sâmbătă, 26 septembrie 2020

Hai la vot! Poate așa reușim să ne mai oblojim ca nație!





Române, știi care sunt bolile care ne
macină ca neam? Hoția, analfabetismul, beția, prostia, minciuna, amatorismul și lenea!

Nu mai votați îmbuibații! Alegeți viitorii primari dintre gospodarii orașelor, satelor, comunelor!

Am stat în Belgia 4 ani și am văzut că diferența dintre orașele lor și ale noastre nu e de fonduri, ci de atitudine. Dacă la doar 20 la sută vă pasă de vot, de ce i-ar păsa primarului de voi?

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Am locuit vreme de patru ani în Belgia și la fiecare sfârșit de săptămână când ne permitea vremea, călătoream prin satele și orașele belgiene. Și nu numai belgiene, ci și olandeze, germane, franceze sau luxemburgheze. Preferam de multe ori să părăsim autostrăzile pentru a rătăci prin satele liniștite din Valonia sau din Flandra, din Normandia sau din Renania, ca să nu mai vorbesc de minunatele provincii olandeze. Și în toate localitățile prin care am trecut, am văzut ordine, am văzut curățenie, am văzut grijă pentru binele oamenilor de acolo și grijă pentru bucuria trecătorilor. Străzile sunt corect asfaltate, trecerile de pietoni clar marcate, radarele fixe atent semnalizate, gunoaiele adunate selectiv, iarba întreținută, râurile curate, monumentele reabilitate.

Am văzut peste tot administrații locale care își fac treaba, indiferent dacă am trecut prin sate și orașe mai bogate ori mai sărăcăcioase. Am văzut mereu și mereu o grijă nesfârșită pentru bunurile publice și pentru banul public. Am văzut însă mai ales oameni senini și calmi, mândri de locurile lor și atenți cu oricine îi vizitează.

Și mi-am dat seama, uneori dureros de izbitor, că acolo oamenii au făcut o înțelegere cu aleșii lor ca să aibă împreună grijă de locurile în care trăiesc și să lucreze împreună pentru o viață mai bună. Pentru că lucrurile publice, școala, dispensarul, sala de sport, bisericile, străzile și trotuarele, pistele pentru biciclete și parcurile curate dau măsura unei vieți reușite. Nu vila opulentă în culori stridente, nu mașinile luxoase și gardurile de doi metri.

Ceea ce vreau să vă spun, dragi concetățeni și dragi prieteni, din București până în Botoșani și din Constanța până în Baia Sprie, este că toate aceste lucruri nu mai au de ce să ne întristeze și că nu mai avem motive să ne resemnăm. O vreme am dat vina pe sărăcie și pe lipsa fondurilor: dar am văzut cum primarii și neamurile lor din primării și-au dublat ori triplat salariile, lăsând școlile și dispensarele fără materialele de bază. Apoi am dat vina pe nepricepere: dar am văzut că se poate, sunt oameni deștepți și cinstiți cam peste tot acum, nu mai suntem obligați să votăm aceiași baroni locali analfabeți și aceiași primari îmbuibați care mint de trei sau cinci mandate și nu fac nimic. În sfârșit, s-a dat vina pe „cei de la centru" și ni s-a spus să votăm cu ai lor, că în felul ăsta fac rost de gaz, apă sau de bani pentru școală. Și au mințit îmbogățindu-se din bani publici și îmbogățind partidul și televiziunile de casă.

Oameni buni, satele și orașele noastre gem sub buruieni, murdărie, neglijență și bătaie de joc. Râurile noastre sunt blocate de peturi, pe toate lacurile plutesc gunoaie, pe ulițe ne înghite noroiul când plouă și praful când dă soarele.

Dar de ce mai trebuie să suportăm asta? Nu a fost de ajuns treizeci de ani? Am îmbătrânit lăsându-ne prostiți și resemnându-ne că nu se poate schimba nimic. Ne-au plecat copiii și prietenii din țară pentru că nu mai puteau îndura batjocura și condițiile vieții de zi cu zi de aici și noi stăm acasă din nou? Dar cum credeți că îi vom readuce printre noi stând cu mâinile în sân? De ce vi se pare că ne vor crede când vom spune că „nu s-a putut", că „nu am avut de ales"? De ce trebuie să ne fie rușine cum arată orașele și satele noastre când ne vin rudele ori prietenii străini din alte țări? Ce scuze mai avem? Că sunt corupți? Da, dar nu toți. Că nu sunt bani? Ba sunt. Că nu are cine? Ba are cine. Că nu avem cu cine vota? Ba avem. Și noi ce am făcut ca să schimbăm toate astea?

O dată la patru ani (mult prea rar dacă mă întrebați pe mine), îi putem trage cu adevărat la rost pe cei care sunt în slujba noastră în primării și consilii județene. Să le aducem aminte că ei depind de noi și nu noi de ei, să le aducem aminte că le-am dat un mandat să ne facă viața mai bună, un mandat pentru care trebuie să facă orice le stă în putință, nu să ne mintă cu partidul sau cu alte fabulații.

Diferența dintre satele și orașele românești și cele din Belgia, Olanda sau Germania nu este de fonduri, ci de atitudine. Pentru că acolo, în primul rând, oamenii se duc la vot tocmai ca să-și poată trage la răspundere pe urmă aleșii. Și pentru că un primar este cu atât mai responsabil, cu cât este votat (el sau contracandidații lui) de mai mulți cetățeni. Dacă la doar 20% dintre oameni le pasă de vot, primarului de ce i-ar păsa de oameni?

Toate acestea sunt motive suficiente ca să merg duminică să votez pentru aleșii locali. Deoarece, până una-alta, de ei depinde asfaltul și canalizarea de pe strada mea, siguranța și confortul meu, al familiei și al vecinilor mei, pentru că de ei depinde viața mea în fiecare zi. Și vă îndemn să mergeți la vot pentru că, dacă votați – oricine ar câștiga acolo unde locuiți – veți avea dreptul constituțional de a cere socoteală celor aleși pentru faptul că ați votat.

Iar dacă nu votați, nu vă așteptați să contați. E simplu.

Votul e pentru orice alegător! Chiar dacă puțiți, spălați - vă și mâine mergeți la vot!

