Transmisiune din Katanga

VIDEO Șeful DSP Arad, către mai mulți medici și asistente: V-ați ales prost meseria, auziți? De fricoși și de lași eu nu am nevoie

Discuții aprinse între șeful Direcției de Sănătate Publică Arad, Constantin Cătană, şi personalul medical din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), care urma să meargă la graniță pentru triajul epidemiologic, potrivit unei înregistrări video publicate de aradon.ro. Doctorii și asistentele acuzau lipsa materialelor de protecție și a instructajului de folosire a acestora. Catană le-a reproșat cadrelor medicale că "și-au ales prost meseria" și le-a spus că el nu are nevoie de "fricoși și de lași".

Nu este clar când a avut loc discuția. Aradon.ro invocă ziua de luni, un alt cotidian local, Special Arad, îl citează pe Catană care vorbește despre o discuție de acum două săptămâni.

De notat că 83 de angajați ai Spitalului Clinic Județean Arad - medici, asistenți, infirmieri, brancardieri, registratori medicali - erau în concediu medical marți, începând din data de 23 martie, după cum a anunțat Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. În total, în momentul de față spitalul are angajați 305 medici, 985 de asistenți medicali, 387 de infirmiere și 64 de brancardieri.



În înregistrarea video publicată de presa locală, mai multe cadre medicale au spus că se tem să meargă la frontieră deoarece nu au echipamente de protecţie eficiente, potrivit aradon.ro.

"V-ați ales prost meseria, auziți? Ești româncă? Păi și atunci?", spune la începutul discuției șeful DSP, Constantin Cătană.

“Te iei şi te duci dacă nu vrei să meri (la frontieră – n.r.)! Ascultă-mă acuma când vorbesc! Poliţia de Frontieră, o să ajungi acolo, şi o să vezi că poliţistul de frontieră are o mască simplă, atât. Poliţistul de frontieră care a vorbit cu 100.000 (de oameni care au intrat în ţară – n.r.). Acum io vorbesc, da? Dacă nu, iei liftul şi la revedere!", este auzit Cătană adresându-se unui doctor, cu voce ridicată, înainte de a zice: "De fricoși și de lași eu nu am nevoie".

Doctorul a replicat că nici în sala de operaţie nu are mai mult de o mască, moment în care Catană se leagă de ţinuta medicului: “Dar unde eşti dumneata chirurg, că n-am auzit de dumneata? Dom’le, dar dumneata eşti chirurg? Asta e ţinută morală şi fizică de chirurg?"

Chestionat de Special Arad despre această înregistrare, Constantin Catană a răspuns:

"O să-l primiți cu celeritate. Dar vreau să văd întreaga înregistrare a discuției, nu trunchiată sau scoasă din context! Mi-am cerut scuze față de dânșii. Dar dvs sunteți dezinformați, acea discuție a avut loc în urmă cu două săptămâni, la sediul DSP, la ora 07:00 dimineața și dânșii refuzau să-și desfășoare activitatea ca medic (în frontieră). Ulterior au înțeles, au plecat, și-au desfășurat activitatea cu succes. În condiții de siguranță".

Liniște

Îți vine să zbori? Te plictisești? Înjuri?

Sănătate de la Ruxandra Cesereanu: Fac lucruri care îmi plac și pe care le-aș face toată viața". Jurnal ANTI-covid 19. Ziua 17

Izolare. Debusolare. Câți dintre noi nu spunem: nu mai poot! O iau razzna! Nu mai pot! M-am săturat! M-am tâmpit! M-am săturat de tv, de net, de casă! Perspektiva intră în casa și intimitatea oamenilor. Îți aduce modele de sănătate. Îți vorbește despre cum își țin capul, moralul, sufletul SUS oamenii din jur. Astăzi exemplul Ruxandra Cesereanu, scriitor și profesor la Cluj. Perioada asta otrăvită și-o petrece împreună cu Corin Braga și e-ngrijorată de conversațiile cu tatăl său care n-are stare să stea în casă. Citiți "istoria" Ruxandrei Cesereanu de la rugăciunea de dimineață la muzicile psihedelice, de la exercițiile de respirat la fake-ul cu Veneția invadată de delfini.

Ce gesturi faci dimineața?
Mă spăl, zic o rugăciune, pun de cafea.







