de mătase, iar varianta neagră, folosită pentru fructe, nu și pentru viermii de mătase, provine din Transcaucazia. Ambele sunt prezente în România în special în zonele de sud ale țării. În cultură însă dudul nu mai este răspândit de mult timp, de când în țară a încetat activitatea de creștere a viermilor de mătase. Abia de anul trecut s-au creat condiții (subvenții) care să-i determine pe fermieri să-și îndrepte atenția și înspre sericicultură.
Utilizări
Tehnice: frunza dudului alb, suculentă și bogată în substanțe nutritive, este unica hrană pentru creșterea viermelui de mătase din specia Bombyx mori;
Medicinale: fructele conțin vitaminele C, A, E, B, K, calciu, fosfor, fier, magneziu, potasiu, mangan, iar cele de dud negru se spune că ar dispune de cel mai puternic antioxidant natural cunoscut în lume – resveratrolul. Preparatele (sucuri, siropuri, tincturi, fructele proaspete sau deshidratate) sunt utilizate pentru afecțiunile neurologice, pulmonare, diabet, infecțiile bacteriene și cancer. Frunzele, recoltate în mai-iunie, sunt utilizate pentru diabet grație conținutului ridicat de tanin, acid aspartic, acid folic, arginină, butilamină, acid acetic, acid propionic, acid izobutiric, aldehide etc.;
Alimentare: fructele se consumă în stare proaspătă sau deshidratate (în magazinele bio se comercializează mai multe produse, iar cel mai ieftin costă 105 lei/kg) ori sunt folosite pentru obținerea băuturilor alcoolice și a oțetului;
Manufactură: lemnul se utilizează pentru confecționarea mobilei, a instrumentelor muzicale, croselor de hochei, butoaielor, coșurilor și a altor produse artizanale;
Ornamentale: solitar sau sub formă de garduri vii, în parcuri și grădini.
Descriere, cerințe față de mediu și sol
Crește sunt formă de tufă, arbust sau arbore cu trunchi înalt. Frunzele (6-25 cm) sunt ovale sau cordate, netede sau gofrate, glabre pe fața superioară, lucioase pe partea inferioară, cu nervurile pubescente, pețiol de 1-7 cm. Fructul (dudă, agudă sau ciric) este o achenă – masă cărnoasă, de culoare albă, neagră, roz sau alb-roz, cu dimensiuni de 1-2,5 cm. Dudul înflorește în mai și fructifică în lunile iunie și iulie. Preferă zonele cu o medie anuală a temperaturii de 8-10°C, cu veri călduroase (28-30°C), ierni blânde (medii 1-3°C). Totuși, iarna rezistă la minus 25°C – tufele și la minus 32°C, trunchiul. Ramurile anuale degeră parțial la minus 28°C, iar cele multianuale – la peste minus 32°C. În timpul verii, temperaturile mai mari de 40 sunt dăunătoare (arsuri pe lăstari, frunze, se debilitează pomii). Dudul crește aproape pe toate tipurile de sol, cu excepția celor mlăștinoase, sărăturoase sau acide. Preferă totuși solurile ușoare, permeabile, însorite.
Soiuri
Fondul biologic cuprinde 40 de soiuri adaptate condițiilor de climă și sol, cu rezistență la ger și secetă, creștere viguroasă, longevitate ridicată, producții mari de frunze. Cel mai răspândit este dudul comun (populațiile locale hibride), dar acesta dă producții scăzute și de frunze, și de fructe. Cercetătorii români au creat soiurile Lugoj, Orșova, Calafat, Galicea, Eforie, iar din afară au fost aduse varietățile Ucraina, Hu-sang, Bulgaria, Kokuso, Ichinose. Hibridul selecționat românesc este aclimatizat pentru zonele mai reci ale țării. Materialul săditor este disponibil în mai multe pepiniere din țară (de exemplu Dorohoi, Mizil, Ciumbrud).
