Românii știu bine ce înseamnă Secom. Farmacii, magazine naturiste au din plin suplimente alimentare, marca Secom.

Familia Costea a investit 16 milioane de lei în 2019 în businessul de suplimente alimentare Secom

Secom, business controlat de antreprenorii Lucia şi Andrei Costea, specializat în importul şi distribuţia de suplimente alimentare, cu reţeaua proprie de 14 magazine, a înregistrat în primele zece luni din 2019 afaceri de 19 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor companiei

Secom, business controlat de antreprenorii Lucia şi Andrei Costea, specializat în importul şi distribuţia de suplimente alimentare, cu reţeaua proprie de 14 magazine, a înregistrat în primele zece luni din 2019 afaceri de 19 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor companiei. Planurile pentru 2020 urmăresc consolidarea pe piaţa locală şi o creştere de două cifre a afacerilor. „Românii încep să aibă o atitudine responsabilă faţă de propriul organism şi un comportament preventiv. Estimăm că piaţa îşi va menţine ritmul de creştere din ultimii ani, înregistrând probabil în 2020 o evoluţie de aproximativ 12%, în special pe fondul creşterii preocupării românilor pentru un stil de viaţă sănătos“, a spus Lucia Costea (foto), CEO al Secom. Secom are o reţea de 14 magazine în câteva dintre cele mai mari oraşe din ţară, printre care se numără Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea. Portofoliul de produse al companiei include 470 de suplimente alimentare, cosmetice naturale şi ceaiuri premium.

Când ești jucător la Bursă astfel de știre te bucură.

Negocierile comerciale între UE şi SUA merg în direcţia potrivită: Bursele europene reacţionează şi ating un record istoric

Bursele europene au atins un record istoric, vineri, după ce Phil Hogan, comisarul european pentru Comerţ, a anunţat că negocierile cu Washingtonul se înreaptă în direcţia potrivită, ceea ce a liniştit pentru moment investitorii, potrivit Reuters.

Indicele STOXX 600 a ajuns la valoarea record de 423,80 puncte, după o creştere de 0,8% şi se îndreaptă spre cea mai bună săptămână din acest an.

Hogan a anunţat joi că discuţiile cu Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru Comerţ, păstrează un ton optimist. El a mai spus că dorinţa Bruxellesului este de a negocia o serie de soluţii pentru diferitele dispute comerciale iscate între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Optimismul se adaugă sentimentului pozitiv din piaţă generat de faptul că Statele Unite şi China au semnat un acord comercial temporar săptămâna aceasta.

„Comentariile pozitive din jurul celorlalte conflicte comerciale ale SUA accentuează sentimentul de optimism din piaţă", spune Connor Cambell, analist în cadrul Spreadex.

Indicele DAX din Germania a înregistrat o creştere de 0,7%, în contexul în care Germania – cu o economie orientată spre export – are de câştigat în urma diminuării tensiunilor comerciale.  

În timp ce suntem atenți la viața politică, piața imobiliară se dezvoltă vertiginos pe cuprinsul țării. România își schimbă fața localităților sale.

Vedere de pe Pasajul Basarab






Strada Buzești, Piața Victoriei, București



                                         Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile









Stocul de spaţii logistice şi industriale s-a majorat cu 14% după primele nouă luni din 2019, zona de birouri are un plus de 11%, iar piaţa de retail a crescut cu 3%. Care este bilanţul în imobiliare pentru anul trecut?


Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.


Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.


Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.


În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.


La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.


Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.


Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.


Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.


În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.


Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.


În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.


Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.


„În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%", explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.


Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.


Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.


În perioada 2020 - 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.


La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.


Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.


Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.


Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.


În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp.


În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.


Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.


De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).


Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.


Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.


Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti.


„Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

12.000 hectare cultivate. Profit pe măsură. Bravo!

Grupul Şerban din Bacău estimează afaceri de 80 mil. euro în 2020, în creştere cu 16%

      

Grupul Şerban din Oneşti, judeţul Bacău, cu activităţi în cultivarea şi comercializarea cerealelor şi oleagi­noaselor, creşterea păsărilor, morărit şi panificaţie, patiserie şi cofertărie şi alimentaţie publică, speră la atingerea unei cifre de afaceri de 80 mil. euro în 2020, adică o creştere de 16% faţă de anul anterior.