Ce înseamnă de fapt „nu am cu cine vota”?

 

Foto; Guliver/ Getty Images

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când puți, ai vrea să te speli, dar pentru că ai doar apă rece, mai amâni 4 ani.

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când mergi să îți cumperi haine și pentru că nu găsești exact pantalonii pe care ți-i doreai, pleci dezbrăcat.

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când deschizi frigiderul, mort de foame, și pentru că nu găsești sarmale, nu mănânci nimic 4 ani.

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când nu-ți permiți cea mai bună școală privată pentru copilul tău, așa că nu-l mai duci la școală deloc.

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când îți spargi nasul și îți curge sânge, dar cum o vizită la medic nu te va face și mai înalt, mai deștept și mai frumos, decizi că mai bine nu te mai duci deloc. Că oricum viața e nașpa și oricum o să mori.

Să nu mergi la vot pentru că nu îți place niciun candidat e ca atunci când spui că merge și așa.

În viață mai facem și compromisuri. Mergi la vot!

Articol publicat pe Andressa.ro.

Mâine


Feriți-vă! Cristoiu trage pârțuri.







Publicistul Ion Cristoiu remarcă lipsa de reacţie a partidelor şi a competitorilor electorali faţă de implicarea făţişă a preşedintelui Iohannis în alegerile locale din Bucureşti prin susţinerea lui Nicuşor Dan,  şeful statului adăugând prin comportamentul său un nou pas în direcţia sfidării Constituţiei.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog:

„Evenimentul numărul unu al campaniei pentru locale, dacă nu chiar al anului 2020, îl reprezintă implicarea făţişă, ostentativă a Preşedintelui Republicii în campania pentru localele de la Bucureşti de partea unuia dintre candidaţi, Nicuşor Dan, binecuvîntat drept Candidatul meu, şi împotriva celuilalt candidat important, Gabriela Firea.

Acestei angajări într-o bătălie pentru primăria unei localităţi, Klaus Iohannis i-a consacrat timp, energie şi – sînt sigur – manevre de culise prin Sistemul instituţiilor de forţă, de care dispune încă de la deşteptarea sa, aşa cum Regele Soare dispunea la ieşitul din aşternut de întreaga Curte, strînsă în juru-i ca să-i miroasă admirativ pîrţurile.

A convocat două conferinţe de presă pentru a-l apăra, în Statement, pe Nicuşor Dan în Scandalul Interlopului din parc, pentru a o ataca pe Gabriela Firea pentru administrarea dezastruoasă a Capitalei, şi pentru a aranja cu jurnalişti de Casă întrebări ridicătoare la plasă cărora el le pregătise deja răspunsurile electorale.

Joi, 24 septembrie 2020, cu cîteva zile înainte de alegeri, a organizat la Cotroceni o întîlnire între el şi Nicuşor Dan cu care ocazie, potrivit unui Comunicat al administraţiei prezidenţiale, Klaus Iohannis a dat o Înaltă apreciere proiectelor electorale ale lui Nicuşor Dan. Semnal categoric de desemnare publică, după model monarhic, a lui Nicuşor Dan drept Candidatul Meu, Candidatul Preşedinţiei, Candidatul celui care conduce instituţiile de forţă. Un semnal trimis nu atît electoratului din Bucureşti, care oricum nu se omoară să meargă la vot, cît mai ales generalilor din Sistem, care de ani întregi se ocupă cu mînărirea rezultatelor, în paralel, fireşte, cu îmbogăţirea pe căi necinstite.

Dacă Nicuşor Dan cîştigă la scrutinul de duminică, 27 septembrie 2020, nu va reuşi să mă convingă nimeni că a cîştigat în mod cinstit.

Din acest punct de vedere, acceptarea de către Independentul, de către Lupul singuratic Nicuşor Dan, de a merge la Cotroceni, de a pleca genunchiul de vasal (ca în Games of Thrones) în faţa Stăpînului, de a se lăsa desemnat în faţa întregii ţări drept Candidatul Meu, e o nouă surpriză neplăcută pentru mine, simpatizant de ani întregi al lui Nicuşor Dan, după reacţia bălbîită la dezvăluirea cu Interlopul, după formula de maidan (nu ştiam că doctorii în Matematică la Paris se pot coborî la nivel de Ferentari) panarame lansată împotriva femeilor adversare.


Repet a nu ştiu cîta oară.

Am apreciat la Nicuşor Dan voinţa de a face altfel de politică, de a aduce pe malurile Dîmboviţei ceva din eleganţa, din manierele lumii civilizate.

Cum putea fi altfel în viziunea mea un doctor în Matematică la Paris?

Păi ce fel de altfel de politică e acceptul de a merge la Cotroceni pentru a fi binecuvîntat drept Candidatul Meu de către Klaus Iohannis în dispreţul Constituţiei?

Un alt fel de politică înseamnă ca primarul Nicuşor Dan să fie Primarul Bucureştenilor.

Prin binecuvîntarea lui Klaus Iohannis, dacă va cîştiga, Nicuşor Dan va fi Primarul lui Klaus Iohannis şi nu al Bucureştilor.

El va fi îndatorat pînă în gît nu bucureştenilor, ci lui Klaus Iohannis şi mai ales Camarilei de generali şi clientelei de afacerişti ale Preşedintelui.

Să nu-mi spună Nicuşor Dan că gaşca lui Klaus Iohannis n-are interese imobiliare în Bucureşti!

Cum se va opune acestora Nicuşor Dan, ajuns primar prin votul lui Klaus Iohannis şi nu al bucureştenilor?

Sigur, Klaus Iohannis e cel care l-a invitat pe Nicuşor Dan.

Dar Nicuşor Dan trebuia să refuze politicos această binecuvîntare.

Nu şi-a dat seama că posibila sa victorie va trece în ochii bucureştenilor drept o victorie determinată de Înalta intervenţie prezidenţială?

Intervenţie care nu înseamnă altceva decît mînărirea rezultatelor de către Camarila de generali.

Aşa cum am scris, implicarea lui Klaus Iohannis în bătălia pentru alegerile locale pe Bucureşti, o implicare făţişă, ostentativă, e o încălcare nu numai a Constituţiei, dar şi a cutumelor vieţii politice postdecembriste.

