Adunătura infractorilor din Carpați, apărată de guralivul Rareș. Atenție, vin alegerile băieți de băieți!

HotNews.ro trage niște  concluzii binevenite:

"Sfidarea PNL în cazul investigației Recorder despre primarul din Sinaia și Bode poate afecta întreaga Coaliție

Rareș Bogdan a spus sâmbătă, la Prima TV, că problema primarului din Sinaia e aceea că nu vorbește cu presa. Dacă ar vorbi " poţi să întorci, poţi să faci jiu jitsu". A mai spus că Sinaia arată excelent. Nici una dintre teme nu răspunde întrebărilor din investigația Recorder: a abuzat primarul Vlad Oprea de funcția sa? Are bani și proprietăți acoperite de alți oameni?

Un sentiment de frustrare a cuprins o parte a societății românești, pe măsură ce oamenii au sentimentul că difuzarea investigației Recorder că nu a stârnit nicio reacție instituțională.

PNL se străduiește să treacă tema în derizoriu. Azi, Rareș Bogdan a apărut la emisiunea Insider Politic la Prima TV. Și a ținut despre primarul Vlad Oprea teoria gospodarului cu mici lipsuri, mai cunoscută sub numele de "A furat, dar a și făcut".

Dacă te uiți la investigația realizată de Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele și David Munteanu ai impresia că ar trebui să se crape pământul. În schimb, politicienii ne spun că nu ar trebui să se miște nicio frunză. Ni se țin prelegeri despre artele marțiale, despre cum întorci puterea adversarului în favoarea ta și alte tactici de campanie. Subliminal, Rareș Bogdan a picurat acest sentiment, că e o chestiune de campanie electorală.

Desigur, politicianul liberal spune că el îi prețuiește enorm pe ziariști, dar și că pârtiile din Bucegi sunt o minune. N-a ezitat să-și aducă propriul copil pe cântarul argumentelor: "Şi vă spune un schior cu un copil campion la schi. Mult mai bine ca mine. Mă întrece. De doar 12 ani, campion la schi. Tată, singurul domeniu schiabil real pe care îl are România, să ne înţelegem, este Sinaia, Valea Dorului, Valea Soarelui. Degeaba mă înnebuneşti tu cu Poiana Braşov, că îţi spune un profesionist. El e profesionist. Ăsta este cel mai bun. Tot Vlad Oprea".

Dacă nu înțelegeți ce caută un copil de 12 ani și medaliile lui de la schi în discuția despre învârtelile unor politicieni, nu vă neliniștiți. Nimeni nu înțelege. E doar o diversiune.

Va trece totul? Cu machiaj, cu pudră de zăpadă, se va mușamaliza investigația doar pentru că o bună parte dintre televiziuni nu au preluat-o?

E o iluzie a PNL să creadă că societatea s-a declarat învinsă. În "Cartelul din Carpați" nu locuiește doar un cunoscut primar al partidului, ci și secretarul general, Lucian Bode. Când peste 1,3 milioane de oameni au urmărit, pe online, un film lung, nu un produs facil, ci o reconstituire cu cifre, date și personaje, te poți amăgi că va trece. Dar nu va trece.

Și dacă în DNA n-a mai rămas niciun strop de mândrie profesională, tot se va sesiza, undeva, într-o bună zi, cineva din zona forțelor de aplicare a legii.

Ideea că "dacă se acoperă cu hârtii", gata, au scăpat, produce genul de sfidare care nu are cum să funcționeze pe termen mediu. Politicienii noștri consideră că, dacă respectă vag uzanțele, ei nu forțează legea, dar, de fapt, își bat joc de toate echilibrele societății.

Paradoxal, liberalii vor pierde nu pentru că statul ar face ceva, ci dacă nu va face. Cu cât nu se întâmplă nimic în "Carpați", cu atât e mai rău pentru PNL și pentru colegii lor de la PSD, care, în acest caz, sunt percepuți, la grămadă, împreună cu liberalii. Se acumulează silă și vin alegerile."

Războiul din Ucraina

Multe nu înțeleg. Rușii înaintează. Ajutoarele  americane sunt pe drum. Românii vor decide după  9 iunie a.c. dacă dau sistemul Patriot Ucrainei. 

Să  auzim de bine!

Spre aducere aminte....tânguitorilor de pe la televiziuni, gen Chireac

Vremurile în care Armata RoZie era „unsă” de Occident

de Edward Pastia acum 3 ore (24 feb. 2024)

Este clar că singura soluție pentru noi, România, este să mergem mai departe cu UE și NATO. Nu există alternativă. Pe de altă parte, ar trebui să învățăm din greșeli, măcar în al 12-lea ceas, și să construim o alianță reală, una în care libertatea și democrația să fie cu adevărat valori intangibile. Până acum 2 ani însă, din păcate, duplicitatea Occidentului a permis Federației Ruse să-și dezvolte politicile agresive și revanșarde, încălcând aproape toate legile internaționale în vigoare.  

Franţa a fost de acord, în 2010, să vândă Rusiei două nave de război din clasa Mistral (noi-nouțe). Suma? 1,2 miliarde de euro  (companii implicate: DCNS şi Alstom).

O astfel de navă poate transporta până la 16 elicoptere, 13 tancuri și aproximativ 100 de alte vehicule. Aceasta dispune de asemenea de facilități pentru personalul de comandă și este echipată cu un spital de 69 de paturi. Afacerea a căzut după ce Putin a invadat Crimeea, la presiunile celorlalți aliați NATO. Una dintre nave era chiar pregătită pentru livrare!

Din 2008 (culmea, anul în care Georgia a fost invadată de Rusia) până în 2012, Franţa a facturat comenzi de armament către Rusia în valoare totală de aproape 1,2 miliarde de euro, având în aceşti 5 ani peste 400 de licenţe de export de armament către Rusia.

Aventura ruso-franceză nu s-a terminat aici. În perioada 2018-2019, președintele francez E. Macron ține discursuri despre „moartea cerebrală a NATO" și „necesitatea unui parteneriat UE-Rusia". În ceea ce privește Ucraina, i-a invitat la Paris pe preşedintele Zelenski, alături de preşedintele Putin, pentru a-și prezenta clar viziunea de federalizare a Ucrainei. Una peste alta, vorbea despre faptul că acel concept „occidentul transatlantic" este învechit. Soluția? Să ne integrăm în marele proiect eurasiatic. Lansat de Putin.

