Premierul polonez Morawiecki îl atacă pe Putin, după ce acesta susținuse că Polonia ar fi coresponsabilă pentru Al Doilea Război Mondial. Cearta privește identitatea celor două state, transmite postul de radio Deutsche Welle.
La trecerea în noul an, dezbaterea politică din Polonia este marcată de afirmațiile lui Vladimir Putin și de răspunsul dat de Mateusz Morawiecki. Televiziunea TVP, apropiată de guvernul de la Varșovia, relatează practic continuu pe această temă, numește cuvintele lui Putin „nedemne", îl laudă pe premierul polonez pentru „replica clară" dată președintelui rus.
Morawiecki i-a răspuns șefului de la Kremlin astfel: „Președintele Putin a mințit deja de mai multe ori în ceea ce privește Polonia și a făcut-o mereu în deplină cunoștință de cauză. Acest lucru se întâmplă de regulă atunci când Moscova este pusă sub presiune internațională din cauza acțiunilor sale, nu cele din trecut, ci acestea din prezent."
Morawiecki s-a referit la sancțiunile impuse de SUA împotriva controversatei conducte de gaz Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania, la interdicția dictată de Agenția Mondială Anti-doping WADA împotriva sportivilor ruși, precum și la disputa privind livrările de energie între Rusia și Belarus. Putin ar fi vrut doar să distragă atenția de la aceste probleme actuale, crede Morawiecki.
Președintele rus a făcut afirmații care relativizează, între altele, pactul Hitler-Stalin, pactul germano-sovietic de neagresiune prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit practic Polonia cu puțin înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia – a spus Putin – ar fi fost coresponsabilă pentru război, conducerea sa politică ar fi fost antisemită iar Jozef Lipski, ambasadorul Poloniei în Germania până în 1939, ar fi fost „un porc antisemit". Istoric, se știe că Lipski i-ar fi promis lui Hitler un monument la Varșovia pentru deportarea evreilor.
Din cauza acestor afirmații, Polonia l-a convocat deja de vinerea trecută pe ambasadorul rus la Varșovia. Premierul polonez i-a dat apoi duminică replica lui Putin, o luare de poziție cu care a fost de acord și președintele polonez Andrzej Duda. Morawiecki a subliniat că victima cea mai mare a lui Stalin ar fi fost chiar poporul rus. Popor care ar merita să știe „adevărul", în loc să „confunde făptașii și victimele".
Indignare în Europa și SUA
![]()
Afirmațiile lui Putin au generat indignare nu doar în Polonia. Președintele rus ar vrea „să ascundă coresponsabilitatea URSS în atacarea Poloniei de către Germania nazistă", a declarat pentru DW Manuel Sarrazin, purtătorul de cuvânt pentru Europa de Est al grupului ecologist din Bundestag. „Este o tentativă de folosire activă a istoriei pentru a legitima politica neo-imperială actuală a Rusiei în Europa centrală." Ambasadorul german în Polonia, Rolf Nikel, a insistat pe Twitter: „Uniunea Sovietică a participat alături de Germania la împărțirea brutală a Poloniei."
„Dragă domnule președinte Putin, Hitler și Stalin au conspirat pentru începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta este realitatea. Polonia a fost victima acestui groaznic conflict", a scris Georgette Mosbacher, ambasadoarea americană la Varșovia.
Consternat este și David Harris, director al Comitetului Evreiesc American: „Este un revizionism istoric incredibil, pe steroizi."
Critici au venit chiar și din Rusia. Ziarul „Kommersant" a scris că apropiata aniversare a 75 de ani de la închierea războiului ar afecta acțiunile Kremlinului și versiunea acestuia privind istoria.
Zile de comemorare încărcate politic
„De multă vreme există în Rusia tendința de a se raporta din nou la reprezentarea realităților istorice în nota de lectură din perioada stalinistă", susține Kosma Zlotowski, europarlamentar din partea partidului de guvernare PiS, în dialog cu DW. Kremlinul ar utiliza intenționat această strategie: „În Polonia este tocmai campanie electorală (pentru alegerile prezidențiale din mai, nota redactorului). Putin vrea să influențeze această campanie. În plus, vrea să submineze poziția Poloniei în rândul aliaților ei."
Dar nu doar Polonia vrea să dea o lecție de istorie președintelui Putin. Afirmațiile acestuia l-au supărat și pe președintele ceh Milos Zeman, considerat altfel pro-rus. Motivul: Cehia vrea să comemoreze cu o zi specială înăbușirea sângeroasă a Primăverii de la Praga din 1968 de către trupele Pactului de la Varșovia – Ministerul de Externe de la Moscova a calificat inițiativa drept „dezamăgitoare". Zeman ia în considerare acum să refuze participarea la aniversarea din mai din Rusia a 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Putin ar intenționa la rândul lui, potrivit purtătorului său de cuvânt, să nu participe la sfârșitul lui ianuarie la Auschwitz la ceremoniile de comemorare a eliberării lagărului de concentrare din Polonia de către trupele Armatei Roșii. Un motiv ar fi faptul că guvernul polonez nu l-a invitat pe Putin la ceremoniile din septembrie de marcare a 80 de ani de la începerea războiului.