Cum îți petreci ziua?
Pregătesc cursurile on-line (am două cursuri de predat în acest semestru – acela de poezie modernă și un altul numit Literatură și totalitarism). Citesc și recitesc (varii cărți), ascult muzică, mă uit la filme, vorbesc cu prietenii la telefon și cu tatăl meu. Corespondez pe mail cu prietenii din străinătate (ori pe chat). Mai scriu câte ceva (am niște manuscrise în lucru).

Ce gesturi faci seara?
Mă uit la știri să aflu noutățile legate de pandemie, apoi mă uit la un film. Dacă e ceva bun pe vreun post sau dacă e vreun documentar pe National Geographic și Viasat, dacă nu, caut pe computer un film, am o cinematecă bună acasă. Sau văd filme noi pe Netflix. Povestesc cu Corin (n.r: Corin Braga, profesor Litere Cluj), dezbatem una-alta despre vremurile de acum.







Simți cum te robotizezi?
Nu mă robotizez defel, fac lucruri care îmi plac și pe care le-aș face toată viața. Cursurile on-line sunt o noutate și o provocare, așa încât nu am cum să mă robotizez, dimpotrivă, experimentez.

Cum te îmbraci? Cum îți simți hainele?
Mda, ar trebui să nu mai stau doar în haine de casă (adică sportiv-lejer îmbrăcată), ci să gândesc niște veșminte nu doar comode, ci și simpatice ori măcar relativ elegante pentru statul în casă. Dintr-o minimă cochetărie.

Cum stai cu plictiseala?
Cum reiese deja din ce am spus până acum, nu mă plictisesc deloc. Pentru prima dată în viața mea, în sfârșit îmi ajunge timpul să fac ce am de făcut.

Cu ce ochi îți vezi familia zilnic?
Cu ochi iubitor și neliniștit în același timp. Refuz panica, am capul pe umeri și tocmai de aceea știu că ceea ce se întâmplă (pandemia) este foarte grav. Chiar dacă glumesc și râd de una-alta, fiindcă așa îmi este firea, știu cât de grave sunt lucrurile.

Cum percepi casa? Cum reziști frecușului zilnic?
Fac o minimă curățenie zilnică. Mă simt bine în casa mea (și a lui Corin), am gândit-o ca să ne fie tihnit (e un apartament cu 3 camere în care poți să respiri ; e dotat cu o terasă de zece metri lungime, la etajul zece, de unde se zărește Someșul, pădurea Hoia și cartierul copilăriei mele). Stau mai mult în biroul meu, la computer și la citit, dar și în sufragerie, la televizor, ori la bucătărie, la gătit. Din toate camerele noastre se zărește o parte linistită și înverzită a Clujului.

Cum v-ați împărțit zonele și rolurile în casă?
Eu gătesc și curăț una-alta, Corin face cumpărăturile la magazinele mici de lângă bloc și repară ce se mai strică prin casă. Casnic vorbind. Altfel, fiecare avem odaia noastră de lucru (de scris, mai ales). De citit, citim și în aceeași odaie, vedem filme împreună, ascultăm muzici (simfonice, rock, psihedelice etc.).







Cu ce contrariază tinerii din jurul tău?
Nu e vorba de tineri, ci de români. Unii sunt lucizi și precauți, alții sunt indiferenți și neglijenți în chestiunea pandemiei, ori chiar sarcastici, cu toate riscurile aferente.

Ce instincte/sentimente s-au activat mai puternic față de familie?
Îngrijorarea mea aparte este legată de tatăl meu, care are 85 de ani și nu prea suportă să stea în casă, vrea tot timpul să meargă la țară (unde are pământ) ori la supermarketuri, la cumpărături. I-am explicat cât de grave sunt lucrurile, sper că l-am convins.









Ți-e frică de COVID 19?
Mi-e frică, firește, dar nu am intrat în panică și nici nu voi intra. Vreau să îmi păstrez luciditatea. Sunt cât se poate de precaută. Nu cred în scenariile conspiraționiste. Sunt neliniștită de prognozele medicale (legate de România, dar și de întreaga lume), însă încerc să îmi controlez spaimele, întrucât doar rațională fiind pot lua decizii adecvate legate de sănătatea mea și a celor dragi.

Care sunt zvonurile care te-au marcat?
Știrea falsă cu apariția delfinilor și a lebedelor la Veneția a fost terapeutică pentru mine. Chiar dacă era falsă, mi-a făcut bine.

