Valul de simpatie şi de ajutor acordat persoanelor fugite din calea războiului începe să scadă. De peste o lună oamenii simpli, unii cu prosibilităţi materiale considerabile, alţii din foarte puţinul lor, găzduiesc persoane fugite din calea războiului, le pun pe masă ce pot, le cumpără haine şi încearcă să-i facă să uite de infernul pe care l-au lăsat în urmă. 

Au făcut-o din prima clipă fără să stea pe gânduri şi fără să calculeze că zilele vor trece, iar facturile la apă, la curentul electric, la gaze etc. se vor dubla sau tripla şi nu-şi vor mai permite să le plătească. În tot acest timp, statul n-a mişcat un deget, nici măcar nu i-a întrebat pe voluntari dacă din bunurile colectate tot de la românii simpli le pot repartiza câte ceva.

E cazul zecilor de persoane ajunse din Ucraina în municipiul Slatina, un judeţ aflat la sute de kilometri distanţă de graniţă, şi găzduite la persoane care s-au anunţat voluntar.  Cu două zile în urmă, statistica oficială arăta că 56 persoane, dintre care 25 copii, venite din Ucraina sunt găzduite, toate, la persoane fizice sau juridice care şi-au arătat disponibilitatea de a caza, voluntar, refugiaţi.

 Pentru aceste persoane fugite din calea bombardamentelor, în unele cazuri cu excepţia transportului de la graniţă şi până în Slatina, şi eventual, a costurilor cu diversele testări medicale (realizate de reprezentanţi ai DSP), statul n-a cheltuit un leu.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt a emis la mijlocul acestei luni o hotărâre (hotărârea nr. 24/14 martie 2022) prin intermediul căreia s-a actualizat „situaţia spaţiilor de cazare puse la dispoziţie la nivelul judeţului Olt, pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, conform Anexei nr. 1 la prezenta hotărâre“.  Alocarea spaţiilor cuprinse în anexa menţionată, se mai spune în hotărâre,  „se va realiza prin intermediul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Olt din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt“. Pentru persoanele plasate în aceste locuri cuprinse în hotărâre, însă, statul ar trebui să susţină toate cheltuielile. Până joi, nicio persoană venită din Ucraina, şi despre care autorităţile judeţene ştiu, nu a ajuns în aceste spaţii. Ucrainenii au fost în schimb trimişi la voluntarii care s-au înregistrat pe platforma guvernamentală de ajutorare  „Împreună ajutăm mai mult“, iar voluntarii se descurcă aşa cum pot. Când nu mai pot, apelează la prieteni, iar când nici prietenii nu mai pot, se lărgeşte cercul.

„Din cele 56 de persoane niciuna nu a solicitat cazare într-un spaţiu asigurat de CJSU. Au venit pe relaţii personale sau aduşi de către un ONG. Iar cei care au dorit să asigure cazarea, benevol, s-au oferit dumnealor să asigure cazare pentru refugiaţi sub formă de ajutor“, a confirmat Florin Homorean, prefectul judeţului Olt.

Teoretic, persoanele care îi cazează pe oamenii veniţi din zona de conflict ar putea primi câte 20 lei/zi/persoană, pentru hrană, pentru fiecare refugiat. Mai mult, statul s-a angajat să acorde bani şi pentru cazare, chiar şi persoanelor fizice care îşi oferă sprijinul, doar că pentru banii de cazare încă se mai aşteaptă normele de aplicare.

Voluntarii care susţin din propriul buzunar, sau cu ajutorul prietenilor, costurile aferente găzduirii refugiaţilor şi o fac deja de săptămâni bune se îngrijorează că resursele le sunt pe sfârşite. De aceea, şi acel ajutor de 20 lei/zi/persoană, care se acordă pentru hrana refugiaţilor, ar fi deosebit de important. Doar că banii nu vor veni curând. Chiar mai mult, nu toţi voluntarii ştiu care este procedura de acordare, unde i-ar putea solicita etc.. Pentru autorităţi, în schimb, lucrurile sunt simple.

„Cei 20 de lei, oricine poate obţine această informaţie, pot fi acordaţi doar la cerere, iar cei care au cetăţeni proveniţi din regiune, şi îi au în îngrijire, trebuie să depună o solicitare la administraţia publică locală pe raza UAT-ului pe care se face găzduirea propriu-zis. UAT-ul centralizează acele cereri, le certifică de realitate şi le tratransmite la ISU în vederea efectuării plăţii. ISU trimite banii la primărie, şi de la primărie vor ajunge la cetăţenii respectivi, nu se dau banii pe loc“, explică prefectul Homorean.

Persoanele interesate să facă aceste solicitări ar trebui să ştie că au la dispoziţie doar trei zile, primele trei zile lucrătoare din luna următoare celei în care au oferit serviciile.

Mai intervine, însă, o problemă, spun, neoficial, reprezentanţii primăriilor: cum ar putea ei să verifice şi să certifice, retroactiv, că persoana „X“ a găzduit un număr „Y“ de persoane din Ucraina, timp de „Z“zile, atâta timp cât persoanele care şi-au oferit ajutorul nu sunt obligate să anunţe primăria că fac asta.

Cum aprilie încă nu a venit, nici nebunia depunerii unor astfel de cereri nu a început, însă se prefigurează apariţia unor situaţii problematice, în special în judeţele apropiate de graniţă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Poliţia de Frontieră: Peste 8.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară vineri, în scădere cu 13,2% faţă de ziua precedentă

Moldovenii care au găzduit refugiaţi ucraineni vor primi un ajutor unic de 3.500 de lei 


Articol din Adevărul.ro