Încă un an, încă un Paște! Mulțumim, Doamne!

Tuturor prietenilor, copiilor, nepoților, părinților, fraților, surorilor, rudelor, cunoscuților, necunoscutilor, românilor, străinilor, etc. :

Ce ar fi să scăpăm de acest nenorocit care a bulversat Ucraina aducând moartea prin războiul fratricid!

Semne de bolnav de cancer. Eu zic de damblagiu. 

Oare cum va arăta lumea după Putin?

Nebunie:

O analiză la rece, dură.

Revenirea serviciilor şi de ce n-ar vrea România să ajute Ucraina?

România se întoarce spre sine şi se închide, de teamă, din lipsă de empatie şi de generozitate. Statul ia forme tot mai opresive sau, poate, doar se pregăteşte pentru vremuri şi mai tulburi. Primul ministru, Nicolae Ciucă a spus fără ocolişuri că „trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră". Fostul general încearcă să pregătească populaţia pentru ce-i mai rău? Sugerează că războiul poate ajunge la frontierele României? Şi că în consecinţă tot ceea ce face guvernul, face după această logică ieşită din normalitate? Nu e vorba doar despre punerea Justiţiei între paranteze, ci şi despre anularea jocului democratic prin marginalizarea opoziţiei politice sau chiar eliminarea ei, prin neutralizarea jurnaliştilor incomozi, prin revenirea serviciilor secrete în prim-plan.

Guvernul Ciucă a adoptat recent prin ordonanţă de urgenţă o decizie UE, căreia i-a adăugat prevederi care introduc SRI şi SIE în Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe non-europene, comisie din care fac parte reprezentanţi ai guvernului şi Consiliului Concurenţei. Altfel spus, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe vor avea acces direct la documentele potenţialilor investitori şi, ar putea fi suspectate, că ar bloca unele companii în favoarea altora.

E posibil ca unele anchete specifice să arate fluxuri suspecte de bani care ies din ţară, importuri şi exporturi care au legătură cu Rusia şi care continuă să se facă şi după ce Uniunea Europeană a impus sancţiuni. Diferite afaceri care implică relaţii ruso-române se derulează acum prin Turcia, ţară care nu a aderat la sancţiunile internaţionale, aşa că unele lucruri care se exportau în Rusia sau se importau din Rusia ajung în cele din urmă la destinaţie, chiar dacă ceva mai târziu din cauza rutei ocolitoare. Există suspiciuni şi asupra unor companii din Republica Moldova, care ar lucra în numele unor societăţi ruseşti, dar mai ales sunt sub lupă afaceri care ascund spălări de bani. Toate acestea presupuse nereguli puteau fi, însă, cercetate şi anchetate de Justiţie, fiindcă implicarea serviciilor de informaţii în afaceri, i-ar putea descuraja pe eventualii investitori serioşi. În fond, investiţiile non-UE sunt şi cele americane, canadiene, britanice, australiene, japoneze.

Serviciile erau oricum implicate, chiar dacă nu direct, în deciziile importante pe care le-a luat România. Poate, şi în unele eşecuri. Abandonarea discreţiei ar putea fi riscantă şi inutilă. Ar putea ieşi la iveală detalii neplăcute din rivalitatea cronică SRI - SIE şi s-ar putea vorbi de favoritisme şi de intimidări.

Oare decizia României de a avea un profil nesemnificativ în sprijinirea Ucrainei face parte tot din analiza celor două servicii de informaţii? Şi ce argumente ar sta la baza acestei neimplicări? Nemulţumiri istorice, teama de revanşa Rusiei sau veşnica dilemă naţională pe care a avut-o România în situaţii limită?