Care sunt știrile oficiale care te-au marcat?
Cazul cel mai tragic care m-a marcat (emoțional) până acum este acela al Italiei. La Bella Italia, aflată într-o situație tragică. Sâmbăta care a trecut au fost 700 de morți de coronavirus, în Italia, într-o singură zi. E cumplit. Am prieteni italieni, mă gândesc la ei, sunt oameni claustrați în casă care riscă să facă depresie. Italia cea frumoasă, mutilată de coronavirus, cu străzile pustii, e un spectacol tulburător omenește și cultural totodată.

Cum îți simți trupul? Faci exerciții cu el?
Ar trebui să reîncep exercițiile de respirație, da, nu ar fi rău. Deocamdată fac doar exerciții pentru șira spinării și mușchii gâtului, din cauza multului stat la computer.

Cum vezi timpul care este tot mai lung și liber? Cum domini timpul?
Timpul e acum al meu, știu cum să îl gestionez. De-abia acum am timp destul. pentru câte am de făcut.

Cît timp pierzi pe net? Ce anume urmărești?
Computerul rămâne deschis cam o jumătate de zi. Stau pe net câteva ore (2-3 ore). În rest lucrez pe computer.

Cât timp citești? Ce citești?
Citesc vreo 3-4 ore pe zi. Ascult muzică vreo oră. Mă uit la un film pe zi. Când mă uit la documentare, stau mai multe ceasuri.







Ce jocuri aveți?
Mai și dansez din când în când, pe muzică retro. De la posturile retro de televiziune. Mă uit la videoclipuri de odinioară (anii 70, 80, 90, 2000).


Ai proiecte? Cum vezi viitorul?
Despre viitor voi putea vorbi după ce se va încheia pandemia. Până atunci nu există decât prezent.

Cum arată moartea?
Așa cum a arătat dintotdeauna.

Cum arată Dumnezeu? Cum îl înțelegem dacă el nu ne înțelege?
Dumnezeu e așa cum a fost dintotdeauna. În vremurile noastre internautice, însă, s-ar putea ca și el să fie la noi în computer.

Cum arată Paștele în mintea ta în vreme de Coronavirus?
Va fi o sărbătoare rezervată, în izolare. Dar sunt convinsă că vom găsi căi de comuniune.









Cum stai cu stocurile de ailmente? Dar cu stocurile de desinfectanți?
Nu am unde să depozitez multe alimente în casă, locuiesc într-un apartament de 3 camere, cu o cămară mică. Dacă ar fi să stăm baricadați în casă, cred că am putea rămâne două săptămâni, fără să ieșim deloc. Dar nu mai mult. Am detergent, săpun și spirt cât să ajungă pentru o lună. Măști de protecție nu mai am decât vreo 3.

Cum este pregătitul hranei? Cât mănânci?
Gătesc repede, nu am aptitudini culinare, așa că improvizez câte ceva. Mai și comand mâncare (sarmale de post, de pildă, sau musaca cu legume) de la o firmă care știu că pregătește mâncarea cu precauție igienică. Mai comand mâncare și de la restaurantul japonez de lângă blocul nostru (kakiaghe – adică legume prăjite, orez prăjit cu legume, frigărui de pui, șnițel de porc, sushi cu avocado și măr). Mi-am făcut, de asemenea, o mică rezervă cu zacuști și tocănițe de legume. Cam așa.

Zilnic te trezești în aceeași realitate: COVID 19, stat acasă. Mintea ta cum acceptă acest lucru?
Mintea mea stă bine, am energie pozitivă deocamdată, ca să fac față situației de criză. Dar nu știu ce și cum va fi peste o lună.

Ce înseamnă ce-i care se întorc acasă - pentru tine?
Oameni disperați care trebuie înțeleși că vor să revină acasă în această situație de criză mondială, dar și oameni periculoși, dacă nu respectă precauțiile recomandate de autoritățile române și riscă să îi îmbolnăvească (prin iresponsabilitatea sau indolența lor) pe cei din jur.

Cât de mult te-a ajutat cultura ca să poți discerne între bine-rău? ENORM.

Omul invizibil

VIDEO Cum să te faci nevăzut în plină pandemie de coronavirus

Izolare este cuvântul prezent tot mai des în viața noastră, într-o perioadă în care pandemia de coronavirus face tot mai multe victime în fiecare zi. Mai mult ca oricând, avem nevoie de gânduri pozitive și de un zâmbet.