Nici Germania nu s-a lăsat mai prejos. În 2012 a încheiat un contract de 120 milioane de euro care viza construirea „la cheie" a unei baze militare supermoderne în regiunea Volga. (Companii implicate: nimeni alta decât Rheinmetall).Doar în 2012, Germania a avut emise 450 de licenţe de export militar către Rusia și a vândut armament ușor în valoare de 40,4 milioane de euro. În perioada 2005-2013, Germania a livrat Rusiei tehnică militară în valoare de peste jumătate de miliard de euro. Iar exporturile și colaborarea militară nu s-au oprit nici măcar după anexarea Crimeeei de către Rusia.

Un alt membru NATO care a făcut afaceri bune cu Rusia este... Turcia. Propunerea Rusiei, în 2013 (concretizată în mare parte) consta în dezvoltarea comună a unui sistem de rachete sol-aer. SAM. Sistemul era bazat pe conceptul rusesc S-300. Moscova a mai oferit sistemul de rachete sol-aer Buk, Tor și sistemul combinat de rachete și artilerie Pantsir-S1. Valoarea „colaborării" nu este cunoscută dar se estimează că Turcia a plătit Rusiei sume de ordinul sutelor de milioane de euro.

Însă cele mai profitabile relații cu Rusia, în industria de apărare (și atac, evident), le-au avut marile companii occidentale, în special americane. Exporturile de componente electronice pentru tehnică de luptă proveneau de la giganții tehnologici precum Intel, Analog Devices, Advanced Micro Devices și Texas Instruments. Afacerile însumau, înainte de invadarea Ucrainei, peste 30 de miliarde de dolari.

Momentul 24 februarie 2022 nu a însemnat încetarea acestor raporturi, doar reducerea lor. Și, evident, afacerile s-au derulat „cu perdea". Moscova a importat componente critice în valoare de peste 22 de miliarde de dolari doar între ianuarie și octombrie 2023! 

Pentru final, mai las adepților teoriei „NATO a provocat Rusia" o informație gen „știaţi că": Franţa şi Ucraina au fost statele care au criticat, alături de Rusia, amplasarea scutului antirachetă în state europene, inclusiv România. Momentul? 2011, la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti. 

Nu în ultimul rând, investițiile occidentale din Rusia (fără legătură cu industria militară) cumulau 75% din investițiile străine directe. Mii de companii mari din toată lumea au generat 5 milioane de locuri de muncă (12% din forța de muncă din Rusia) și aproape 40% din PIB-ul țării pe care o conduce Putin. Multe state din Europa de Est nu au avut norocul să fie „atacate" cu o asemenea forță financiară. Mai multe date găsești AICI.

Referințe:

https://www.thelocal.de/20140423/germany-arms-russia-ukraine-war-

https://www.cnbc.com/2024/01/11/sanctioned-western-tech-is-still-entering-russia-and-powering-its-war.html

O istorie ....din Politica dezastrului. Mulți au vrut să se îmbogățească!

"Roșia Montană și Neagra Manipulare

Dacă este să ne referim strict la aurul, argintul și alte metale rare prezente, trebuie să știți un lucru: aproape 25 la sută din aurul extras în lume, acum, la această oră, merge în industria de înaltă tehnologie. Am ratat și asta. Nu am construit nimic, nici măcar o fabrică de imprimante 3D (vă mai aduceți aminte de ideea domnului Vosganian, de care am râs atunci??) ce să mai vorbim de semiconductori, telecomunicații sau alte... „rachete"?

Am pus însă tunurile pe Marcel Cioloș, premierul României. Ar fi manipulat bursa canadiană... Apropo de vină (sau merite, de ce nu?) haideți să luăm lucrurile în ordine cronologică. În 27 de ani de alchimie guvernamentală (din 1997 încoace) în afacerea Roșia Montană au fost implicați direct sau indirect 18 înalți demnitari. Șapte de la PDL și PNL, 3 de la UDMR, 5 de la PSD, 3 de la USR. Cinci premieri ai României și un președinte au luat decizii. Mai putem adăuga un al 19 lea personaj, unul colectiv, adică vreo 30 de organizații de mediu sau de altă natură care au influențat opinia publică.

Puțină istorie. Pe bani

6,7 miliarde de dolari, despăgubiri cerute de canadienii care au deținut licența de exploatare a aurului de la Roșia Montană. După cum știți deja, nu au obținut nimic. Dar…

... rețeta aurului de la Roșia Montană este clară: punem o parte corupţie, adăugăm două părţi de incompetenţă, un strop de dragoste din partea investitorilor, doi stropi de profit, aritmetică pură şi un catalizator bursier. Rezultă cianură, pe care o bem. În rest, ce să mai spunem? Niciuna dintre părți (autoritățile sau organizațiile civice) nu au avut drept grijă interesul public. Aurul a rămas îngropat, patrimoniul zonei, la fel. Ce să mai vorbim de sărăcia locuitorilor rămași acolo...

• Saga zăcământului de la Roșia Montană a început în 1995 șI a a avut o primă concretizare în 1999 când „Gabriel Resources" a estimat că în localitatea transilvană sunt aproximativ 250 de tone de aur șI 1.370 tone de argint.
• În anul 2000 s-a obținut concesiunea asupra terenului pe o perioadă de 20 de ani (licență transferată de la Minvest Deva)
• În 2001 s-a finalizat studiul de fezabilitate, „aprobat de Bursă șI acceptabil de bănci finanțatoare".
• Ce miniștri au fost implicați? Să începem cu domnul Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci ministrul Industriei și Comerțului, care, în 1997, comunica Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) acordul său pentru formarea companiei SC Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC) prin asocierea companiei canadiene Gabriel Resources (80% din acțiuni), Regia Autonomă a Cuprului (RAC) Deva (19,3%) și un grup de acționari români minoritari (0,7%). A urmat apoi Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei în Cabinetul Năstase, aprig susținător al proiectului de exploatare. A netezit drumul pentru „era modernă". Astfel că, în 2005, o nouă echipă era instalată la conducerea RMGC, echipă care flutura cu efervescență sloganul „minerit responsabil".
• S-au perindat prin proiect și oameni de înaltă calitate precum Frank Timiș, israelianul Benny Steinmetz sau George Soroș. Susținuți din plin de Guvernul României. Odată cu pătrunderea investitorului Beny Steinmetz la Roşia Montană, România a intrat în galeria statelor de pe ilustra hartă a diamantelor/minereurilor însângerate - Guineea, Congo, Angola, sau Botswana.