Grupul Şerban din Oneşti, judeţul Bacău, cu activităţi în cultivarea şi comercializarea cerealelor şi oleagi­noaselor, creşterea păsărilor, morărit şi panificaţie, patiserie şi cofertărie şi alimentaţie publică, speră la atingerea unei cifre de afaceri de 80 mil. euro în 2020, adică o creştere de 16% faţă de anul anterior.

„Ritmul de creştere pe care îl previzionăm este cu do­uă cifre, conti­nuând în ace­laşi ritm ca în ulti­mii ani, de­păşind creş­terea medie a pie­ţei, mi­zând pe oleagi­noa­se şi le­gume, no­ua noastră li­nie de afaceri. Dacă anul 2019 a însemnat depăşirea pragului de 70 mil. euro, pentru 2020 ne propunem să tre­cem de borna 80 mil. euro“, a spus Ovi­diu Bucătaru, CFO al Grup Şerban Holding.

Businessul Şerban operează în prezent şapte companii şi are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, trei ferme de creştere a puilor şi cinci băcănii, potrivit datelor de pe propriul site.  

Reprezentanţii companiei spun că anul agricol 2019-2020 a început bine, culturile de toamnă sunt într-o stare mai bună comparativ cu situaţia similară din ianuarie anul trecut şi întrevăd o creştere a sectorului vegetal. În ceea ce priveşte piaţa cărnii de pasăre, Şerban estimează o creştere a cererii de 5-7%. De altfel, ei îşi propun să extindă ramura de panificaţie la nivel naţional.

Minte, pasiune și multă muncă. IT-iști români o duc foarte bine.

Cum a ajuns la venituri totale de un milion de euro un freelancer care a trecut la antreprenoriat

Se știe, de la freelancing la antreprenoriat mai este doar un pas. Pas care unui tânăr programator român i-a adus afaceri de aproape un milion de euro în 2019.

Jo Dorrington este unul dintre cei peste 50.000 de profesori suplinitori care folosesc în mod constant ClassCover, o plat­formă software de tip Uber și Airbnb, din domeniul educației, creată de o companie 100% românească și integrată în prezent în toate școlile din Australia, Noua Zee­lan­dă și Singapore.

„Aplicația interme­diază întregul proces de booking între școli și profesori, de la nivelul de filtrare, printr-un proces automatizat, a unui profesor ce îndeplinește toate criteriile necesare pentru a preda la o anumită clasă până la partea de remunerare și feedback ale acestuia“, lămurește Marius Anghel (33 de ani), fondatorul dezvoltatorului de software B/Programmer, cu afaceri de ju­mă­­tate de milion de euro în 2018.

La ora actuală, ClassCover este un pilon important al comunicării și interac­țiunii între școli și profesori. „Aplicația a adus o valoare foarte mare sistemului educațional din Australia în ultimii ani, în contextul în care guvernul australian a de­cis integrarea acesteia în toate școlile din continent, începând cu prima parte a lui 2018“, spune antreprenorul.

Marius Anghel a ab­solvit Cibernetica la ASE și un master de baze de date. La o scurtă privire, parcursul său profesional este unul clasic. Cum cei mai mulți developeri cu viziune ajung să dezvolte propriile companii de software, odată ce renunță la joburi cu pro­gram fix în corporații și decid să ia calea freelancingului, a urmat și el același algoritm. Însă, din postura de freelancer, Anghel a realizat că nu poate face față de unul singur tuturor proiectelor pentru care a fost contractat și a pus în 2017 te­me­liile companiei B/Programmer, care astăzi numără 17 angajați.

Primii clienți i-au venit din vorbă-n vorbă. Și odată cu ei, și primele venituri, încă de la lansarea firmei. „Este un domeniu în care rezultatele se văd destul de re­pede“, explică antreprenorul. În momentul de față, în portofoliul B/Programmer se regăsesc șapte clienți constanți, compania estimând pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 750.000 de euro. Asta, în condițiile în care, explică Marius An­ghel, piața de software este suficient de volatilă în România.