Jurnaliștii de la New York Post s-au gândit la aceste lucruri și au încercat să ne smulgă un zâmbet. Din categoria "să nu faci așa ceva acasă" face parte și postarea de mai jos.

Cu siguranță, multă lume și-ar dori să poată să iasă afară din casă, iar restricțiile să nu mai existe. Până vom ajunge la acel moment, să ne delectăm cu <omul invizibil> din perioada Covid-19.

Fug medicii ca dracul de tămâie!

Nicolae Robu critică personalul medical care demisionează: Pe timp de pace își iau salariu. Acum la greu nu este OK sa asistăm la dezertări

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, a declarat marți, la Realitatea Plus, într-o discuție despre personalul medical care și-a dat demisa de la spitalul CFR din municipiu, că nu este în regulă să existe „dezertări” .

„Spitalul CFR nu apartine de primarie, apartine de Ministerul Transporturilor. 10 infirmiere si 3 asistente si-au depus demisia pentru ca sunt speriate pur si simplu, una spune ca are copil mic, alta are pe cineva in intretinere, deci pentru motive de genul acesta spun ca le este frica sa se imbolnaveasca.  Eu cred ca nu este in regula. Cand e liniste toata lumea e multumita pe timp de pace sa-si ia salariu. Acum la greu nu este OK sa asistam la dezertari. Astfel de atitudini impieteaza, afecteaza negativ imaginea generala a corpului medical (...) Nu e nimeni iresponsabil sa expuna oamenii. Nimeni nu are voie sa ii expuna pe medici. Avem nevoie de ei”, a declarat edilul.

Vezi si: Ministrul Sănătății: 'În acest moment, în Suceava există aproximativ 1.000 de persoane infectate care umblă pe străzi' .

 

Să ajutăm agricultura! Sa ajutăm producătorii români să-și vândă produsele! Dați mai departe!

https://rndr.ro/legume/

MADR a lansat platforma online unde producatorii isi pot vinde legumele

In mart. 30, 2020

 0 4,697

 DistribuieFacebookWhatsApp

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, de astăzi, 30 martie 2020, pune la dispoziția micilor producători un portal pentru a completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători.

Astfel, pentru că este crucial ca în această perioadă fermierii să își desfășoare în continuare activitatea pentru a asigura securitatea alimentară a României, recomandăm micilor producători să încarce în platforma www.rndr.ro/legume cantitățile de legume de care dispun.

„Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros.

Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului.

Pentru a accesa platforma unde producătorii își pot publica ofertele intrați pe: https://rndr.ro/legume/

Democrația fricii

Emil Hurezeanu, la Marius Tucă SHOW: Cred ca niciodata viaţa în Germania nu a semănat atât de mult cu viaţa din România/ Europa nu prea mai există, globalizarea cu atat mai puţin

de: Alina Mihai, luni 30 martie 2020, 16:43

O ediţie specială a emisiunii ”Marius Tucă Show” are loc luni, 30 martie, de la ora 18.00. Invitat este ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu.

Marius Tucă şi Emil Hurezeanu discută despre modul în care va arăta omenirea după ce va trece pandemia de coronavirus. Cele mai importate idei:

- (Ce inseamna viata pe vremea coronavirusului in Germania?) Cred ca niciodata viata in Germania n-a semanat atat de mult cu viata in Romania, viata in America, si asa mai departe. Oamenii sunt singuri, dar impreuna. In Germania sunt foarte multe cazuri. Se pare ca Germania e in a doua treapta a aceste rachete teribile. Izolarea este ceea ce caracterizeaza viata in lume.

- Germania se apropie de varful pandemiei saptamana aceasta şi Romania se apropie. Lumea este plina de profeţi, ii ascultam pe toti pentru ca nu stim ce se intampla. Germaria de acum 35-40 era o democratie solida, construita dupa al doilea razboi Mondial. Era o tara care devenise locomotiva economica a lumii.