Relații afectate de istorie
Al Doilea Război Mondial nu a fost doar invadarea vestului Poloniei de către soldații lui Hitler, ci și, câteva săptămâni mai târziu, invadarea estului Poloniei de către armata sovietică a lui Stalin. „Pentru oricare generație poloneză care mai știa de împărțirea țării, dușmanul cel mai mare de atunci nu a fost Germania, ci Rusia", subliniază istoricul polonez Zbigniew Woźniczka. Și după încheierea conflagrației mondiale, relațiile polono-ruse au fost doar formal prietenoase, antipatiile menținându-se în multe locuri.
O reconciliere istorică a părut posibilă abia la 7 aprilie 2010, când Putin s-a întâlnit cu fostul premier polonez Donald Tusk la mormintele din Katyn, locul unde trupele staliniste au ucis în masă ofițeri polonezi de elită.
Dar doar trei zile mai târziu a avut loc accidentul aviatic de la Smolensk din Rusia. Acolo s-a prăbușit aeronava prezidențială poloneză, cu 96 de persoane la bord, printre care președintele Lech Kaczynski. De la acel moment tragic, relațiile polono-ruse s-ar afla din nou într-o stare fatală, fără perspective de îmbunătățire, crede politicianul PiS Kosma Zlotowski. Putin ar viza prin afirmațiile sale legate de istoria marii conflagrații mondiale să afecteze negativ imaginea Poloniei în țările partenere ale acesteia din Occident.
Președintele rus ar practica revizionismul istoric în stilul perioadei lui Stalin, crede și Stanislaw Zerko de la Institutul pentru Studii Occidentale din Poznan. „Putin nu doar manipulează, el distorsionează fapte și documente, minte pur și simplu", afirmă istoricul. „Pot doar să-i avertizez și pe polonezii care împărtășesc o astfel de folosire a evenimentelor istorice în prezent să nu calce pe urmele lui Putin. Politica istorică nu are voie să servească glorificării propriei națiuni."
Invadarea Poloniei din 1939 (numită de polonezi: Wojna obronna 1939 roku–Războiul de apărare din 1939, de germani: Polenfeldzug–Campania poloneză, având numele de cod dat de Marele Stat Major nazist Fall Weiss, numită de unii istorici și "Campania poloneză din septembrie" ori "Războiul polono-german din 1939"), a fost inițiată de Germania Nazistă, Uniunea Sovietică și statul marionetă Slovacia, fiind evenimentul care a declanșat al doilea război mondial. Dacă asupra momentului declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale mai există discuții, este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliații continentali ai Poloniei (Regatul Unit și Franța) au declarat răboi Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la scurtă vreme de Canada, Australia și Noua Zeelandă. Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe 6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani și sovietici.
După un presupus "atac polonez" de pe 31 august 1939, o înscenare germană de fapt, forțele germane au atacat Polonia din nord, sud și vest în ziua următoare. Cu liniile de apărare mult prea întinse de-a lungul granițelor țării, forțele poloneze au fost nevoite să se retragă spre răsărit. După înfrângerea din bătălia de pe râul Bzura de la mijlocul lunii septembrie, germanii au cucerit un avantaj indiscutabil. Forțele poloneze au început să se retragă către sud-est, conform unui plan care prevedea o apărare îndârjită în zona așa-numitului cap de pod românesc, unde urmau să aștepte promisul contraatac Aliat[3].
Pe 17 septembrie 1939, Armata Roșie sovietică a atacat regiunile răsăritene ale Poloniei în cooperare cu Germania. Sovieticii ocupau zonele convenite în anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă. Trebuind să facă față luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea trupelor și tezaurului Băncii Naționale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane și sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată. În plus, o mare parte din soldații armatelor terestre și aeriană poloneze au fost evacuați în România și Ungaria. Numeroși militari polonezi evacuați au emigrat pentru a se alătura nou create Armate poloneze din Franța, din Siria sub mandatul francez și din Regatul Unit.
Ca urmare a înfrângerii în Campania din septembrie, s-a format Statul secret polonez. Lupta Poloniei în al doilea război mondial nu a încetat, nou creata sa armată continuând să contribuie la operațiunile militare ale Aliaților de-a lungul întregii conflagrații. Germanii au cucerit sectorul ocupat de sovietici și au invadat Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941, pierzând mai apoi întregul teritoriu în fața înaintării Armatei Roșii în 1944. În timpul războiului, Polonia a pierdut cam o cincime din populația antebelică datorită ocupației care a marcat sfârșitul celei de-a doua republici poloneze.