„Dacă am privi strict economic, să zicem că avem separarea între piața muncii și piața de servicii de software. Piața muncii mi se pare că are momentan un deficit foarte mare de forță de muncă, ceea ce a dus în ultimii trei-pa­tru la o creștere foarte mare a costului pen­­tru resurse. Aproape că s-a dublat. Însă piața de servicii pare oricum să fie destul de stabilă, numai că clienții, cel puțin cei din România, nu înțeleg de ce costurile au crescut“, detaliază acesta.

Pentru o scădere a costurilor, reco­mandă el, este nevoie de cât mai multă educație, pentru că, dacă ar crește numărul de resurse, automat ar scădea costul pentru acestea. În opinia sa, oamenii au rămas cu ideea că programatorii la noi sunt plătiți mai prost. „Dar nu sunt. Adică, oamenii buni, dacă nu vrei o persoană entry-level, ci ai nevoie de cineva pe care chiar să te bazezi și să facă lucrurile cap-coadă, ajung să coste 5.000-5.500 de euro pe lună. Costurile acestea sunt similare cu cele din Franța sau Anglia“, mai spune Anghel.

Ca planuri pe termen scurt, Anghel lucrează la un pro­totip din segmentul work collaboration (colaborare în derularea de activități), precum Asana sau Slack. Mai precis, și-a propus să scoată pe piață în 2020 o plat­formă de management de proiect și colaborare pe taskuri, cu aplicabilitate indi­ferent de domeniul de activitate al poten­țialilor clienți. Practic, companiile o vor folosi pentru a închiria în mod automatizat resursă umană.

„Noi vom integra par­tea financiară și bugetele alocate, precum și mecanisme de machine learning și inte­li­gență artificială care să aibă aplicabilitate pe implicarea resurselor și sharing ale acestora între proiecte sau chiar între clienții care vor o colaborare imediată pe platforma noastră“, explică Marius Anghel.

Restul detaliilor, inclusiv numele viitoarei aplicații, preferă să le păstreze confi­dențiale, pentru că în momentul de față se află și în căutarea unor investitori, însă nu neapărat din țară. „Ne-am uitat și la par­tea asta de acceleratoare, dar nu ne-a surâs încă nimic. Aici, fondurile iau foarte mult de obicei din firmă. 49% este enorm, când găsești oameni în Silicon Valley care investesc unu-două milioane de euro dacă într-adevăr ideea este bună și la final iau doar 10% din companie“, mai spu­ne el.

O altă aplicație la care lucrează este din segmentul de sharing economy. Prin intermediul acesteia, viitorii clienți vor avea posibilitatea de a-și crea un business de tip sharing, cum sunt de pildă cele de car sharing, precum Uber sau Yango, prin ale­gerea unui concept și a unui template pre­stabilit și pus la dispoziție de către apli­cație. „Cu un click, oricine își poate face propriul Uber“, zâmbește Anghel. Și tot din 2020.

Numărul programatorilor care beneficiază de scutirea de impozit pe venitul salarial a crescut, în 2019, cu un sfert, arată cel mai recent raport al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).

• Tendință. La ora actuală, IT-ul contribuie cu 6% în PIB-ul României, dar are potențial să ajungă la 10% în următorii cinci ani.
• Cerere. Anual, României îi lipsesc peste 15.400 de profesioniști IT, în timp ce cele 5 universități politehnice de top, 59 de uni­versități de stat și 174 de universități private oferă doar 9.500 de absolvenți pe an.

Acest articol a apărut în numărul 81 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly

La revedere în 2031!

MAI: Cartea de identitatea electronică va fi emisă de la 3 august 2021. Până când putem călători cu actualele cărţi de identitate

Cartea de identitate electronică va fi emisă începând din 3 august 2021, iar cu actualele cărţi de identitate, aflate în termenul de valabilitate, se poate călători în Uniunea Europeană până în 2031, a afirmat directorul Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Cătălin Giulescu.

Giulescu a precizat, vineri, într-o conferinţă de presă, că după data de 3 august 2021 cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană cu paşaportul, cu cartea de identitate electronică sau cu actuala carte de identitate.