Reţine atenţia luna octombrie 2008 când, după o şedinţă comună a guvernelor ungar şi român, la insistenţele părţii maghiare (îngrijorată de pericolul contaminării cu cianuri) a fost amânată o decizie în privinţa exploatării.

• A venit şi decembrie 2009. Puţini îşi aduc aminte de faptul că şi guvernul Boc a inclus Roşia Montană în programul de guvernare. Prin amabilitatea domnului ministru Adriean Videanu.
• Momentul 6 iulie 2011 le-a adus canadienilor un plus de încredere: au primit aproape nesperat certificatul de descărcare arheologică. Mai rămăsese doar raportul de evaluare a impactului asupra mediului. Care nu a mai venit niciodată.
• Un pas înapoi a fost făcut și în aprilie 2012, când a fost anulată o hotărâre a Consiliului Local din Roşia Montană, legată de dezvoltarea zonei industriale.
• În ceea ce priveşte 2013, la mijlocul lunii aprilie, acţiunile Gabriel Resources au pierdut la bursa canadiană peste 40% din valoare, până la 1,30 dolari canadieni. Titlurile s-au prăbuşit din două motive - anunţul făcut de banca centrală a Canadei, de revizuire în scădere a prognozelor de creştere economică şi anunţul făcut de Guvernul României în sensul renegocierii contractului de exploatare (prin ministrul Dan Șova).

De aici până la dezastru nu a mai fost mult. Premierul Victor Ponta, susținător al proiectului, a pasat Parlamentului decizia finală (începerea exploatării). Care, sub presiunea străzii, a votat „NU". Au urmat declarații publice ale premierului și a altor miniștri (Dan Șova și Constantin Niță) legate de justețea demersului canadienilor la Curtea de arbitraj. Au fost considerate probe indubitabile pentru „partea adversă".

• În ultimele zile de mandat ale guvernului condus de Dacian Cioloș, ianuarie 2017, UNESCO a primit cererea de includere a zonei Roșia Montană în patrimoniul universal. Ministrul Culturii era Corina Șuteu.
• În anul 2020, premierul Ludovic Orban a reluat procedura la UNESCO, proces continuat în 2021 de Guvernul Cîțu și ministrul Culturii de la acea vreme, Bogdan Gheorghiu. Astfel că, în iulie 2021 „Peisajul cultural minier Roșia Montană" a intrat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Așadar, dacă tragem linie și adunăm… Roșia Montană este o localitate „de ocolit", un exemplu de sărăcie, iar peste 300 de tone de aur și 1.500 de tone de argint vor rămâne de-a pururi îngropate. Nu există, și nici nu a existat, un plan alternativ. România este țara lui NU, țara în care nu există viziune la vârful piramidei, este țara în care singurele programe de guvernare sunt plângerile penale.

LISTA OFICIALILOR IMPLICAȚI ÎN AFACEREA „ROȘIA MONTANĂ"

1. Călin Popescu Tăriceanu (PNL), ministrul Economiei, 1997
2. Dan Ioan Popescu (PSD), ministrul Economiei, 2004
3. Attila Korodi (UDMR), ministrul Mediului 2007
4. Traian Băsescu (PDL), președintele României, 2009
5. Emil Boc (PDL), premier, 2009
6. Adriean Videanu (PDL), ministru, 2009
7. Laszlo Borbely (UDMR), ministrul Mediului, 2011
8. Kelemen Hunor (UDMR), ministrul Culturii, 2011
9. Ion Ariton (PSD), ministrul economiei, 2011
10. Victor Ponta (PSD), premier, 2013
11. Constantin Niță (PSD), ministrul Economiei, 2013
12. Dan Șova (PSD), ministrul Marilor Proiecte, 2013
13. Dacian Cioloș (USR), premier, 2016
14. Vlad Alexandrescu (USR), ministrul Culturii, 2016
15. Corina Șuteu (USR), ministrul Culturii, 2017
16. Ludovic Orban (PNL), premier 2020
17. Florin Cîțu (PNL), premier 2021
18. Bogdan Gheorghiu (PNL), ministrul Culturii, 2021

ROŞIA MONTANĂ, DATE GENERALE

• durată exploatare: 17 ani
• valoare aur (estimat 314 tone): 11,3 mld. euro
• valoare argint (estimat 1480 tone): 800 mil. euro
• alte metale (rare): ?
• participaţie stat la proiect 25%

AVANTAJELE EXPLOATĂRII

• s-ar fi creat 800 de locuri de muncă
• venituri: din redevenţe (6%), dividende, taxe
• total venituri: 190 mil. euro/anual

CONTROVERSELE EXPLOATĂRII

• treime din locurile de muncă erau sezoniere
• veniturile la buget, considerate prea mici (redevență subdimensionată)
• investiţiile asumate se regăseau de fapt în afara ţării (utilaje, tehnologii)
• doar 100 mil. euro garanţii de mediu

DEZAVANTAJELE EXPLOATĂRII

• riscuri mari de mediu
• exportul de resurse naturale nu dezvolta restul economiei, dimpotrivă
• este încălcat acordul de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea folosirii cianurii în exploatările miniere pe teritoriul UE

EFECTELE ANTICIPATE DUPĂ ÎNCHIDEREA PRIECTULUI „ROŞIA MONTANĂ"

• şomajul va fi uriaş în zonă (80%), va fi nevoie de programe alternative
• plata unor despăgubiri către compania canadiană, de cel puțin 2 mld. USD
• resurse importante neutilizate, statul nu poate susţine singur investiţiile"

De pe plai în vârful ierarhiei

Destinul fascinant al unei servitoare care a ajuns împărăteasă a Rusiei

Ecaterina I, soția lui Petru cel Mare și țarină a Rusiei după moartea acestuia, în 1725, a murit la 17 mai 1727. Destinul ei a fost unul fascinant.