- Germania de azi e o tara puternica, cu cea mai importanta economie din Europa. A traversat multe crize politice. In ce masura dupa acest soc umanitatea va continua si cum va reporni? Exista un nivel minim de comunicare cu date despre pandemie, stiim ce urmeaza nu am depasit inca momentul maxim, de inflexiune, punctul de pe cardiograma incepe sa coboare, nu putem sta linistiti. Suntem in alerta pana atunci. Suntem intr-o masura de asediu, suntem intr-o stare de asediu radical, pretutindeni

- Ce se intampla acum in lume este un subiect de film de groaza.Suntem in acel moment in care in Nordul Italiei se canta din balcoane un concert al rezistentei, acum nu mai canta si sunt in stadiu in care se numara cosciugele, de nervozitate. Nu ne-am confruntat niciodata cu asta. Trebuie sa avem nervii tari. Secventa de acum 2 saptamani din Lombardia are o faţă noua azi. Oamenii nu mai canta in balcon, ci oamenii au manifestari egoiste, puternic individualiste. Este momentul psihologilor de casa care ne spun cum este cu violenta conjugala si ca vor aparea divorturile.

- Nimic nu va mai fi la fel. Ne indreptam spre natiunile de altadata. Europa nu prea mai exista, globalizarea cu atat mai putin.

(Vorbeai de globalizare in ce masura globalizarea va disparea?)Toate marile pandemii au migrat intre tari. Ciuma de la jumatatea secolului al XIV-lea a venit pe drumul matasii, din China, a facut o escala in nordul Marii Negre intr-una din acele cetati genoveze. Astazi se spune ca dereglarea climatica e una din cauze.

  Aceasta molima isi va gasii remediul destul de repede. E una din marile incercari din generatiile postbelice. Viata economica a tarilor nu s-a oprit nici in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

- Vrem sa credem ca UE e mai mult decat ce ne-a oferit pana acum. Nici germanii nu au masti sau echipamente. Primesc in schimb bolnavi din Franta, Italia. Germania se intreaba de ce trebuie sa importe substante dezinfectante din China, ei nu au avut mentalitatea de a avea stocuri odata cu globalizarea se bazau pe libera miscare a marfurilor.

- De ce am renuntat la fabricile de echipamente? Nu e nevoie de stocuri, de hambare. Globalizarea reprezinta lanturile de aprovizionare care se alimenteaza pe masura nevoilor. Toti suntem acum intr-o criza de medicamente, de aparate. Criza in momentul de fata este data si de ruperea laturilor de distributie internationale, ne vom intoarce la sistemul de productie intern. Daca astazi mergi intr-o farmacie din Germania sau America si ceri un medicament, nu neaparat complicat, ti se spune sa vii peste 4 ore

- Unii spun ca centrul de putere din acest motiv se va muta In Asia. Eu nu cred. Eu cred in destinul Europei. Sunt crize pe care unii le depasesc mai greu sau mai usor. Valorile Occidentului nu se vor risipi

(Se spune ca fiecare tara este pe cont propriu este adevarat?) Momentele tragice prin care trec generatiile (calamitati, etc) scot din om de multe ori cel mai rau. Dar tot in om se ascunde ingerul salvator. Franta a ajutat Italia pana a ajuns si ea in criza, statele UE s-au ajutat intre ele. Italia este ajutata, la inceput de Franta, pana cand si Franta a intrat in tunelul acesta pandemic iar Germania ajuta cu bani si chiar pune la dispozitie spitale, paturi in spitale

(Suntem asaltati de stiri de senzatie cu vine sfarsitul lumii) Era momentul sa ne unim economiile mai ales acum in aceste momente de criza.Germania e intr-o alta faza si multi spun ca suntem in mijlocul linistei de dinaintea furtunii. UE e derutata dar a deschis barierele. Acum era momentul sa ne unim cu totii, sa coboram media de indatorare. Italia isi plateste greu datoriile. Dar iata ca stim se ne despartim la greu, dar haideti sa ne unim acum cand ne este greu datoria olandei si Germanie sunt sa ajute si Italia , nu au vrut, nu vor sa isi imparta chiverniseala cu Italia, Franta, Spania. Va fi o crestere astronomica a somajului , a fost scoasa din priza economia. UE a pus totusi un fond la bataie din care deja s-au alocat bani. UE a pus la dispozitie un fond de unde poate sa dea 40 de miliarde de euro urmand ca suma sa se ridice. E posibil ca si UE sa fie constienta de pericolul mare, de criza existentiala