“După data de 3 august 2021 cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană în temeiul unui paşaport valabil, a unei cărţi electronice de identitate emisă după data de 3 august sau în baza actualei cărţi de identitate aflată în termen de valabilitate. Acest termen de valabilitate, această perioadă de tranziţie urmează să se încheie la data de 2031, adică peste 11 ani şi jumătate din acest moment. În temeiul actualelor cărţi de identitate emise până în prezent, în termen de valabilitate, inclusiv cele care vor fi emise în data de 2 august anul viitor, acestea vor putea fi folosite până la data expirării", a spus reprezentantul MAI.

El a menţionat că, din momentul eliberării cărţii electronice, vârsta obligatorie va coborî la 12 ani.

“De la data eliberării cărţii electronice de identitate, vârsta obligatorie va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care opţional părinţii pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi de la data naşterii",  spus Cătălin Giulescu.

El a mai precizat că încă nu a fost stabilit costul pentru cartea electronică de identitate, dar că în UE preţul variază între 15 şi 40 de euro, iar România se va îndrepta către limita minimă.

“În ceea ce priveşte costurile la acest moment sunt necesare nişte dezvoltări tehnice, proiectul de ordonanţă supus transparenţei decizionale face tocmai acest lucru, permite Ministerul Afacerilor Interne să elaboreze un caiete sarcini, să iniţieze procedurile de achiziţie publică, la finalul acestor proceduri, la finalul implementării vom avea şi costurile totale. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de tip de document este eliberat de statele membre, sunt 17 state membre, care emit un astfel de document de identitate. acest document fiind emis cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro. România nu poate să depăşească o astfel de limită, ne îndreptăm către limita minimă", a explicat reprezentantul MAI.

Cum se fac bani în Românica. Un trântore PSD-ist a devenit miliardar, același cu Gogu de la primărie.

Codrin Ștefanescu, tun de 2 milioane de euro de pe urma unui teren retrocedat ilegal

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

O anchetă RISE Project dezvăluie că pe 15 ianuarie a fost finalizată tranzacția prin care Codrin Ștefănescu încasează 2 milioane de euro de pe urma unui teren din București care a fost retrocedat ilegal.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

„15 ianuarie 2020 a fost dată scadență a ultimei tranșe din banii promiși de proprietarii grupului Oscar Downstream pentru cumpărarea unui teren de 4 hectare de la Codrin Ștefănescu.

Ultima tranșă de bani, adică 725.000 de euro, după ce, în cursul anului 2019, potrivit contractului, aceștia i-au virat PSD-istului alte 1,275 de milioane de euro.

Terenul vândut de Ștefănescu (cu prețul total de 2 milioane de euro) se găsește lângă depoul de tramvaie Militari din București și a ajuns la politician după ce a trecut pe la fosta lui concubină și pe la un prieten din prima tinerețe.

Aceștia îl cumpăraseră, la rândul lor, de la compania Institutul Pasteur SA, la prețul ridicol de 0,09 euro/mp. Iar compania îl obținuse, la rândul ei, revendicându-l de la statul român.

Retrocedarea prin care Institutul Pasteur SA a dobândit acest teren de la stat a fost declarată că fiind ilegală. A stabilit asta Tribunalul București, încă din 2011, printr-o hotărâre definitivă.

Rezumând întreagă afacere: miercuri, 15 ianuarie, Codrin Ștefănescu a încasat ultima tranșă din prețul de 2 milioane de euro pe care l-a primit vânzând un teren care – a spus justiția – ne aparține, de drept, nouă, tuturor", menționează Rise Project pe Facebook.

RISE l-a întrebat pe patronul grupului Oscar Downstream, milionarul Alin Niculae, la ce îi va folosi terenul respectiv – cu o suprafață extrem de mare, fără acces direct de la vreo stradă, prins în fundătura industrială demarcată de calea ferată și de depoul de tramvaie Militari – însă omul de afaceri nu a răspuns.

Codrin Ștefănescu nu a răspuns la întrebările pe care RISE Project i le-a adresat, referitor la cele 2 milioane de euro care îi vor intra în conturi în acest an.