Ecaterina I FOTO Wikipedia

Marta Skavronskaia, servitoarea prințului Bluk din Livonia suedeză, a ajuns soția lui Petru cel Mare și împărăteasă a Rusiei.

La 10 mai 1724, Ecaterina, soția țarului Petru I, căruia i se spunea deja cel Mare, a fost încoronată cu mare fast. „Înaltă, brunetă, cu obrajii fardați, părea foarte frumoasă. Contemporanii admirau la ea nasul ușor cârn, obrajii plini, ochii catifelați, când languroși, când arzători, fără a ignora, însă, talia grațioasă și formele opulente ale sânilor sau buzele apetisant colorate și privirea, deopotrivă, veselă și malițioasă“, descriau martorii scena.

Un diplomat danez, uimit și el de ceea ce vede, consemna: „Istoria nu a cunoscut până acum situația în care o femeie de o condiție atât de joasă să se ridice la o asemenea poziție“.

În trecut, Ecaterina fusese o simplă slujnică. Despre întâlnirea de taină dintre Marta Skavronska și Petru I a relatat un diplomat francez: „Suveranul a privit-o intens și lung, i-a pus întrebări, a găsit că are spirit și și-a încheiat conversația în glumă, spunându-i că ar trebui ca atunci când el va merge la culcare, ea, Marta, să-i aducă sfeșnicul în cameră. Era o hotărâre fără apel pe care o pronunțase însă amuzându-se“.

Țarul avea mai multe amante, dar, încet-încet, „acest despot cu voința de fier s-a îndrăgostit nebunește de slujnica sa“.

La scurt timp, țarul a instalat-o într-o căsuță de lemn de pe malurile Nevei, a botezat-o în credința ortodoxă, dându-i numele de Ecaterina Alekseevna și o numea, îndrăgostit până în vârful urechilor, „Katerinușca“ sau „hirzensfreudchen“ – „mica mea prietenă de suflet“.

Acolo, în căsuța de lemn de pe Neva, își petrecea nopțile Petru cel Mare. Un istoric francez de origine rusă, Henri Troyat, scria că „Ecaterina era cea mai înșelată femeie din lume - nu-i stătea în fire țarului să renunțe de tot la aventurile amoroase de ocazie - dar și cea mai iubită ființă omenească din lume“.

Petru cel Mare

La începutul lui 1711, Petru cel Mare, care ajunsese să o ia pe amantă inclusiv pe câmpul de luptă, și-a anunțat rudele apropiate că o consideră pe Ecaterina soția lui și țarină a Rusiei și, cum pleca într-o campanie, le-a anunțat că, în cazul în care nu se va întoarce, s-o considere văduva lui legitimă.

Dar s-a întors viu și s-a ținut de cuvânt. „Pe 19 februarie 1711, la ora 7 dimineața, la capela prietenului său, Menșikov - generalul care i-o dăduse țarului pe slujnica Marta Skovronska - s-a căsătorit, după datinile rusești, cu Ecaterina Alekseevna. Două fetițe superbe, de cinci și trei ani, domnișoare de onoare, au ținut trena imensă a miresei“.

Petrecerea a continuat cu un bal fastuos, în prim plan cu cadrilul occidental, cu mazurca poloneză și, mai ales, cu cazaciocul mujicilor de pe Volga și Don.

Cei doi au avut nouă copii dintre care doar două fete au ajuns la maturitate, Ana și Elisabeta. 

Petru cel Mare a murit fără să numească un succesor, așa încât Ecaterina a fost prima femeie care a condus Imperiul Rus, deschizând calea legală a celor șaptezeci de ani de domnie a femeilor în Rusia.

Adevărul.ro 

Șnapanul mafiot

INVESTIGAȚIE. Primăria condusă de Piedone: Încă 11 contracte de 1,9 milioane lei „sparte” în valori mici și atribuite în 3 ore, fără licitație, către firma de leagăne și balansoare

În 30 aprilie 2024, firma Geca Impex PM a primit de la Primăria Sectorului 5, în mai puțin de 3 ore, 11 contracte în valoare totală de aproape 1,9 milioane lei. S-au cumpărat leagăne, balansoare, mobilier urban, echipamente de fitness și lucrări de reparație la terenurile de sport.

Într-o repetare a metodei fragmentării contractelor de valoare mare în mai multe contracte care să poată fi atribuite direct, Primăria Sectorului 5 a postat pe 29 și 30 aprilie, în sistemul electronic de achiziții publice, 11 anunțuri.

Anunțurile s-au referit la cumpărarea prin achiziție directă a mai multor obiecte de mobilier urban (coșuri, bănci), aparate de fitness, porți și lucrări de reparație la terenurile de sport.

Pe 30 aprilie, între ora 9.30 și 11.52, toate cele 11 contracte, în valoare totală de 1,9 milioane lei, au fost atribuite firmei Geca Impex PM.

HotNews.ro a relatat recent că Primăria Sectorului 5 a atribuit către aceeași firmă, Geca Impex PM, în trei zile, la finalul lui februarie 2024, 12 contracte în valoare de aproape 1 milion de lei. Ele s-au referit la același gen de livrări – echipamente pentru locuri de joacă, aparate de fitness și lucrări.

h2: Geca Impex PM, contracte publice de 165 de milioane de euro în 6 ani

Geca Impex PM are în mod obișnuit contracte cu statul. Potrivit termene.ro, acționari sunt Gelu și Verona Palamaru.

Gelu și Verona Palamaru sunt nașii de cununie ai lui Gheorghe Flutur (PNL), potrivit relătărilor de presă.

Firma Geca Impex PM, a primit în perioada 2018-2024, doar prin licitație sau procedură simplificată, fără achiziții directe, 17 contracte în valoare totală de 821 milioane lei, conform centralizărilor HotNews.ro. O parte sunt acorduri-cadru, unde primăriile pot încheia în funcție de nevoi, contracte subsecvente, până la limita acordului-cadru.

h2: Ce a cumpărat exact Primăria?