Liderii de opinie care-l susţin pe Nicuşor Dan au făcut mare caz de implicarea unei anumite părţi a presei de partea Gabrielei Firea.

Sînt de acord că această implicare făţişă e o încălcare a cutumelor postdecembriste.

Da, dar cel care a dat exemplu de încălcare a regulilor, a procedurilor, a Constituţiei, a fost Klaus Iohannis. Ce să ne aşteptăm de la autorităţi, de la instituţiile statului, în perioada următoare, marcată de campania pentru parlamentare, cînd însuşi Preşedintele ţării a dat semnalul că legile, procedurile, cutumele nu se respectă?

Mult mai grav e faptul că implicarea făţişă în bătălia pentru localele pe Bucureşti e un nou pas din lungul şir de paşi făcuţi de Klaus Iohannis în direcţia a ceea ce am numi Sfidarea Constituţiei.

Contrar Constituţiei, Klaus Iohannis tratează Guvernul ca Guvernul Meu. La inaugurările de infrastructură el participă ca un nou Ceauşescu şi nu ca preşedinte al Republicii, invitat de premier.

În toate discursurile Klaus Iohannis vorbeşte în numele Guvernului şi mai nou al viitorului Parlament. După Guvernul actual şi Parlamentul viitor, cel alcătuit după 6 decembrie 1989, a devenit deja Parlamentul Meu.

Asistăm astfel la o campanie dusă pas cu pas de transformare a României într-o Monarhie absolută.

Deşi n-a dat încă Lovitura de stat din 10/11 februarie 1938, Klaus Iohannis a luat ipostaza lui Carol al II-lea.

Vorbeşte de Guvernul Meu, de Candidatul Meu, de Parlamentul meu.

Nu va trece mult şi va vorbi şi de Poporul Meu.

Faţă de această transformare a României în Monarhie Absolută nu mai reacţionează nimeni.

Aşa cum Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu ajunsese la un moment dat să nu mai mire pe nimeni, deoarece intra deja în ordinea lucrurilor, încălcarea Constituţiei, a regulilor, a procedurilor de către Klaus Iohannis e primită de toată lumea ca un lucru firesc.

Desemnarea Candidatului Meu trebuia să stîrnească reacţii revoltate ale partidelor competitoare în bătălia pentru Bucureşti.

Trebuia ca toţi ceilalţi candidaţi, în frunte cu Traian Băsescu, să protesteze public împotriva favorizării lipsite de fair play a candidatului Nicuşor Dan.

N-a reacţionat nici un competitor.

N-a reacţionat nici măcar Gabriela Firea, cea care trebuie să le lupte şi cu Sistemul instituţiilor de forţă condus de preşedinte, deşi ea apare ca principala victimă a lui Klaus Iohannis.

E drept Călin Popescu Tăriceanu a scris pe facebook un pamflet.

Cam puţin faţă de ingerinţa prezidenţială în rezultatul alegerilor.

 N-a reacţionat nici unul dintre partidele care au candidaţi în competiţie cu Candidatul Meu.

Reacţia PSD a frizat ridicolul.

Ar fi fost de aşteptat ca PSD să emită un Comunicat oficial de condamnare a acestui amestec anticonstituţional în bătălia electorală.

Se putea sesiza şi CCR, care trebuia să se pronunţe o dată şi o dată asupra constituţionalităţii faptelor lui Klaus Iohannis din ultima vreme.

Conducerea PSD a tratat gestul lui Klaus Iohannis ca pe un fapt divers.

Marcel Ciolacu a reacţionat doar după ce a fost întrebat de presă.

Şi a răspuns printr-o glumiţă.

Asta a fost reacţia PSD, principalul partid de Opoziţie, la amestecul preşedintelui în bătălia pentru localele pe Bucureşti.

 Aflat la Iaşi, Dan Barna a salutat intervenţia preşedintelui. Nu mai reiau argumentele copreşedintelui USRPLUS menite a justifica aberaţia prezidenţială.

Unele sînt de Gîgă şef de partid.

Ca de exemplu, cel potrivit căruia  şi prin urmare Nicuşor Dan n-a mers la preşedintele României, ci la fostul primar al Sibiului. Ca să afle dacă proiectele sale sînt bune. Într-adevăr Klaus Iohannis a fost primar de oraş. Da, dar Klaus Iohannis e şi soţ. De ce n-a mers Nicuşor Dan ca să afle dacă proiectele sale de soţ sînt bune?

Dincolo de aceste aspecte comice, ivite din tentativa de a face din rahat tort de nuntă, rămîne, ca şi în cazul lui Nicuşor Dan, chestiunea de principiu.

Dan Barna pretinde că USRPLUS aduce în România postdecembristă un altfel de politică.

Încălcările legilor, ale Constituţiei, ale eticii în bătălia politică ţin de politica veche.

Desigur Nicuşor Dan e şi candidatul USRPLUS.

Încălcarea Constituţiei a servit astfel şi interesele USRPLUS.

Păi ce fel de altfel de politică e asta?!”

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Ce amintiri am din Alpii elvețieni! A venit iarna!

Zăpadă de jumătate de metru în Franța și Italia. Este cea mai abundentă ninsoare din ultimii 15 ani

În Franța și Italia, vara e urmată direct de iarnă. A nins abundent în cele două țări, iar stratul de zăpadă ajunge pe alocuri la o jumătate de metru.

Se întâmplă în zonele montane din Alpi și Pirinei, dar este cea mai abundentă ninsoare din ultimii 15 ani.

Deja mai multe drumuri au fost închise, iar pe celelalte nu se mai poate circula decât dacă mașinile sunt echipate corespunzător. Cabanierii spun că sunt obișnuiți cu astfel de peisaje doar în apropierea Crăciunului.

Editor : M.B.

Cine este viitorul primar al Bucureștiului? O fi el?

Dacă numai 10% din programul alaturat s-ar indeplini aș fi foarte multumit. 










E vremea gutuilor

Ceaiul de gutui reface celulele ficatului, sustine functia stomacului si pancreasului.