Tipuri de plantație
Plantațiile pot fi amplasate pe terenurile improprii pentru agricultură, în liziere însorite, la marginea poienilor, pe versanții luminați în zona dealurilor mici și mijlocii, cu pante de cel mult 15°. Acestea pot fi de mai multe categorii: clasice – cu o distanță de plantare de 4/4 m între pomi, la soiurile cu trunchiul înalt și de 3/3 m, în cazul duzilor cu trunchi mijlociu, asigurându-se o densitate de 625 de duzi/ha, în primul caz și de 1.100 de duzi/ha, în varianta a doua. Producția de frunze/pom în anul patru ajunge la 35-45 kg; intensive – dudul cu trunchi pitic (30-50 cm), cu distanța de plantare între rânduri de 2,5-3 m, iar pe rând, de 0,5-1 m. Densitatea la hectar este 3.300-8.000 de duzi pitici. Intră în producție în anul III; plantații tip pajiște – pentru dudul pitic (înălțime a trunchiului de 15-20 cm), cu distanță de plantare de 1/1 m sau 1/0,5 m și o densitate la hectar de 10.000-20.000 de tufe de dud.
Plantarea
Duzii se plantează toamna (octombrie) sau primăvara (martie). Terenul se desfundă în prealabil, după care se fac gropile cu dimensiuni de 0,60/0,60/0,80 m. Pentru dudul cu trunchi pitic se fac șanțuri late de 1 m, adânci de 0,5 m, la distanța de 2,5 sau 3 m între ele. În cazul în care terenul nu se desfundă, groapa va avea dimensiuni mai mari, de 1/1/0,8 m. Cu 10-15 zile înainte de plantare, se face umplerea parțială cu pământ a gropilor, sub formă de mușuroi, în așa fel încât rădăcinile puietului să fie bine răsfirate, iar coletul să rămână la nivelul solului. Se acoperă apoi cu pământ de la suprafață, mărunt, într-un strat de 3-4 cm, se calcă bine, se adaugă 3-4 kg gunoi de grajd bine descompus (mraniță), 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g de sare potasică și 50-60 g de superfosfat (substanță activă), iar la urmă se udă cu 5-10 litri de apă. În primul an de la plantare și în următorii o atenție deosebită se dă formării coroanei.
Lucrări de îngrijire
Principala lucrare este afânarea solului pe intervalele dintre rânduri și pe rând. Toamna, după căderea frunzelor, se execută o arătură la 20-22 cm, când se administrează/încorporează și îngrășămintele organice și minerale (fosfatice și potasice). Arătura poate fi făcută și primăvara, dar la 10-12 cm. În cursul perioadei de vegetație, solul se afânează ori de câte ori este necesar, în funcție de natura solului, regimul de precipitații, gradul de îmburuienire a plantațiilor. În zonele unde nu se pot face lucrări mecanice se desfundă manual doar pământul din jurul duzilor, iar pe timpul verii acesta se menține curat de buruieni. Pentru a se asigura o producție mare de frunze este nevoie de fertilizare. Studiile au arătat că, pentru obținerea unei tone de frunze, dudul extrage din sol 24 kg de azot, 12 kg de fosfor și 15 kg de potasiu. Atenție, întrucât frunzele se folosesc la furajarea viermilor de mătase, nu se aplică tratamente chimice pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Se mizează așadar pe măsurile profilactice: întreținerea solului curat de buruieni, alegerea formelor de coroană care să favorizeze cât mai mult aerația și pătrunderea razelor solare, aplicarea corectă a tăierilor, tăierea uscăturilor și a lăstarilor bolnavi, strângerea și arderea lor.
Maria BOGDAN
Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 22-23
Moraceae
Les Moraceae ou Moracées, dans l'ordre des Rosales selon la classification APG III, sont une famille qui comprend près de 1 400 espèces réparties en une quarantaine de genres. Les deux genres de la famille comptant le plus grand nombre d'espèces sont Ficus et Dorstenia. Les Moracées se présentent le plus souvent sous la forme d’arbres ou d’arbustes, mais on peut aussi rencontrer des lianes ou même des plantes herbacées. La synapomorphie de cette famille est la présence de latex dans les tissus (parenchyme ou collenchyme). Le carpelle est le plus souvent double (l’un peut présenter une forme réduite), les fleurs et les fruits sont le plus souvent composés. Parmi les moracées les plus connues, citons le figuier, le banian, le mûrier blanc dont se nourrit le ver à soie, le mûrier à papier, l’arbre à pain ou l’oranger des Osages.

Susțineți Manifestul!
Apilarnil pur
Azi am primit prin Emag de la o firmă din Iași, pare serioasă- are un capital social de 1.000.000 lei, Apicris, 100 g de apilarnil pur. Int...

-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...