Conform sistemului de achiziții publice, contractele atribuite fără licitație pe 30 aprilie de la PS5 către Geca Impex PM prevăd:

• Execuție lucrări de reparare a terenurilor de sport (1.214 mp). Valoarea: 326.566 lei. Anunțul a fost postat pe 30.04.2024, 11:21 și câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, 11:52.
• Furnizare gazon sintetic (1.214 mp). Valoarea: 269.508 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:49, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 09:30.
• Furnizare mobilier urban (coșuri gradena lemn – 226 bucăți). Valoarea: 192.100 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:45, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 09:55.
• Furnizare echipamente pe arc (15 bucăți). Valoarea: 97.800 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:40, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:09.
• Furnizare leagane (7 bucăți). Valoarea: 89.920 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:23, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 08:42.
• Furnizare balansoare (4 bucăți). Valoarea: 32.464 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:12, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:22.
• Furnizare panouri multifuncționale (poartă minifotbal/handbal, panou basket, mese șah, mese ping-pong, ansamblu de obstacole pentru animale de companie) – 22 bucăți. Valoarea: 269.077 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:07, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:33.
• Furnizare echipamente fitness în aer liber (12 bucăți). Valoarea: 95.856 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 15:31, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:46.
• Furnizare tuneluri pentru trenuri de joaca (4 bucăți). Valoarea: 192.936 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora15:07, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:55.
• Furnizare trambuline (două bucăți). Valoare: 230.224 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora15:00, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 11:08.
• Furnizare mobilier urban (50 bănci). Valoare: 77.500 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 14:30, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 11:13.

 h2: Ca să nu faci licitație, produsele și serviciile trebuie să coste mai puțin de 270.000 de lei

Potrivit articolului 7 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: "Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 270.120 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 900.400 lei".

Valeria Tudora, expert în achiziții publice, a explicat recent pentru HotNews.ro, că instituțiile nu pot diviza contractele de achiziții publice, în mai multe contracte, dacă aceste contracte au același obiect.

"Autoritatea contractantă nu are dreptul, conform legii, să divizeze contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică. În plus, nu poate utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege", a spus Valeria Tudora.

h2: Valeria Tudora: S-a încălcat legea

"Cu alte cuvinte, așa cum se menționează și în Normele de aplicare a Legii 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor care sunt destinate unor utilizări identice sau similare şi care fac parte din categoriile de produse care sunt furnizate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv", potrivit specialistei.

Ea consideră că "spargerea contractelor" exemplificată în relația dintre PS5 și firma Geca Impex PM reprezintă o încălcare a legii.

• "Așa cum bine se poate observa, toate produsele ce fac obiectul achizițiilor directe menționate sunt destinate unor utilizări similare (mobilarii unor spații publice de recreere), toate fiind produse ce în mod curent sunt furnizate de operatori economici cu activitate în acest sector (furnizării de mobilier urban/amenajari exterioare).
• Prin urmare, achiziția acestor produse prin achizitie directa, incalca prevederile legale si reprezinta o divizare a contractului de achizitie publica", susține Valeria Tudora.

h2: Strategia codurilor CPV distincte

Experta spune că autoritățile locale folosesc coduri CPV diferite, pentru a se acoperi. Dar legea nu prevede nicăieri că alegerea unei proceduri se face în funcție de codul CPV atribuit achiziției.

"Cea mai des întâlnită explicație a autorităților publice în aceste cazuri este că s-au achiziționat produse cu coduri CPV distincte, și pentru fiecare cod CPV nu a fost depășit pragul de achizitie directa (respectiv 270.120 lei).

h2: Curtea de Conturi a semnalat exact această problemă la PS5

În auditul Curții de Conturi pe anul 2022, la Primăria Sectorului 5, aceasta este una dintre neregulile semnalate.

Articol din HotNews.ro 

"Divizarea contractelor de achiziție publică, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, astfel: Divizarea de către Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti a contractelor de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mica, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Divizarea de către D.G.A.S.P.C. Sector 5 a contractelor de achiziție publică, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice", se arată în raport.

Hotnews.ro a cerut Primăriei Sectorului 5 să explice procedura de achiziție publică din 30 aprilie 2024. Până la data publicării articolului nu am primit un răspuns.

România. Politici economice dezastruoase.

România are cea mai ridicată inflație din UE, a patra lună la rând. Cifre îngrijorătoare

În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

Ce vor zice emigranții români?

Un elev român crescut în Canada și întors în România a devenit rapid premiant național: „Sistemul școlar de aici e mult mai bun”

Robert Pavel, în vârstă de aproape 17 ani, a plecat cu familia în zona Quebec, din Canada, pe când avea nouă luni. Anul trecut, Robert s-a întors acasă cu familia, la Pitești, iar luna trecută a câștigat un important premiu la un concurs național.

Robert Pavel, un elev premiant FOTO arhiva personală

În luna aprilie, Robert Pavel a câștigat premiul special STEM din cadrul Concursului Național "Științe și Tehnologii, secțiunea limbi străine pentru știință și tehnologie - limba franceză.

Robert a vorbit, într-un interviu pentru "Adevărul", despre performanța sa, despre sistemele de educație din Canada și România și despre readaptarea la țara natală.

Pentru Robert Pavel, elev la Colegiul Tehnic "Armand Călinescu", premiul obținut a fost un vis devenit realitate. Robert își dorea din copilărie să participe măcar o dată în viață la un concurs.

„Vă spun sincer, nici nu mă așteptam să particip la un concurs național în viața mea și să câștig un premiu extraordinar. Sunt foarte fericit că am avut această experiență. Bineînțeles că nu mă opresc aici, dimpotrivă, premiul mă motivează și mai mult să continui. Fără încurajarea celor dragi lângă mine și a oamenilor care m-au ajutat cu acest proiect, nu aș fi fost niciodată aici", spune Robert Pavel.

Ajuns de mic în Canada, Robert s-a atașat treptat de școală, de note bune, de premii speciale, de certificate, de performanță.

„Am vrut să arăt altora cine sunt cu adevărat. Asta nu însemna că sunt imigrant, că nu știu să fac nimic. Asa ca m-am aplecat foarte mult asupra limbii franceze, să o înțeleg, să scriu din ce în ce mai bine. Și așa am primit titlul de cel mai bun elev la limba franceză la școala la care eram înscris. Datorită acestui lucru m-am motivat și mai mult spre succes și am urmărit să fiu mai sus", rememorează Robert.