Toate partile componente ale gutuiului se folosesc in scopuri terapeutice: frunzele, fructele, samburii, cotorul fructului si chiar scoarta de pe crengutele tinere ale gutuiului.

Cu un continut ridicat de apa (70-72%), zaharuri (6-13%), vitamine (A, B, PP) si minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu), gutuile aduc beneficii sanatatii daca sunt consumate ca atare, sub forma de remedii naturiste, fie folosite la prepararea deserturilor.

Sub forma de infuzie, decoct, macerat, emulsie sau lichior medicinal, gutuile au grija de sanatatea digestiva, de problemele respiratorii, dar si de arsuri sau eczeme.

Nici frunzele de gutui nu sunt de neglijat. Ele contin acizi organici, dintre care acidul quinic are cea mai mare concentratie (aproximativ 72%), fiind urmat de acizii citric (circa 13%), oxalic, malic, fumaric si shikimic.

In frunzele gutuilor se mai gasesc numerosi alti compusi fitochimici cu actiune antioxidanta si antiinflamatorie dovedita, precum quercetina si rutinul.

Iata cateva dintre beneficiile ceaiului din frunze de gutui!

Beneficiile ceaiului din frunze de gutui – trateaza afectiunile ficatului si pancreasului
Studii recente japoneze au aratat ca gutuile au substante importante antivirale, care au rol important in cazurile de hepatita.

Sucul de gutui, dar si gutuile crude sunt cele mai bune pentru tratarea bolilor de ficat si pancreas. Sucul de gutui diluat cu suc de mere este foarte benefic pentru activitatea pancreasului.

Ceea ce este extraordinar la acest fruct este faptul ca si frunzele au proprietati deosebite. Asadar, nu ezitati sa luati frunze de gutui, care lasate la uscat fac un ceai excelent pentru diverse afectiuni. De pilda, suferinzii de hipertensiune ar trebui sa faca macerat din frunze de gutui, acesta regleaza tensiunea arteriala.

Beneficiile ceaiului din frunze de gutui – trateaza hipertensiunea arteriala si regleaza glicemia

Ceaiul din frunze de gutui se foloseste in tratarea insuficientei cardiace si a bolilor de ficat. Pentru persoanele cu afectiuni cardiovasculare, atat ceaiul, cat si fructele proaspete le sunt benefice.

Datorita numeroaselor vitamine continute in frunzele de gutui, acestea se folosesc sub forma de infuzie si pentru starile de nervozitate, depresie, agitatie, insomnie. Frunzele de gutui au efecte sedative, iar substantele prezente in frunze si fruct sunt antidepresive.

De asemenea, ceaiul din frunze de gutui, dar si gutuile crude sunt foarte utile in curele de slabire, deoarece au proprietati diuretice si depurative.

Asadar, ajuta la eliminarea toxinelor din organism si a kilogramelor in plus. De altfel, toamna este unul dintre cele mai bune anotimpuri pentru slabit, avand atatea fructe si legume proaspete care ajuta la detoxifiere si slabire.

Datorita continutului de acid quinic, acid malic, oxalic si citric, beneficiile frunzelor de gutui sunt foarte intens studiate de specialistii in biochimie. Frunzele mai contin si alti compusi fitochimici, cu actiune antiinflamatorie si antioxidanta.

Diabetul zaharat este o alta boala ce poate fi tinuta sub control prin infuzia de ceai de frunze de gutui. O lingura de frunze de gutui la o cana de apa fiarta, portionata in trei este suficient.

Beneficiile ceaiului din frunze de gutui – excelent remediu pentru raceli, gripe si infectii gastro-intestinale

Gutuile sunt recunoscute pentru efectele lor benefice in raceli si gripe, iar ceaiul din frunzele gutuilor este un remediu natural foarte bun pentru tusea convulsiva. De altfel, unele persoane il folosesc si in crizele de astm.

Gutuile sunt un remediu la indemana in aceasta perioada pentru cazurile de infectii gastro-intestinale sau diaree. Astfel, se prepara un decoct din 5 grame de frunze de gutui, peste care se toarna 200 de ml de apa fiarta.

Decoctul se tine pe baie de aburi inca 20 de minute. Se lasa la racit si se pune intr-o sticla, care se completeaza cu apa fiarta si racita. Se iau zilnic 2 linguri de decoct de trei ori.

Ceaiul din frunze de gutui este remediu excelent impotriva matretii si se foloseste cu incredere pentru intarirea firului de par si hranirea lui.

Scormonitorii în.....

      De- aia este bine acum! 

      Serviciile de informații au fost transformate în buchete de flori la butonieră. Bravo națiune! V-au stat în gât unele departamente de informații. Le-ați desființat.    

      Cooperarea interdisciplinară a fost interzisă. 

     Vă e bine cu clanurile țigănești, interlopii, traficanții de carne vie, de droguri, de țigări, lupta Anticorupție la pământ etc?

      Vă e frică de ceva? Scrieți articole! 

DEZVĂLUIRI / Securiştii tranziţiei – Azi, generalul Dan Gheorghe, fost colonel USLA, ”unchiul lui Coldea”

de: Marius Oprea

DEZVĂLUIRI / Securiştii tranziţiei – Azi, generalul Dan Gheorghe, fost colonel USLA, ”unchiul lui Coldea”
Securiştii se mişcă şi astăzi, unii ajunşi la vîrste înaintate, lejer şi convenabil în apele tulburi dintre mit, legendă şi adevăr. Cei mai mulţi dintre ei s-au retras discret, lăsînd locul celor pe care i-au ”crescut”. Alţii au murit. Tuturor le-au convenit de minune ”teoriile conspiraţiei” (pe unele ei înşişi le-au ”cultivat” în presă), care le-au exacerbat rolul şi influenţa şi de care au profitat din plin, în realitatea mult mai prozaică a satisfacerii nevoii lor insaţiabile de putere şi bani.

Adevărul e întodeauna la mijloc. Dar, ceea ce nu se poate nega e că ”moştenirea” lor profesională, dobîndită în Securitate şi acum transferată ”moştenitorilor” lor nu a fost niciodată lăsată departe, ci a fost pusă în slujba noilor stăpîni politici. De la ei au primit protecţie, pe ei i-au slujit cu toată ”expertiza” lor şi de către ei au fost întodeauna recompensaţi pe măsură. Unul dintre aceşti securişti, personaj enigmatic, dar cu roluri importante în momente cheie din istoria tranziţiei a fost generalul Dan Gheorghe.