Despre co-proprietara terenului vândut de Ștefănescu lui Alin Niculae, Corina-Mihaela Mihai, trebuie spus că, în trecut, aceasta a fost o colaboratoare a multimilionarilor Sorin Beraru (condamnat la trei ani de închisoare pentru spălare de bani și dat în urmărire internațională), Cosmin Balcacean, respectiv, Dragoș Dobrescu.

Textul integral al anchetei Rise Project poate fi citit aici

Gogu de la primărie dă cu mucii în fasolea cu ciolan

Codrin Ștefănescu reacționează la declarațiile lui Ciolacu: Să te unești cu cine?

Fostul secretar general al PSD, Codrin Ștefănescu reacționează dur după declarațiile făcute de Marcel Ciolacu.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, vineri, că dacă moțiunea de cenzură va fi adoptată, va propune un guvern de uniune națională până în luna noiembrie, „când sunt alegeri la termen", potrivit digi24.

 

Codrin Ștefănescu a scris pe o rețea de socializare că nu are nicio idee de ce președintele interimar al PSD, dorește „guvern de uniune natională". Ștefănescu Consideră că nu există persoane care să creeze această uniune.

 

„Habar n-am de ce vrea Ciolacu guvern de uniune nationala. Cā mā tot intrebati asta si n-am un rāspuns. Sā te unesti cu cine? Cu Turcan? Cu Orban? Cu Tomac? Cu fostii aliati din ALDE care ne-au trântit guvernul? Si ne-au trādat fārā milā? Cu “prietenii" care ne-au pārāsit când ne era mai greu? Cu cei care de trei luni distrug tot ce am construit noi in trei ani? Fereascā sfântu’ de asa ceva!", a scris Codrin Ștefănescu pe pagina sa de facebook.

 

 

PSD debusolat: Noi nu vom avea prim-ministru.

Ciolacu: Nici PSD-ul, nici UDMR-ul nu vor propune un prim-ministru deoarece nu avem un proiect politic şi nu avem un program de guvernare

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susţine că nici PSD şi nici UDMR nu vor face propuneri pentru funcţia de premier în cazul în care moţiunea de cenzură anunţată de cele două formaţiuni politice după asumarea răspunderii Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin va fi votată, iar Guvernul va cădea. Ciolacu mai spune că în prezent nu există suficiente voturi pentru ca moţiunea să fie votată. „Este o moţiune serioasă şi chiar dorim să treacă această moţiune", afirmă Ciolacu, potrivit news.ro.

„Matematic nu sunt suficiente voturi doar de la PSD şi de la UDMR. Azi de dimineaţă am avut o întâlnire, am vorbit cu liderii de grup de la UDMR, am început să strângem semnăturile. Presupun că o să se termine această procedură. Este o moţiune serioasă şi chiar dorim să treacă această moţiune. Nu avem un scop politic, când am depus această moţiune, nici noi, nici UDMR. Nu avem un program politic, dorim să stopăm un lucru care nu se face niciunde într-o ţară dezvoltată, mai ales într-o ţară membră a Uniunii Europene. Nu ai dreptul să schimbi legile electorale, să schimbi regulile în timpul jocului. Asta nu înseamnă că nu suntem pregătiţi de orice variantă. Asta nu înseamnă că o să ne continuăm demersurile atât în România, la instituţiile din România, dar şi în continuare la toate instituţiile europene. Mai mult, există o hotărâre a Comisiei de la Veneţia, de bună practică europeană, care spune foarte clar că nu ai voie să schimbi legile electorale (…). Mai mult, orice hotărâre şi recomandare a Comisiei de la Veneţia devine decizie a CCR, lucru care s-a şi întâmplat (…). Vom lupta toate variantele, toate părţile să apărăm democraţia din România", a afirmat Marcel Ciolacu vineri seară, într-o conferinţă de presă la finalul conferinţei de alegeri la PSD Argeş.

El a susţinut că este atributul Parlamentului acela de a schimba pachetul de legi electorale, dar şi că în mod „categoric" va ataca la CCR decizia Guvernului.