Robert a plecat cu familia în Canada când avea 9 luni FOTO arhiva personală

Elevul premiant din Pitești a explicat pentru "Adevărul" și cât de diferit este sistemul școlar canadian față de cel din România. Un prim exemplu: în Canada Robert avea în total doar șapte materii, în timp ce în România sunt mult mai multe.

„Sistemul școlar din România este mult mai bun decât cel din Canada. Majoritatea va spune contrariul pentru că sunt mai puține materii și deci mai puține cursuri, dar aici în România studiem mai mult și învățăm lucruri noi despre care poate înainte nu știam nimic, cum ar fi despre o anumită materie. De exemplu, nu am studiat niciodată Biologia în Canada pentru că nu aveam această materie la școala noastră. Si de când am început școala aici învăț mereu lucruri noi care mă pot ajuta în viață. Pentru mine, sistemul școlar din România este mult mai interesant și mai educațional decât în Canada", consideră Robert Pavel.

Acesta a locuit cu familia în Canada în orașul Terrebonne (120.000 de locuitori), aflat la doar 30 de kilometri de Montreal.

„Momentele pe care le-am iubit cu adevărat au fost cele petrecute alături de cei dragi acolo. Momente pe care nu le pot uita niciodată. Activități de școală, activități în general, sport cu prietenii, toate aceste momente au avut un impact enorm asupra vieții mele", mărturisește Robert.

Dezvăluie că întoarcerea sa în România nu a fost ușoară.

„A fost o întoarcere destul de complicată. M-am întors singur fără părinții mei la vârsta de 16 ani. Am fost destul de supărat de acest eveniment. Nici nu știam să vorbesc bine românește. Singurul lucru care m-a salvat a fost scrisul. Dar în afară de asta nu știam nimic. În plus, foarte departe de părinții mei, a fost un șoc psihologic. Dar datorită acestui lucru, m-am maturizat și am devenit foarte bine pregătit din punct de vedere psihologic. Nu am cedat, am încercat mereu să ies, să devin mai competent. Am reușit imposibilul și mă simt liniștit, ca și cum m-am trezit dintr-un coșmar rău. Mă descurc foarte bine în acest moment și vreau să continui așa. Ulterior, au revenit și părinții mei în România", adaugă Robert Pavel.

METRO, grup multinațional care spoliază românii. Marș de de aici!

Magiunul de Topoloveni, primul produs tradițional românesc recunoscut de UE, eliminat de pe rafturile Metro. "I-am dat în judecată. Voiau să ne ia borcanul cu 9,5 lei și îl puneau pe raft cu 30 de lei"

Bibiana Stanciulov, proprietara firmei care produce Magiunul de Topoloveni, unul dintre cele mai cunoscute branduri alimentare românești, dezvăluie publicului HotNews.ro în ce constă procesul pe care l-a intentat rețelei Metro. "Retailerii schimbă des oamenii, nu poți construi o relație de încredere în afaceri. Le-am explicat în toate limbile pământului și, pentru că ne-au delistat, i-am dat în judecată", a spus Stanciulov.

• Ca și în cazul înghețatei românești din Teleorman, care a avut aceeași problemă cu Carrefour, magiunul de Topoloveni susține că retailerul Metro nu are dreptate ca să invoce "lipsa volumelor" de marfă a producătorului român ca motiv al scoaterii din magazine.
• Rugat de HotNews.ro să explice situația, Metro nu a răspuns, până la publicarea acestui articol.
  

Sonimpex Topoloveni este de asemenea furnizor al Casei Regale din anul 2010 pentru Magiunul de prune Topoloveni .

Cazul fabricii de înghețată din Teleorman, neprimită sau delistată de 7 dintre cele 10 mari rețele comerciale, nu este o excepție au declarat pentru Hotnews.ro mai mulți antreprenori români din industria alimentară.

Bibiana Stanciulov este fondatoarea și proprietara Sonimpex Topoloveni SRL, firma care produce magiunul cu același nume. Vreme de 20 de ani, spune Stanciulov, magiunul a fost distribuit prin Metro, alături de alte mari retaileri. Apoi s-a întâmplat ceva.

h2: Stanciulov: "Costul cu energia electrică a crescut cu 250% iar cel al gazelor cu 172% "

La începutul lunii noiembrie 2022, reprezentanții Sonimpex au fost notificați că articolul "Magiun de prune Topoloveni" subperformează și au refuzat să încheie un nou contract pentru anul 2023.

"Reprezentanții Metro au încercat să impună pentru anul 2023, achiziția unui borcan de magiun cu 9,4 lei, deși le-am comunicat că au crescut costurile: cel cu manopera a crescut cu 8%, costul cu energia a crescut cu 250% pentru curentul electric și cu 172% pentru gaze naturale. Iar costul cu ambalajul a crescut cu 64%, după cum costul cu achiziționarea prunelor a crescut cu 24%.

Rugat de HotNews.ro să explice situația, Metro nu a răspuns, până la publicarea acestui articol. În momentul în care vom obține poziția oficială a rețelei o vom publica deîndată.

h2: "Le-am explicat în toate limbile pământului, dar nu au vrut să asculte, preferând o poziție de forță

"Le-am explicat în toate limbile pământului, dar nu au vrut să asculte, preferând o poziție de forță", afirmă Bibiana Stanciulov.

Retailerii își schimbă personalul foarte foarte des, inclusiv la nivel de conducere, așa încât e foarte dificil să dezvolți o relație personală, în sens de business, și de încredere cu cineva de acolo, susține managerul firmei care produce Magiunul Topoloveni.

"Se stabilise că avem o creștere de 30% a cifrei de afaceri la Metro, crescuseră și comenzile. Deci nu puteau să spună că nu se vinde magiunul- acesta fiind unul dintre motivele invocate pentru care nu se poate expune din nou la raft", povestește proprietara.