(Are UE nevoie de lideri exceptionali? Care sa vada si sa rezolve problemele care pot duce la destramarea UE?) O lipsa de solidaritate si o disfuncionalitate grava acum la nivelul UE, s-ar putea sa aiba repercursiuni politice comunitare majore si de nedepasit in anii care vin. Acum starea de urgenta nu e o stare de urgenta politica. Va trebui sa ne raspundem cum tari ca si China Corea care sunt tari cu regimuri dictatoriale au trecut mai usor prin aceasta criza, vor intreba oamenii daca nu e mai bine asa. Noi facem parte din Europa unde individualismul, dorinta de libertate, compatibilitatile cu francezii, cu gerrmanii functioneaza de secole. Disciplina nu face parte din cultura noastra.

- Sper ca dupa aceasta criza sa nu se faca treceri catre aceste regimuri dictatoriale. Am incredere in societatea romaneasca. Am avut parte de o istorie in care insulele de progres au alternat. Societatea romaneasca e o societate occidentalizata.

- (Politicienii germani cum fac faţă acestei crize?) Facand o comparatie Germania si Romania constat ca sunt multe similitudini, mai mult decat in stare de normalitate. Politicienii sunt la fel si aici. Au mari indoieli. Nu au inceput cu cele mai dure masuri. Executivul devine important acum, nu partidele politice. Politicieniii stiu ca in aceste vremuri este important executivul si procedeaza in consecinta.

- Nu vad nicio diferenta dintre oamenii politici din Germania si oamenii politici din Romania. Mai toti, chiar si in Germania, spun haideti sa ne ocupam acum de infectati, de bolnavi, de doctorii nostrii, de personalul medical si ei se imbolnavesc

(Cum ti se pare presa? Cum vezi ce face presa?) Exista o dimensiune predominanta a stirii a retoricii de razboi a comunicatului contondent si cu reactia actorilor: medici politisti. In Germania este un etaj superior de reflexie ca si in emisiunea dumneavoastra. Imi lipseşte o desprindere a acestui nivel de baza care este pamantul mitraliat, bombardat cu statisticile distrugerii. Nu stim cate persoane infectate sunt in total pentru ca nu exista o testare comprehensiva.

- Ma gandesc cu nostalgie la felul cum aratau emisiunile de televiziune sau paginile de politica international ale marilor cotidiane romanesti. Jurnalistii mari faceam parte din sistemul democratic. Online-ul a produs peste tot dezastre atat pentru presa print cat si pentru televiziune. Cam câtă lume citea presa?

- Vor aparea alti oameni si vor fi alte asteptari. Va fi un moment zero. Pacat e ca in acesti 30 de ani de pace noi ne-am purtat ca si cum pacea ar fi eterna. In Germania mor 25.000 de oameni care mor anual din cauza gripei comune si 10.000 de sinucideri, sunt unii care relativizeaza si spun ca pandemia coronavirus nu este atat de periculoasa, dar corona virusul actioneaza foarte rapid si nu are tratament momentan.

- Vedem strazile pustii, orasele pustii, aeroporturile pustii. Asa ceva n-a mai existat niciodata in istoria omenirii.

---

Principalele teme de refecţie abordate în emisiune:

Ce reprezintă această criză pentru umaniitate ? Va fi omenirea îngenuncheată de coronavirus?

Ne vom apropia unii de ceilalţi când se va termina totul?

Va opri virusul războaiele dintre popoare sau vom deveni mai naţionalişti la finalul crizei?

Ce vor înţelege românii după ce vor trece de această molimă?

Care este rolul presei în acest moment de grea încercare pentru umanitate?

Este coronavirusul cel mai mare pericol pentru o Europă şi aşa divizată înainte de această criză?

Va rezista Uniunea Europeană în faţa pandemiei de coronavirus?

Cine are de câştigat şi cine are de câştigat în urma pandemiei? Cum va arăta lumea când virusul va fi învins?

Sunt doar câteva din întrebările la care va răspunde diplomatul Emil Hurezeanu, luni, începând cu ora 18.00, într-o emisiune LIVE "Marius Tucă Show", pe mediafax.ro.

Iadul fricii

Ne este frică de ce nu cunoaștem sau nu putem controla, ori de ce ne periclitează viața.


Izolarea la care suntem supuși din cauza coronavirusului e un iad al fricii. Suntem departe de prieteni, care ne-ar securiza în alte cazuri de urgență, de cercul cunoscuților unde funcționează rețelele de întrajutorare. Suntem singuri în fața unui pericol nevăzut, dar de aceea și mai perfid.