Întrebat dacă are discuţii şi cu Victor Ponta pentru susţinerea moţiunii de cenzură, Ciolacu a precizat că are astfel de discuţii cu liderul Pro România.

Întrebat ce se va întâmpla dacă va trece moţiunea de cenzură, liderul PSD a răspuns că nici PSD nici UDMR nu vor propune un prim ministru „deoarece nu avem un program de guvernare", arătând că este „suficient" faptul că PNL a venit la guvernare fără a avea un program şi „simţim cu toţii costurile". 

„Nici PSD-ul, nici UDMR-ul nu vor propune un prim ministru deoarece nu avem un proiect politic şi nu avem un program de guvernare. Cred că e suficientă experienţa guvernării PNL fără un program de guvernare coerent şi vedem cu toţii şi simţim, mai ales, cu toţii costurile. Este varianta unui guvern de uniune naţională, până în noiembrie când sunt alegerile la termen, nu înţelegem acest moft de a face alegeri cu două, trei luni sau patru-cinci luni înainte de alegerile care sunt la termen, preşedintele României are atributul de a desemna un prim ministru şi cred că intrăm într-o logică constituţională şi democratică", a mai afirmat Ciolacu.

Ciolacu a mai spus că „te poţi juca cu multe când eşti la guvernare, dar sub nicio formă cu pachetul de legi electorale".

Liderul interimar al PSD a catalogat drept „baliverne" ideile conform cărora PSD s-ar teme de alegeri anticipate, spunând că „teama este în altă parte".

Vineri după-amiază peste 200 de delegaţi ai PSD Argeş au ales conducerea filialei judeţene. Ion Mânzână, care deţine funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a fost ales preşedinte al PSD Argeş cu 140 de voturi, aproape dublu faţă de contracandidata sa, Maria Dinu.

Acesta a afirmat, după ce a fost ales, că îşi propune „cel puţin repetarea rezultatelor din 2016" la alegerile care urmează în acest an.

O candidată la un post....

O candidată pentru un job care cerea o persoană foarte organizată întârzie la interviul de job 15 minute... La cel de-a doilea interviu, întârzie din nou...

Foto: Guliver/Getty Images

Mi-am propus într-un articol compus din 3 episoade să vin cu o serie de exemple și explicații legate de abordările rigide, ultraconvenționale sau bazate pe judecăți superficiale în procesul de selecție, pentru a încerca să arăt că se poate și fără ele. Vă povesteam data trecută despre programatorul în papuci și pantaloni scurți pe care îți venea să-l respingi la interviul de angajare. Noi l-am angajat și am dat lovitura...

Astăzi, episodul 2: Dacă un candidat întârzie în mod repetat sigur trebuie respins?

Sunt o persoană căreia nu-i place să întârzie. Apropiații îmi spun uneori că sunt ușor obsedat de ideea de a nu întârzia. Chiar și atunci când, din anumite motive, îmi propun să întârzii nu-mi prea iese. În acest context imaginați-vă cam cum reacționez interior atunci când o persoană întârzie la interviu și în plus încearcă să mă aburească, invocând motive neîntemeiate. 

O candidată pentru un job care cerea o persoană foarte organizată întârzie la interviul de job 15 minute...

Întotdeauna mi-a plăcut să fac selecții pentru posturi pe care trebuia să angajez tineri absolvenți și am avut cu aceștia multe experiențe plăcute, care mă fac să am o părere foarte bună despre potențialul profesional al tinerei generații. La una dintre selecțiile pentru un astfel de post, printre numeroșii candidați era și o tânără care a întârziat la primul interviu 15 minute, motivând că nu venise tramvaiul la timp (ca și cum mijloacele de transport din București ar circula după vreun orar prestabilit și întârzie doar în situații ieșite din comun). A avut o prestație bună la interviu și singurul impediment pentru a trece în etapele următoare ale selecției rămăsese faptul că întârziase la un interviu pentru un post care presupunea inclusiv participarea ei la evenimente și întâlniri în postura de organizator, nu de invitat, situații în care punctualitatea este o necesitate absolută. 