 

”Ştafetă” între generaţii, de la unchiul Gheorghe la nepotul Coldea

 

Dan Gheorghe s-a născut în 1953, anul morţii lui Stalin, în comuna Sinta din judeţul Arad. Ca mulţi alţi tineri de la ţară, atras de mirajul unui trai uşor şi de puterea conferită de uniforma de Securitate, s-a înscris şi a absolvit Şcoala de Ofiţeri de la Băneasa, între între 1966 şi 1969 şi a absolvit, ca majoritatea securiştilor generaţiei sale, Facultatea de Drept la fără frecvenţă (promoţia 1973). Pe 1 septembrie 1969 a fost încadrat în Securitatea Municipiului Bucureşti, unitate de elită a Departamentului Securităţii Statului, iar pe 20 octombrie 1988 a fost mutat la UM 0620 (USLA). În decembrie 1989 era locţiitor pe probleme informative al comandantului acestei unităţi, colonelul Gheorghe Ardeleanu, şi, în circumstanţe neelucidate, ca şef al ”dispozitivului de Securitate” de la Aeroportul Otopeni a ajutat un grup de peste 50 de securişti să părăsească România cu acte false, iar ulterior a reuşit să blocheze ancheta într-un anumit dosar al Revoluţiei, distrugînd toate dovezile – este vorba de dosarul misteriosului zbor al avionului Rombac de la Sibiu.

 

La înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii, în martie 1990, Virgil Măgureanu l‑a recuperat şi l‑a numit adjunct al şefului Brigăzii Antiteroriste din SRI. De aici, Dan Gheorghe şi‑a continuat cariera în Serviciul de Informaţii Externe, de unde în 1993 a făcut un salt spectaculos, fiind avansat la gradul de general-maior şi numit la comanda UM 0215, Serviciul secret al Ministerului de Interne35, trecînd în tabăra lui Gelu Voican Voiculescu. După alegerile din 2000, a făcut parte din valul de securişti reactivaţi de Ion Iliescu.

 

S-a spus (şi aici, pe bună dreptate) că el l-a protejat şi susţinut în carieră pe Florian Coldea, cel socotit drept ”eminenţă cenuşie” a ”binomului” SRI-Justiţie din vremea lui Traian Băsescu; e socotit de unii şi ”naş” al unei importante forţe politice, USR-PLUS, care ”aduce un suflu nou” şi un loc cald multora dintre odraslele foştilor securişti şi ale informatorilor lor. Coldea s-a bucurat şi de susţinerea unor oameni ”crescuţi” în Serviciul Român de Informaţii de unchiul său, generalul Dan Gheorghe: e vorba de generalul Ion Ştefănuţ, fostul şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, şi de generalul Sorin Brăteanu şeful Secretariatului General al SRI (naşul său de căsătorie şi cel care i-a deschis ”pîrtia” în carieră).

 

Unchiul său Dan Gheorghe a fost perceput după 1989 drept prototipul ”aripii conservatoare”, ”ceauşiste” din noile structuri de informaţii, în special datorită acţiunilor sale din timpul Revoluţiei, pentru care a fost cercetat în ”dosarele Revoluţiei” – dar pentru scurtă vreme. După ce în 7 decembrie 2004 generalul Dan Voinea a reuşit să redeschidă aceste dosare, printr-o rezoluţie de infirmare a ”neînceperii urmăririi penale” faţă de un mare număr de militari (a se citi aici inclusiv securişti) şi civili, printre care şi generalul în rezervă Dan Gheorghe (dispusă în 20 septembrie 1995) şi reluarea urmăririi penale în cauză, prin rezoluţia nr.


406/C/1147/II/2009 din data de 9 aprilie 2009, procurorul general al Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi a dispus infirmarea rezoluţiei lui Dan Voinea şi a clasat din nou dosarul. Venise vremea, de astă dată, ca ”nepotul” Coldea, parte în ”binomul” cu doamna Kovesi să-şi ajute unchiul, retras în confortul unei vile, dar suferind de inimă.  

 

De la ”Piaţa Universităţii” la urmărirea Regelui Mihai, ”via” contrabanda cu carburanţi şi devalizarea Bancorex

 

Pentru a înţelege mai bine ce a învăţat nepotul Coldea de la unchiul Gheorghe, să urmărim parcursul după Revoluţie al acestui fost securist. Virgil Măgureanu l-a numit adjunct al şefului Brigăzii Antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informaţii, al cărui şef plin a ajuns foarte repede. De aici, Dan Gheorghe s-a transferat însă la Serviciul de Informaţii Externe, pe 1 aprilie 1992, ca locţiitor de şef de direcţie. A plecat din SRI pentru că certurile sale cu Virgil Măgureanu se intensificaseră, întîmplîndu-se ca încercări de mediere să fie făcute chiar de către preşedintele Ion Iliescu, dar fără succes. În 1991, Măgureanu îl schimbase pe colonelul Dan Gheorghe din functia de comandant al Brigazii Antiteroriste, după ce în 19 august aceasta nu a putut să împiedice tentativa de atentat asupra ambasadorului Indiei la Bucuresti, Julio Francis Ribeiro, fost şef al Poliţiei din Punjab, condamnat la moarte de extremiştii sikh, care a scăpat cu viaţă, rănit grav pe Bulevardul Aviatorilor din Capitală numai printr-un noroc – era a doua tentativă de ucidere a sa, după o alta, din 1986, împiedicată pe atunci de Securitate,

 

Ruptura între Măgureanu şi Dan Gheorghe s-a adîncit ulterior, după ce în 15 februarie 1993 cel care avea să devină protectorul şi mentorul lui Florian Coldea a fost avansat la gradul de general-maior şi numit la comanda UM 0215, serviciul secret al Ministerului de Interne, trecînd în tabăra lui Gelu Voican Voiculescu, serviciul rival al SRI-ului. După venirea sa la comanda UM 0215, unitatea a fost reorganizată, sub comanda sa.