Când ieșim pe străzi, spre serviciu sau cumpărături, pe străzile golite de oameni ca de un aspirator uriaș, avem senzația că respirăm molima odată cu aerul, că fiecare pas e o înaintare implacabilă în abis, spre implozia existenței.


De ce ne este frică? Nu știu cât de boală, cât de ce credem că nu se spune și nu se cunoaște despre ea. Nu avem încredere în guverne și instituții, nu o dată și-au dovedit ticăloșia, lipsa de scrupule, ascunzând date, dezinformând, fie și numai ca să nu se stârnească panică. Și avem certitudinea că acum nu ni se ascunde adevărul, văzând șefii de state cât sunt de panicați? În niciun caz. Nu prea avem încredere nici în lumea medicală, de când ea a devenit o afacere, ceea ce este deosebit de grav.


Trăim în frică, aparent fără scăpare, decât, eventual, în alcool și droguri. Iar acestea nu rezolvă problema, numai o amână.


Cum ieșim din frică, cu mințile întregi, fiindcă lumea cunoscută până acum se prăbușește? Nu mă opresc asupra căii religioase, acolo totu-i clar, nu-i loc de completări. Eu merg pe soluția Alexis Zorba, din romanul „Zorba grecul”, de Nikos Kazantzakis. Probabil ați văzut filmul lui Michael Cacoyannis, din 1964, cu Anthony Quinn, Alan Bates și Irene Papas. Dacă nu, vă invit să-l vizionați. E spre final o scenă, care a devenit celebră- Zorba îl învață pe patronul său să danseze, la vederea prăbușirii funicularului construit de ei, catastrofă ce i-a ruinat. Adică a încercat reconversia tragediei, prin dans, într-o celebrare a vieții. E ușor? Nu. E irațional? Da. Dar câte nu sunt iraționale și ne colorează trecerea pe pământ?


un comentariu de Alexandru Petria, scriitor

Pandemia prostiei a cuprins toate țările. Frica este o metodă de distrugere în masă.

Experții medicali trag semnalul de alarmă: coronavirusul este o epidemie de panică în masă

Mai mulţi experţi străini din domeniul medical spun că panica din jurul coronavirusului este nefondată. Specialiştii din sănătate transmit că metodele aplicate, în unele ţări europene, pentru limitarea transmiterii coronavirusului, sunt mult prea drastice.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 30: 'Situaţia de la Spitalul Universitar este un secret de stat'

Mai mulţi experţi din domeniul medical contrazic teoriile oficiale despre COVID-19 şi sunt de părere că metodele aplicate în unele ţări europene, pentru limitarea răspândirii coronavirusului, sunt unele mult prea aspre, potrivit site-ului Global Research. Un profesor de la Universitatea Copenhaga defineşte noul virus ca fiind „o epidemie de panică în masă”, informează Mediafax.

Sucharit Bhakdi, specialist în microbiologie, unul dintre cei mai citaţi oameni de cercetare din istoria Germaniei spune că: ,,măsurile împotriva coronavirusului sunt absurde şi foarte periculoase. (...) Impactul îngrozitor asupra economiei mondiale ameninţă existenţa a nenumărate persoane”.

,,Politicienii sunt judecaţi de oamenii de ştiinţă (...) oameni de ştiinţă care vor să fie importanţi pentru a obţine bani pentru instituţiile lor. Şi ceea ce lipseşte acum este un mod raţional de a privi lucrurile. Ar trebui să ne punem întrebări precum, cum ai aflat că acest virus este periculos?, cum era înainte?, nu am avut acelaşi lucru anul trecut?, este ceva nou?”, potrivit
medicului pneumolog german, Wolfgang Wodarg.

Dr. Joel Kettneri, director medical al Centrului Internaţional pentru Boli Infecţioase, spune că: ,,îmi fac griji pentru oameni. De teama care va exista de a intra în contact cu oameni, de a fi în acelaşi spaţiu cu oameni, de a strânge mâinile, de a avea întâlniri cu oameni. Îmi fac griji pentru multe (...) multe consecinţe legate de asta”.