 Foto Guliver/Getty Images

Am decis să o trec în etapa următoare, punând în balanță numeroasele plusuri cu singurul minus. A doua etapă presupunea o evaluare amplă, pe bază de teste, la care urmau să participe simultan 9 candidați. În invitația de participare la test fiecărui candidat i s-a precizat că testul va începe la oră fixă fiind foarte important să ajungă cu 10-15 minute înainte de ora programată pentru începere. 

La ora fixată candidații erau în sală, mai puțin tânăra care întârziase la primul interviu. Tocmai mă hotărâsem să încep testarea, când m-a sunat să-și ceară scuze că întârzie, pentru că nu vine tramvaiul. A ajuns cu aproape 30 de minute întârziere și mărturisesc că am introdus-o în testare doar din politețe, fără a o mai considera un candidat pe care să-l iau în calcul pentru angajare. 

După ce au fost corectate toate testele era pe locul al doilea, cu rezultate foarte bune. Cu greu m-am decis s-o chem la ultima probă a selecției, dar am făcut-o până la urmă. Nu a întârziat, a ajuns la timp și în urma acestei probe a urcat pe primul loc, însă rămânea problema deloc neglijabilă a lipsei de punctualitate, problemă care o defavoriza față de următorii doi clasați, care și ei avuseseră rezultate foarte bune. 

Înainte de a lua decizia finală am chemat-o la o discuție, pentru a-i da ocazia să explice întârzierile și să mă convingă că astfel de situații nu-i vor afecta munca. M-a convins. În urma discuției am decis s-o angajez, spunându-i că dacă o singură dată întârzie la vreo întâlnire sau la vreun eveniment, să vină singură să-și depună demisia. A fost una dintre persoanele pe care le-am angajat și de care îmi aduc aminte cu foarte multă plăcere. Muncitoare, conștiincioasă, inteligentă, cu viteză foarte mare de învățare, implicată, dornică să știe cât mai multe, ambițioasă, sigură pe sine și cu un nivel crescut de principialitate. După nici un an a fost promovată pe un post foarte complex, pentru care în mod normal i-ar fi trebuit 3-4 ani de experiență, iar după alți doi ani (pentru că avea o puternică dorință de a progresa, inclusiv ierarhic) a ajuns pe un post de management pe zona de sud-est a Europei la o firmă foarte mare. Angajarea ei a fost o decizie foarte bună și am luat-o după ce am fost convins că potențialul ei de seriozitate și responsabilitate, precum și dorința de afirmare profesională erau mult mai mari decât nivelul superficialității (alimentată și de vârstă) manifestată în programarea deplasărilor pentru a ajunge la timp la probele de selecție.

Spuneam în debutul episodului 1 că genul de sfaturi legate de tot felul de amănunte care pot conta când te prezinți la interviu sunt utile, într-o oarecare măsură.

Cât sunt de utile?

Sunt foarte utile atunci când ai neapărat nevoie de jobul pentru care candidezi.. Însă atunci când ești în situația în care poți să alegi între joburile potențiale, astfel încât să ajungi să lucrezi pe jobul și la firma care ți se potrivesc, lucrurile se nuanțează și sfaturile de genul acestora își pierd din relevanță. Pot deveni chiar irelevante, iar atunci când ai uitat sau nu ai vrut să le aplici și ești respins de la un post doar pentru acest motiv nu trebuie să regreți. O firmă care chiar de la primul contact se raportează la oameni cu gândire stereotipă, clișee sau etichetări, de cele mai multe ori procedează în același fel și după ce îi angajează. Nu trebuie să regreți și poate e mai bine să continui să cauți o firmă care te angajează pentru ceea ce ești tu cu adevărat și pentru că are nevoie de tine așa cum ești, nu pentru că reușești să te încadrezi într-un șablon la interviuri.

Citește și:

Episodul 1: Programatorul în papuci și pantaloni scurți se prezintă la interviul de angajare...

Urmează:

Episodul 3: „Cum îl cheamă pe fostul tău șef?..." Tânărul care și-a inventat „experiența"

(*) Notă: Acest articol face parte dintr-o serie de trei („Gândirea stereotipă, clișeele și etichetare în procesul de selecție"), varianta integrală a acestora o puteți citi pe blogul www.worklifeintegration.ro.