 

Cum se ştie, UM 0215 (”doi şi-un sfert”) a fost implicată în acţiuni de poliţie politică, de represiune a manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi de coordonare a mineriadei din 13-15 iunie 1990. Ne mai amintim poate, cei care am trăit acele vremuri, de ”drogurile de la PNŢ”, pe care ziaristul Sorin Ovidiu Bălan, pe atunci la Tineretul liber (ulterior coleg cu fostul securist Dan Gheorghe, la ”agenţia de presă „Universul”, care l-a protejat pe Truţulescu în tentativa lui de fugă, după afacerea ”Ţigareta II”) le văzuse „cu ochii lui” în zilele mineriadei din iunie 1990. Poate cu ochii lui Dan Gheorghe. Ca o paranteză, toate fostele cadre de comandă de la ”doi şi-un sfert” au fost recompensate, inclusv financiar, prin ”credite preferenţiale” de la BANCOREX. Dan Gheorghe a primit în 1995 şi 1996 credite în valoare totală de 38.000 de dolari. Viorel Tache, şi el fost şef al UM 0215, de asemenea participant activ la „curăţarea” Pieţei Universităţii, a primit în octombrie 1996 un credit de 12.500 de dolari, iar colonelul Ion Condoiu, fost adjunct al UM 0215, unul dintre cei care au „invadat” alături de mineri redacţia României libere, fost consilier al senatorului Vasile Văcaru, a primit în vremea cînd acesta din urmă era şeful Comisiei Parlamentare de Control a SRI un credit Bancorex de 10.000 de dolari.

 

Loialitatea era una inclusiv cumpărată, pentru că Serviciul secret al Ministerului de Interne a fost intens folosit de structurile puterii din acea vreme pentru „rezolvarea” unor probleme de interes politic. Generalul Dan Gheorghe a organizat unitatea, după numirea sa la comandă, în două compartimente: unul de protecţie a cadrelor din Ministerul de Interne şi altul pentru culegerea de informaţii. Această ultimă diviziune, compusă în cea mai mare parte din foşti ofiţeri de Securitate, a fost implicată ulterior în alte cîteva scandaluri de răsunet.

 

În aprilie 1994, ”doi şi-un sfert” s-a ocupat cu filarea şi filmarea vizitei regelui Mihai în ţară, implicîndu‑se şi în supravegherea opoziţiei şi a manifestărilor acesteia. Ofiţeri ai ei au fost implicaţi în cazuri de trafic cu materiale radioactive şi contrabandă cu ţigări. De asemenea, UM 0215 era la curent şi cu contrabanda cu combustibili pentru fosta Iugoslavie, cunoscută sub numele de „Afacerea Jimbolia”. Unitatea condusă de generalul Dan Gheorghe a fost folosită pentru strîngerea de informaţii despre „Megapower” şi fostul premier Theodor Stolojan. Decapitalizarea Bancorex a fost făcută chiar sub ochii serviciului secret al Ministerului de Interne, iar ofiţerii de la comanda UM 0215 şi din Ministerul de Interne au obţinut, cum am arătat, credite cu dobîndă redusă de la Bancorex, printre ei numărîndu-se şi generalul Dan Gheorghe.

 

Viaţa ”grea” din opoziţie şi revenirea ”pe cai mari”

 

Declinul pentru Dan Gheorghe, ca şi pentru alţi mulţi foşti securişti, ajunşi generali în ”servicii” a început cînd Convenţia Democratică a cîştigat alegerile. El a trecut în rezervă cu gradul de general, la care fusese avansat de Ion Iliescu. Schimbarea puterii politice în 1996 a dus la destituirea generalului din fruntea UM 0215; în martie 1997, el a fost transferat ca şef al Direcţiei Generale a Poliţiei de Frontieră, apoi la comanda Direcţiei de Paşapoarte a acesteia. Era socotit de el un post ”ignobil” în raport cu ”expertiza” sa, dar de care noua putere nu mai avea nevoie. Aşa că Dan Gheorghe a solicitat, invocînd motive de sănătate, trecerea sa în rezervă.

 

O perioadă, cum am arătat, a fost ”consilier al agenţiei de presă Universul”, condusă de jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan, care se ocupa de „investigaţii jurnalistice”, dar unde în fapt generalul Gheorghe dezvoltase o acţiune de culegere de informaţii pentru PDSR, sub paravanul oferit de această ”agenţie de presă”. La aceasta, alături de cei doi, mai lucra alături de Sorin Ovidiu Bălan (ulterior director la cotidianul Gardianul) şi Mihai Ghezea, ajuns şi el directorul cotidianului Atac, sponsorizat de gruparea Talpeş-Tender-Iacobov. Agenţia ”Universul” (a se citi Dan Gheorghe) l-a ajutat pe Gheorghe Truţulescu să fugă din Bucureşti şi să se ascundă la Arad, construind diversiunea mediatică din jurul cazului „Ţigareta 2”.

 

De la trecerea sa în rezervă şi pînă la alegerile din 2000, Dan Gheorghe a făcut parte din Departamentul de Siguranţă Naţională şi Ordine Publică al PDSR, fiind membru cu carnet al acestui partid. În martie 2001, după recîştigarea puterii de către Ion Iliescu, fostul şef de la „doi şi-un sfert” Dan Gheorghe a fost reactivat şi angajat în cadrul SRI, ca recompensă pentru fidelitate şi pentru munca sa ”în opoziţie”. Reactivarea sa nu a fost făcută doar la iniţiativa directorului Radu Timofte, al cărui consiler acesta a devenit; generalul a fost permanent în relaţii amicale cu apropiaţii preşedintelui Iliescu, fiind în graţiile fostului consilier prezidenţial Vasile Ionel şi ale lui Ioan Talpeş. De voinţa lor se leagă reactivarea sa, care s‑a produs şi în urma serviciilor aduse PDSR pe vremea cînd partidul se afla în opoziţie.