"E paradoxal: dacă eu am creștere în vânzări, de ce îl elimini de la raft? În al doilea rând, eu nu-i pot impune retailerului prețul a care să vândă produsul. Ajunseseră la un adaos de 200%, iar eu nu puteam să le spun că la un asemenea preț este imposibil să vândă. Ajungea la 30 lei borcanul. Poate că merită și 10 euro, poate și 15 euro, pentru că într-adevăr este un medicament, dar nu la nivelul de venituri ale oamenilor din România", susține Stanciulov.

h2: Producătoarea: fiind un produs tradițional, nu poate fi invocat volumul mic

Proprietara Magiunului Topoloveni susține că decizia Metro se izbește de faptul că produsul este înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene. Topoloveni are statutul de produs tradițional, recunoscut la nivel UE. Nu înseamnă că nu poate fi delistat, dar numai în anumite condiții.

Stanciulov spune că potrivit Legii 81/ 2022 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, este interzis ca un retailer să refuze listarea unui produs alimentar înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene ofertat de către un furnizor, pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia.




Magiun de Topolveni. Sursa foto: Sonimpex Topoloveni

h2: Instanțele au plimbat dosarul între ele

"Am apreciat conduita Metro ca fiind contrară Legii nr. 81/2022 cel puțin pentru că încalcă interdicțiile prevăzute de art. 3 pct. 20 și 23 din acest act normativ, respectiv interdicția de a delista un produs alimentar pentru a pune presiune pe un furnizor în scopul acceptării prețului defavorabil furnizorului", susține Bibiana Stanciulov.

Acțiunea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a VI-a (pentru litigii între profesioniști). Secția a a VI-a a declinat competența în favoarea unei secții civile. Secția civilă care a primit dosarul a declinat competența în favoarea secției a VI-a, iar conflictul de competență a fost tranșat de Curtea de Apel București la 21.03.2024 prin stabilirea competenței în favoarea secției civile, cu motivarea că litigiul poartă asupra unui contract civil.

"Până în prezent nu am primit citație de la Tribunalul București – secția a IV-a civilă, deși sentința de stabilire a competenței am primit-o la 12.04.2024", mai spune Bibiana Stanciulov.

Acționara Magiunului Topoloveni amintește că produsul a fost în ultimii 3 ani pe primul loc în lume potrivit Taste Atlas la categoria din care face parte. Taste Atlas este o platformă de recomandări și ierarhizare a produselor din diverse categorii.





Interior din fabrica de la Topoloveni. Sursa: Sonimpex Topoloveni

h2: Și-au făcut magazin online

În pandemie Sonimpex a deschis un magazin digital. "Am 70 de ani, sunt de profesie sociolog și nu m-am gândit o secundă că se pot vinde borcane pe internet. Uite că se pot vinde", spune Bibiana Stanciulov.

Ea spune că unii producători care vor să înșele au început să pună gelatină și diverse zaharuri, diverși îndulcitori de ultimă generație, pe care foarte greu îi depistezi la câte un laborator.

h2: Magiunul de Topoloveni a ajuns pe masa Papei Francisc. De două ori

"Uitați, o să vă spun un lucru: eu nu suport politica. Pentru că, dacă ești sociolog, ai un simț al mirosului mai dezvoltat...Dar sunt doi oameni: Alina Ghorghiu, care este senator PNL de Argeș, și care a insistat la dl Barbu, minsitrul Agriculturii (PSD) ca magiunul de prune să intre pe lista acelor produse cu adaos limitat", povestește proprietara magiunului.

"Vreau să vă spun că nu-i cunosc personal pe niciunul dintre cei doi. De asemenea, actualul papă, Papa Francisc a primit prima dată, magiun de Topoloveni de la președintele Iohannis, în 2019. A doua oară a primit și de la premierul Ciolacu", mai spune dna Stanciulov.
Sonimpex Topoloveni lucrează în prezent cu mai mulți retaileri mari, excepție făcând LIDL, Penny și Metro.

h2: Produse copiate sau falsificate

Lidl a copiat în mod ilegal magiunul nostru, spune Stanciulov. "I-am dat în judecată pe cei de la Lidl pentru că ne dăm seama când un magiun nu este de fapt magiun și le-am demonstrat chiar prin institutul lor din Germania că au prezentat analize false de laborator", explică Stanciulov un proces mai vechi.

De asemenea, Sonimpex se judecă cu familia lui Mohammad Murad, care are gardul lipit de cel al fabricantului celebrului magiun o fabrică unde produce sub brandul "Bunătăți de Topoloveni".

"Ne desparte un gard! Familia Murad cu acele "Bunătăți de Topoloveni" au copiat în mod ilegal indicația noastră geografică protejată magiun de prune Topoloveni, care include toponimul. Ceea ce e interzis. Am notificat de catralioane de ori ANPC-ul și le-am zis: Bine, n-aveți bani să faceți analize, mergeți și verificați pe nota de intrare-recepție cât de prune au intrat și cât magiun s-a produs!".

Stand cu magiun de Topoloveni. Sursa foto: INQUAM Photos_George_Calin

h2: Ce presupune recunoașterea europeană ca "produs tradițional"

Magiunul de Topoloveni figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale.
Atunci când denumirea unui produs este publicată în jurnalul oficial al UE ca marcă protejată înseamnă că acestui produs i-au fost recunoscute autenticitatea, tradiţia, istoria, aria geografică, reputaţia şi calităţile excepţionale.

Magiunul de prune produs la Topoloveni-Argeş este plasat în gama premium pe piaţa alimentelor conservate din Uniunea Europeană. Este primul produs alimentar românesc care a obţinut acestă certificare.

Bibiana Stanciulov, sociolog de profesie şi fost om de radio, s-a apucat de afaceri imediat după ’89, când, spune ea, salariul de la stat nu-i mai ajungea să-şi crească copilul.

"Am lucrat timp ca reporter şi realizator de emisiuni la Radio România, dar cum la vremea aceea salariul de ziarist la stat era insuficient pentru a întreţine două persoane, pe fiica mea şi pe mine – eu sunt văduvă încă din 1986 -, m-am decis să fac altceva. Drept care am făcut şi eu ce făceau mulţi români, atunci la începutul anilor ’90, mi-am deschis o societate cu răspundere limitată", spune femeia de afaceri.

h2: Primul magiun, livrat la butoi, în Germania

A intrat mai întâi în comerţul cu conserve, livrând produse de acest fel în special Armatei, iar în urma unui contract păgubos încheiat la întâmplare, s-a ambiţionat să-şi construiască propria fabrică.

