Cum încearcă PNL să prindă la publicul „suveranist”. Stabilirea doctrinei „liberal-conservatoare”, parte din procesul de rebranduire a conducerii Bolojan
Consiliul Național al PNL a votat sâmbătă, 28 iunie, noul statut al partidului, care a introdus mai multe prevederi, unele controversate, altele salutate în spațiul public, dar și doctrina PNL, care este „liberal-conservatoare". PNL a trecut de-a lungul ultimilor ani prin mai multe modificări doctrinare, de la asocierea cu PSD în guvernul USL, până la absorbția PDL și trecerea de la ALDE la PPE în Parlamentul European, iar prin votul de sâmbătă, noua conducere reprezentată de Ilie Bolojan vrea să stabilească exact coordonatele ideologice ale partidului.
În discursul său din cadrul Consiliului, un liberal de seamă, Dan Motreanu, prim-vicepreședintele partidului, a trasat liniile ideologice ale PNL, un partid care să susțină inițiativa privată, dar să rămână înrădăcinat în valorile tradiționale și religioase. Clarificarea doctrinară face parte însă dintr-un „pachet" de măsuri „adoptat" de conducerea PNL într-un proces de rebranding al partidului, aceștia dorind să arate că „se reformează".
În ceea ce privește caracterul conservator al PNL, acesta a fost confirmat de nenumărate ori prin declarații ale foștilor și actualilor lideri din partid, de la Ludovic Orban la Nicolae Ciucă sau Rareș Bogdan, care au vorbit despre „familia tradițională", curentul „woke" și amenințările la adresa identității naționale și a inocenței copiilor.
PNL nu face notă discordantă cu celelalte partide din politica românească, discursul conservator fiind o constanță a partidelor, indiferent de variațiile ideologice, de la PSD, UDMR sau AUR, până la USR. Variațiile ideologice dintre partide apar doar atunci când vine vorba despre raportarea la euro-atlantism sau viziunea economică, iar pe zona de valori discursul este în mare măsură uniformizat.
Politologul George Jiglău spune că votul privind doctrina partidului vine în contextul în care conducerea Bolojan vrea să traseze liniile clare, subliniind că PNL a suferit mai multe modificări ideologice în ultimii ani, depărtându-se de linia inițială din anii '90.
„Cred că este un soi de efort al lui Bolojan, sau în contextul PNL-ului cu Bolojan în frunte, de a da un sentiment clar că partidul știe ce vrea, asta după ani foarte confuzi în PNL cu totul, cel puțin de la fuziunea cu PDL încoace, și apoi trecerea la PPE, au urmat ani în care, cel puțin din punct de vedere ideologic, partidul a fost pe tot terenul și nicăieri în același timp. A fost și perioada cu USL înainte, când deja liberalismul ăla clasic din anii '90, și atunci cu destule frământări, se estompase", a afirmat politologul într-o intervenție pentru Ziare.com.
George Jiglău a precizat că perioada în care Călin Popescu-Tăriceanu a condus partidul și a fost premier a ținut partidul pe o linie care nu putea fi pusă la îndoială ideologic, poate cu excepția ultimului an de guvernare, când au fost mărite cheltuielile.
„Cu Tăriceanu, PNL-ul era liberal fără prea multe semne de întrebare, după care a urmat perioada cu USL, în care, inevitabil, liberalismul s-a mai diluat, apoi a fost fuziunea cu PDL și trecerea la PPE, când au zis că trec la conservatorism, au și făcut-o, și da, într-adevăr, nu aici era neapărat semnul de întrebare. Bolojan pare genul de persoană care, și la guvern și cât a fost președinte interimar, încearcă să dea mesajele astea destul de clare și spuse apăsat", a spus el.
Politologul a subliniat ruptura de linia Brătienilor, prin sintagma „liberal-conservatori", de care părinții partidului nu ar fi fost foarte fericiți.
„Eu pot înțelege de unde vine, că sunt liberali pe axa economică și conservatori pe axa valorilor, e o poziționare mai complexă, deci ar avea sens, dar nu știu dacă ei o înțeleg. Pur și simplu au lipit două cuvinte care sună bine. Acum, dacă ar fi să folosesc terminologie mai tehnică, acest liberal-conservatorism ar avea darul de a încerca să transforme PNL într-un soi de partid catch-all, mai cuprinzător, cu mesaje către mai multe zone din societate, acum dacă o să le iasă sau nu, rămâne de văzut", a spus Jiglău.
George Jiglău a adăugat că etichetele „conservator" sau „progresist" decurg din mai multe caracteristici, iar în ceea ce privește „progresismul" USR acesta a fost mai evident atunci când s-a plasat împotriva referendumului pentru familie, în 2018, însă cu nuanțe, având în vedere că partidul avea membri care se regăsesc mai degrabă în zona conservatoare.
„Votul acela intern a fost despre a nu susține întrebarea de pe buletinul de vot de pe referendumul de atunci, dar apoi s-a transformat în boicot, nu a fost o susținere față de NU-ul de pe buletinul de vot și avea legătură și cu lupta anti-Dragnea. Progresismul de atunci al USR-ului nu a fost dus până la capăt. Atunci, în partid, erau multe figuri conservatoare, Nicușor Dan însuși, dar și Cioloș, Dragoș Pîslaru, Vlad Voiculescu sunt persoane mai degrabă conservatoare", a precizat Jiglău.
În ceea ce privește „încălecarea" USR și PNL pe culoarul electoral pe care îl vizează, politologul spune că acesta nu reprezintă neapărat o zonă de societate „foarte progresistă".
„Pentru că electoratul ăsta antreprenorial, mai activ, pe care-l țintește și USR și la care cred că speră că revine și PNL-ul, nu e neapărat o zonă de societate foarte progresistă. Acum speculez un pic, dar antreprenorii din România, dacă ne uităm un pic și la cei care au răzbătut în perioada asta, că au ajuns în diverse funcții sau calități publice, în special Anastasiu, Burnete și alții care s-au exprimat, nu sunt niște personaje neapărat progresiste în termen de valori, ba dimpotrivă. Zic lucruri din când în când care îi plasează mai degrabă într-o zonă mai conservatoare și pe chestiuni legate de căsătorie sau definiția familiei sau oricum o dăm, și pe chestiuni care țin de migrație sau de mediu. Și din punctul ăsta de vedere, aici da, cred că în termen de electorat țintă, este o suprapunere aici", consideră George Jiglău.
În ciuda suprapunerii electorale cu USR-ul, acesta consideră că stilul lui Ilie Bolojan s-ar putea să prindă ceva mai bine, dar depinde cum vor arăta următorii ani cu noile conduceri ale celor două partide.
„Dar cred că stilul lui Bolojan, care pune la punct sistemul public, bugetar, ineficient și vrea să reducă cheltuielile și, în fine, mai mărește și taxe, dar măcar pare mai decis să reducă din risipa asta care frustrează atât de tare zona antreprenorială care are această percepție despre ea însăși și că produce și ține țara în spate în timp ce la buget numai se risipesc bani, s-ar putea să prindă mai bine. Dar aici nu e vorba neapărat de liberalism sau conservatorism, ci e pur și simplu un fel de a pune problema, un stil de a comunica, pe care Bolojan îl are, și care până acum nu a fost la PNL, și s-ar putea să placă."
Politologul nu crede că această schimbare sau confirmare a ideologiei PNL este „de luat în seamă", având în vedere că politica românească este puternic „personalizată" și nu ține atât de mult cont de chestiuni ideologice.