 

Dar, la sfîrşitul anului 2001, în urma scandalurilor de presă, declanşate în special de o campanie de dezvăluiri publicate de ziarul Ziua, Dan Gheorghe a fost mutat din SRI în fruntea Departamentului de Securitate al Aeroportului Otopeni. Un an mai tîrziu, o echipă de ziarişti a reuşit să treacă de controalele aeroportului, toţi ajungînd nestingheriţi pe pista de zbor, cu o cameră video. În urma scandalului izbucnit, a fost destituit. Nu a stat mult pe tuşă, ştia prea multe şi nu trebuia ostilizat, iar pe de altă parte de ”expertiza” sa în urmărirea ”duşmanilor politici” mai era nevoie.

 

Dan Gheorghe, artizanul puterii lui Coldea – i-a dat dosarele SIPA

 

În 2003, cu o mare discreţie, generalul Dan Gheorghe a fost numit adjunct al generalului Marian Ureche, şeful Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei, care a întocmit ”dosare personale” cu date compromiţătoare (inclusiv din viaţa intimă a magistraţilor), pentru a controla deciziile instanţelor. Generalul Gheorghe a ocupat funcţia şi după plecarea generalului Ureche din fruntea SIPA (care a fost nevoit să demisioneze din cauza mea, în urma unui pierderii unui proces pe care mi l-a intentat, pentru calomnie şi în care am dovedit, în toamna anului 2004, că el a fost cel care l-a anchetat pe Ioan Petru Culianu şi a racolat-o ca informatoare în anii ’80 pe şefa lui, ministra justiţiei Rodica Stănoiu) pînă la desfiinţarea acestui serviciu, în 2006, la iniţiativa mea, în calitate de consilier de stat pe probleme de siguranţă naţională al premierului Tăriceanu.

 

Dan Gheorghe a fost cel care a transmis către SRI, adică lui Coldea, cel puţin în format electronic, datele stocate la centrala de comandă a SIPA: cînd a fost închis serviciul secret din Ministerul Justiţiei în martie 2006, s-a constatat că hardurile computerelor acestuia fuseseră şterse şi rescrise (probabil încă din noaptea alegerilor, cînd rezultatele acestora au fost evidente), pentru a nu putea fi recuperate informaţiile iniţiale stocate pe ele. Astfel, nepotul său Florian Coldea a primit ”dosarele personale” ale unui mare număr de magistraţi, un atu important în crearea „binomului” SRI-Justiţie, prin protocoalele secrete încheiate cu Parchetul General şi DNA, prin care, practic, SRI-ului i s-a oferit posibilitatea de a participa la anchete penale (fosta Direcţie a VI-a de Cercetări Penale a Securităţii). Se poate spune că mentorul lui Coldea în această acşiune a fost vechiul şi experimentatul securist Dan Gheorghe.  

 

După trecerea în rezervă în martie 2005, generalul Dan Gheorghe a reintrat imediat „în domeniu”, lucrînd ca director general la NIRO, firma fostului său coleg din Securitate, Nicolae Dumitru, unde a lucrat pînă aproape de decesul său, în 21 noiembrie 2011 (suferea de o boală cardiacă). La înmormîntarea sa, discretă, a participat şi nepotul său Florian Coldea. Dacă informaţia înseamnă putere, pentru multe din informaţiile din ”portofoliul” său, Coldea îi era recunoscător unchiului, care l-a făcut din student restanţier la Politehnica din Timişoara la începutul anilor ’90 să ajungă să fie socotit, la acea vreme, drept cel mai puternic om din România. Iarăşi, mit şi legendă, pentru că o putere reală nu poate fi obţinută şi folosită fără inteligenţă.

vineri, 25 septembrie 2020

Eu cu cine votez?

Cine sunt cei 85 de candidați la primăriile de sector din București

Cine sunt cei 85 de candidați la primăriile de sector din București

85 de candidați s-au înscris oficial în cursa pentru primăriile de sector din Capitală.

Cei mai mulți candidați sunt la Sectorul 1, care este și cel mai bogat din București.

Mascarada listelor de semnături depuse de candidați continuă și la aceste alegeri locale: De ce nu sunt prinși și pedepsiți falsificatorii? – Interviu

20 de candidaţi vor Primăria Sectorului 1

Douăzeci de candidaţi au intrat în cursa electorală pentru funcţia de primar al Sectorului 1 al Capitalei.

În competiţia electorală pentru Primăria Sectorului 1 s-au înscris ingineri, medici, avocaţi, jurişti, jurnalişti, parlamentari.

Cei care îşi vor disputa funcţia de primar, la alegerile locale din 27 septembrie, sunt:

  1. Ioana-Felicia Constantin (PMP) – economist
  2. Clotilde-Marie-Brigitte Armand (Alianţa USR PLUS) – inginer, în prezent europarlamentar
  3. Daniel Tudorache (PSD) – inginer, actual primar
  4. Adina-Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – medic
  5. Amalia Nenovici (Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) – jurist
  6. Andrei-Dominic Gerea (Partidul Puterii Umaniste – Social-Liberal) – economist, deputat
  7. Crina-Veronica Mechno (Partidul Verde) – economist
  8. Mădălina-Andreea Mustăreaţă (Partidul Social Democrat Independent) – avocat
  9. Adriana-Cristina Bahmuţeanu (Partidul Ecologist Român) – jurnalist
  10. Gabriel-Ciprian Ciceu (Partidul RE:START România) – manager
  11. Jaqueline-Marilena Lazăr Şerbănescu (Partidul României Europene) – economist
  12. Remus Bogdan Mamoc (Partidul România Mare) – referent specialitate
  13. Emanuel Onoriu (Mişcarea Patrioţilor Români) – teolog (Uniunea Naţională Creştină a Romilor din România)
  14. Marian Orlando Culea (ADER) – avocat
  15. Andrei Emil Dîrlău (Alianţa pentru Unirea Românilor) – economist
  16. Mioara Sabina Ciulu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – specialist în relaţii internaţionale
  17. Florin Toader (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) – director de imagine
  18. Elena Curic (Partidul Naţiunea Română) – jurist
  19. Daniel Bucura (independent) – economist
  20. Tudor-Helmut Schinagel-Costea (independent) – arhitect

Alianță istorică a partidelor de dreapta pentru București: Cine nu susţine această echipă o susţine pe Firea

Au depus liste pentru Consiliul Local al Sectorului 1 următoarele formaţiuni politice: PMP, Alianţa USR PLUS, PSD, Alianţa Pro Bucureşti 2020, ALDE, PPU (social-liberal), PNL, Partidul Verde, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Ecologist Român, Partidul RE:START România, Partidul României Europene, PRM, Partidul Patrioţilor Români, ADER, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională, Blocul Unităţii Naţionale, Partidul Naţiunea Română.