După o licitaţie precipitată, Stanciulov a cumpărat o secţie a unei fabrici de conserve dezafectate de la Topoloveni, Argeş. “A costat vreo 320 de milioane de lei vechi. Nici nu văzusem ceea ce cumpărase. M-am trezit că am dat banii, luaţi cu împrumut de la bancă, pe un morman de fiare vechi şi de betoane. Ce era să mai fac?! M-am apucat de treabă aşa cum m-am priceput".

"Mai întâi am căutat lista de beneficiari ai fostei fabrici, după care am început cu ajutorul fostei şefe de secţie Cecilia Gageanu să aducem înapoi oamenii care lucraseră acolo până când fabrica fusese închisă de stat şi care erau şomeri. Magiunul a mers, însă, cel mai bine la vânzare. Timp de aproape opt ani, produsul a fost exportat în proporţie de 90% în Austria şi Germania, în butoaie de 250 de kilograme. Austriecii îl revindeau la borcan, cu etichetă de-a lor şi un adaos de zahăr peste măsură. M-am ambiţionat atunci, pentru că îl cumpărau la preţ de materie primă de la noi şi-l vindeau de cinci ori mai scump la ei ca produs finit. Aşa că, acum, îl vindem numai la borcan, cu etichetă românească", spune Bibiana Stanciulov.

După multe cercetări ştiinţifice, Bibiana Stanciulov a reuşit să convingă pe toată lumea că magiunul de la Topoloveni n-are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune: “Este bun pentru oricine, de la copii de şase luni la bolnavii de diabet, pentru că nu are zahăr. Ăsta e şi secretul: combinaţia a patru soiuri de prune", explică proprietara fabricii de la Topoloveni. Și atitudinea, adaugă ea.

Pregătirile pentru Rusaliile catolicilor au intrat în linie dreaptă. La Şumuleu Ciuc sunt aşteptaţi 300.000 de pelerini

Mai sunt doar două zile până când primii credincioşi vor ajunge la Şumuleu Ciuc, pentru Rusaliile catolicilor. Iar pregătirile sunt în toi, mai ales că faţă de anii trecuţi regulile s-au mai modificat. "Deja am definit trasele de parcare, de intrare a maşinilor, de fluidizare a traficului atât celor care vin din sud, vest, dinpre ardeal sau nord sau chiar dinspre est", a declarat primarul din Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Primii 300 de pelerini vor ajunge vineri seară la Şumuleu. Aceştia vin călare şi vor fi însoţiţi de secretarul de stat responsabil cu politica naţională în cancelaria premierului Ungariei. "Aduc şi acele panglici cu rugăciuni care sunt trimise de pe tot mapamondul. Din Australia până în America de Nord, Ungaria, Serbia, oriunde trăiesc maghiari trimit cu pelerinajul călăreţilor panglici cu rugăciuni care trebuie să ajungă cu o zi înainte în Şaua Şumuleului", spune Korodi Attila.

Mottoul pelerinajului din acest an este unul special - reînnoirea prin credinţă. "Este un citat din scrisoarea către Efeseni şi eu sper ca preasfinţitul Felföldi László să ne îndrume spre acest drum care este reînnoirea. Slujba va fi oficiată de preasfinţitul Felföldi László, episcopul diecezei romano-catolice de Pécs", explică părintele Timár Sándor Asztrik.

Aproape 300.000 de oameni sunt aşteptaţi să participe la Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, care are o istorie de peste 450 de ani.

Sumuleu Ciuc a fost pana in 1959 o comuna formata din trei sate din judetul Harghita, Transilvania, Romania. Din anul 1959 a devenit un cartier al orasului Miercurea Ciuc, in partea de nord-est a acestuia. Este un loc de pelerinaj al secuilor, si al romano-catolicilor in general. Sumuleu Ciuc se situeaza la 3 km de la centrul orasului Miercurea Ciuc, in directia nord-est, pe malul paraului Sumuleu. Prima atestare a localitatii dateaza din 1335 cu numele de Sumlov. Prima biserica a fost construita in 1352. Prima biserica franciscana a fost construita intre anii 1442 - 1448, pe locul vechii biserici, ca urmare a comemorarii victoriei de la Santana de Mures al lui Iancu de Hunedoara. Au urmat doua extinderi cu capele in anii 1530 si 1649. Biserica a fost de mai multe ori devastata de inamici, in anii 1553, 1601, 1661, 1694 si 1705. Fiind grav deteriorata, a fost demolata in 1802. Biserica actuala a fost construita intre anii 1802 -1824 in stil baroc, finisarea interiora tinând 72 de ani. Statuia Sfantei Fecioare din secolul XIV este o capodopera de sculptura in lemn. Facuta intre anii 1515 - 1520, este cea mai mare dintre toate cele sculptate in aceea perioada. Scoala manastirii romano-catolice a oferit educatie liceala inca din anul 1630. Zona este comoara infinita a artei populare, a obiceiurilor si a traditiilor. Putem considera aceasta regiune un imens muzeu in aer liber. Regiunea are un puternic caracter rural. Satele, traditiile bine pastrate si portile traditionale sunt foarte atractive pentru turisti. Regiunea este populata de oameni care pastreaza si cultiva cu adevarat si aztazi traditiile populare. Ornamentarea portilor traditionale reflecta talentul si ingeniozitatea locuitorilor. Dintre mestesugurile populare traditionale trebuie mentionate sculptura, filiatura de lana, ceramica, filiatura de paie, albinaritul, olaritul, scrisul pe oua dar nu putem uita nici fieraria si dulgheritul. Aranjamentul diferitelor ornamentele sculptate in lemn, care sunt aproape de perfectiune, se bazeaza pe simtul mesterului formand astfel o lume de basme, unde exista alaturi forme abstracte geometrice si simbolice si diferite motive botanice, animaliere, cosmice si religioase. Obiective Turistice la Sumuleu Ciuc: Biserica si Manastirea Franciscanilor Capela Salvator din secolul al XV-lea Capela "Isus în Chinuri" Capela Sfântul Anton Langa manastire se află fostul sediu al Ciucului, azi spital de boli contagioase ai clinicii TBC. Fostul Liceu romano-catolic Izvorul de apă minerala Baia Barátok Varful Sumuleu Micl Varful Sumuleu Mare Clopot care semneaza intrarea in Sumuleu