Dr. John Ioannidis, medic, om de ştiinţă şi autor: ,,Pacienţii care au fost testaţi pentru SARS-CoV-2 sunt, în general, cei cu simptome severe deoarece majoritatea sistemelor de sănătate au capacitate de testare limitată. A fost o singură situaţie când a fost testată o întreagă populaţie. Mă refer la ce s-a întâmplat pe vasul de croazieră Diamond Princess. Dacă nu am fi ştiut despre un nou virus acolo, şi nu am fi verificat indivizii cu teste PCR, numărul deceselor totale cauzate de „boala asemănătoare gripei” nu ar fi apărut”.

Dr. Yoram Lass, medic, politician şi fost director israelian al Ministerului Sănătăţii: ,,Italia este cunoscută pentru o rată a mortalităţii mare în cazul oamenilor cu probleme respiratorii, o rată de trei ori mai mare decât în oricare altă ţară europeană. În SUA aproximativ 40.000 de oameni mor în sezonul gripal, iar până în prezent din cauza coronavirusului au decedat 40-50 de persoane, majoritatea din centrele de îngrijiri din Washington”.

Dr Frank Ulrich Montgomery, radiolog german: ,,Trebuie să presupunem că virusul va fi alături de noi mult timp, mă întreb când vom reveni la normal? Nu putem ţine şcolile şi centrele de zi închise până la sfârşitul anului. Pentru că va dura cel puţin atât de mult până vom avea un vaccin. Italia a impus un blocaj şi are efectul opus. Au ajuns rapid la limitele de capacitate, dar nu au încetinit răspândirea virusului”.

Prof. Hendrik Streeck, cercetător, epidemiolog şi clinician german în domeniul HIV: ,,Trebuie să ţineţi cont de faptul că, în Germania, au decedat din cauza Sars-CoV-2 persoane în vârstă. În Heinsberg, de exemplu, un bărbat în vârstă de 78 de ani, cu boli preexistente, a murit din cauza insuficienţei cardiace. Deci fără implicarea Sars-2 pulmonar. De când a fost infectat, el apare în statisticile Covid-19. Dar întrebarea este dacă nu ar fi murit oricum, chiar şi fără Sars-2 (...).”

Dr. Yanis Roussel el Al. (o echipă de cercetători germani): ,,Problema SARS-CoV-2 este probabil supraestimată, deoarece 2,6 milioane de oameni mor de infecţii respiratorii în fiecare an.”

Dr. David Katz, medic american şi director fondator al Centrului de Cercetare de la Universitatea Yale: ,,Sunt profund îngrijorat de consecinţele sociale, economice şi de sănătate ale acestei derogări aproape totale a vieţii normale (...) musuri precum, şcoli şi întreprinderi închise, adunări interzise, vor fi de lungă durată, posibil mai ”grave” decât taxa directă a virusului în sine.”

Michael T. Osterholm, director al Centrului pentru Cercetări şi Politici de Boli Infecţioase de la Universitatea din Minnesota: ,,Luaţi în considerare efectul închiderii birourilor, şcolilor, sistemelor de transport, restaurantelor, hotelurilor, magazinelor, teatrelor, sălilor de concerte, evenimentelor sportive şi altor locaţii (...) şi a intrării lucrătorilor în şomaj. Rezultatul probabil nu ar fi doar o depresie, ci o descompunere economică completă, cu nenumărate locuri de muncă pierdute, cu mult înainte ca vaccinul să fie gata. Faceţi faţă realităţii covid-19. O blocare naţională nu este o leac.”

Dr Peter Goetzche, profesor la Universitatea din Copenhaga, descrie coronavirusul ca fiind „o epidemie de panică în masă”.

Îmbogățiții de război. Suciți-le gâtul!

Nume grele implicate în contractele cu echipamente medicale. E război în PNL

Contractele privind achiziția de echipamente medicale nu au ocolit lumea politică și se pregătesc adevărate tunuri financiare pe baza crizei provocată de noul coronavirus SARS-CoV-2. Bătălia între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria este în plină desfășurare și totul a pornit când i s-a cerut demisia fostului ministru al Sănătății, Victor Costache.

Implicarea sistemului în aceste contracte prin firmele din domeniul farmaceutic pe care le controlează este din ce în ce mai vizibil și nu se mai ține cont de absolut nicio regulă. Citește mai multe AICI... despre cine vrea să acapareze contractele din domeniul farmaceutic din România și ce nume grele sunt implicate...