Dintr-oanaliză comparativă făcută de G4media.ro rezultă că în afara Ungariei, România şi Bulgaria sunt statele europene cele mai rezervate în ajutorarea Ucrainei. Astfel, România o ţară cu peste 20 de milioane de locuitori şi un Produs Intern Brut de 223 de miliarde de euro i-a trimis Ucrainei 2.000 de căşti de protecţie şi 2.000 de veste antiglonţ în valoare de 2 milioane de euro. Estonia, în schimb, un stat cu 1,3 milioane de locuitori şi un Produs Intern Brut sub 35 de miliarde de euro a ajutat Ucraina cu aproape 1400 de tone de tehnologie militară în valoare de 222 de milioane de euro, plus sistemele antitanc Javelin, mine antitanc, muniţie, echipamente de protecţie, arme de calibru mic, 13 vehicule, obuziere , 50.000 de raţii de câmp.

Există o răceală, dacă nu chiar o aversiune oficială faţă de eroismul ucrainean. Dincolo de discursuri şi declaraţii, e evidentă inadecvarea Bucureştiului şi lipsa solidarităţii la nivel politic. Felul în care a fost primit preşedintele ucrainean în Parlamentul României şi discursurile de întâmpinare spun totul despre cum priveşte elita politică autohtonă lupta pentru supravieţuire a ucrainenilor.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Xxx

Am citit cele două cărți ale Sabinei Fati, prezentate mai sus. M-au impresionat analizele ei din peregrinarile pe mapamond. Și nu numai. Bogăția datelor, descrierile orașelor, persoanelor întâlnite de ea. Recomand scrierile acestei doamne, scriitor călător. 

Apropo de serviciile secrete. Nu-i rău dacă în deciziile guvernamentale s-ar ține cont mai mult de ce informează aceste sisteme de siguranţă națională. 

Nu v-ar fi rușine, guvernanți români! Standul României la un târg de turism, New York.

Niște poze pe un fond negru. Niște panglicari se pozează, inclusiv cei de la Consulatul României din New York. Oare, noi avem profesioniști la Ministerul de Externe și Ministerul Turismului? La muls capre, tovarăși, în frunte cu Trabucel! 

Ăștia-s diplomații și comercianții României capitaliste? Ptiu Drace! 

Mercenarii

Știre Hotnews.ro

Rusia susține că România s-ar afla printre țările care ar fi trimis cei mai mulți „mercenari" să lupte în Ucraina

România s-ar afla, alături de Polonia, Statele Unite și Canada, printre țările care ar fi trimis cei mai mulți "mercenari" să lupte pentru Armata Ucrainei, susține Ministerul rus al Apărării, citat de agenția de presă rusă Tass.

Agenția de presă a Rusiei a difuzat inițial aceste informații duminică, însă era invocat doar un număr total de mercenari, fiind menționată doar Polonia. Luni, Tass a revenit asupra informațiilor atribuite purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

El a susținut că de la începutul războiului - numit de Moscova "operațiune specială" - regimul de la Kiev ar fi recrutat 6.824 de mercenari străini din 63 de țări.

Potrivit reprezentantului Ministerului rus al Apărării, majoritatea mercenarilor - 1.717 - ar fi venit din Polonia, România fiind menționată și ea printre țările care ar fi trimis Ucrainei cei mai mulți "mercenari".

"Aproximativ 1.500 de mercenari au sosit din Statele Unite, Canada și România. Până la 300 de oameni din Marea Britanie și Georgia (din fiecare țară). 193 de oameni au sosit din zonele controlate de Turcia în Siria", a adăugat el.

Rusia susține că ar fi ucis peste 1.000 de "mercenari" străini, în timp ce alți 912 ar fi refuzat să ia parte la ostilități și ar fi fugit din Ucraina.

"Au venit în Ucraina pentru a câștiga bani ucigând slavi. Prin urmare, cel mai bun lucru care îi așteaptă este răspunderea penală și pedepse lungi cu închisoarea", a spus Konașenkov.

Acum trei ani la noi în curte

Vizionează „Unirea Dobrogei cu România din anul 1878 (@Arhiva TVR)” pe YouTube