De asemenea, s-au înscris pentru un loc în Consiliul Local şi 4 independenţi.

Cum au fost aleși candidații antiPSD pentru Capitală și de ce a rămas PMP afară. Riscul să se amâne alegerile: 50% – Interviu video cu Dragoș Tudorache

16 candidaţi pentru funcţia de primar al Sectorului 2

Şaisprezece candidaţi s-au înscris pentru a-şi disputa fotoliul de primar în Sectorul 2 al Capitalei la alegerile din 27 septembrie.

În competiţia electorală au intrat:

  1. Marian Cătălin Militaru (PMP) – jurist
  2. Dan Cristian Popescu (PSD) – matematician, actual viceprimar al Sectorului 2
  3. Radu Nicolae Mihaiu (Alianţa USR PLUS) – programator
  4. Ramona Ioana Mezei (ALDE) – jurnalist
  5. Neculai Onţanu (Alianţa Electorală ADER-PPU social-liberal) – sociolog
  6. Marius Cosmescu (Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă) – administrator firmă
  7. Cătălin Bogdan Faust (Partidul României Europene) – psiholog
  8. Cătălin Iordache (Partidul RE:START România) – jurist
  9. Florin Manea (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – inginer
  10. Mihai Datcu (Partidul Oamenilor Credincioşi) – şofer
  11. Petre Spîrleanu (PRM) – ofiţer în rezervă
  12. Corina Pînzaru (Mişcarea Patrioţilor Români) – inginer
  13. Constantin Gabriel Ureche (PER) – antrenor
  14. Niculae Pupăză (Partidul Social Democrat Independent) – jurist
  15. Daniel Scurtu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – economist
  16. Ana-Maria Mihai (Alianţa pentru Unirea Românilor) – medic stomatolog

Nicușor are prima șansă, Firea a renăscut de Covid, iar Băsescu poate ”șterge pe jos” cu toți, dacă vrea – Alegerile din Capitală, comentate de Alfred Bulai

Pentru Consiliul Local al Sectorului 2 au depus liste de candidaţi PMP, PSD, Alianţa USR PLUS, PNL (lista este deschisă de actriţa Magda Catone), PRM, ALDE, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Alianţa pentru Unirea Românilor, PER, Mişcarea Patrioţilor Români, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Alianţa Electorală ADER-PPU (social-liberal), Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă, Partidul României Europene, Partidul RE:START România şi Partidul Oamenilor Credincioşi.

Cititor Spot – Decât să pierdem alegerile locale, mai bine le amânăm

13 candidați la Sectorul 3

Treisprezece candidaţi au intrat în cursa electorală pentru fotoliul de primar în Sectorul 3 al Capitalei.

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 3 a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor la funcţia de primar.

Nicuşor Dan spune că în campania electorală va fi o luptă între comunism şi anti-comunism

Printre candidaţii intraţi în cursa electorală se află actualul primar, Robert Negoiţă, dar şi viceprimarul general Aurelian Bădulescu sau directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru.

Cei care îşi vor disputa funcţia de primar la sectorul 3, în alegerile locale din 27 septembrie, sunt:

  1. George Mihail Neamţu (PMP) – lector universitar
  2. Aurelian Bădulescu (PSD) – avocat, în prezent viceprimar general
  3. Adrian Moraru (PNL) – director IPP
  4. Corneliu Ştefan (PRM) – jurist
  5. Maria Magdalena Nicula (Partidul României Europene) – jurist
  6. Bogdan Valentin Brătianu (ALDE) – grafician
  7. Andrei Nicolas Pleşea (PER) – economist
  8. Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – jurist, actualul primar al Sectorului 3
  9. Ulise Toader (PPU social-liberal) – diplomat
  10. Andra Elena Triţă (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – antreprenor
  11. Florin Drăgan (Mişcarea Patrioţilor Români) – licenţiat în drept
  12. Mihaela Cristina Mostavi (Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie) – economist
  13. Ştefan Ovidiu Dima (Alianţa pentru Unirea Românilor) – inginer

Pentru Consiliul Local al Sectorului 3 au depus liste următoarele formaţiuni: PMP, PSD, Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, PRM, Partidul României Europene, ALDE, PER, Alianţa Pro Bucureşti 2020, PNL, PPU (social-liberal), Alianţa USR PLUS, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Mişcarea Patrioţilor Români, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, Partidul Noua Dreaptă, Alianţa pentru Unirea Românilor. 

Viorel Cataramă are probleme și cu semnăturile pentru locale: Biroul Electoral i-a invalidat candidatura la Primăria Capitalei

Funcţia de primar în Sectorul 4, disputată de 9 candidaţi

Nouă candidaţi îşi dispută, la alegerile locale din 27 septembrie, fotoliul de primar în Sectorul 4 al Capitalei.

În competiţia electorală au intrat:

  1. Daniel Băluţă (PSD) – medic, actualul primar
  2. Ştefănel Dan Marin (PMP) – politolog
  3. Elena Simona Spătaru (Partidul Libertate Unitate Solidaritate) – avocat
  4. Ovidiu Zară (PER) – economist
  5. Vasile Negrilă (Partidul Social Democrat Independent) – jurist
  6. Adrian Vlad Chiotan (ALDE) – jurist
  7. Gabriel Liviu Ispas (Pro România) – avocat
  8. Simion Dan Călina (PRM) – economist
  9. Constantin Titian Filip (independent) – medic

De ce alianța dintre PNL și USR-PLUS e o veste proastă pentru PSD și în privința alegerilor parlamentare, nu numai locale?

Pentru Consiliul Local al Sectorului 4 au depus liste de candidaţi Alianţa electorală PSD – PPU (social-liberal), PMP, PER, Partidul Social Democrat Independent, ALDE, PNL, PRM, Alianţa USR PLUS, Alianţa Pro Bucureşti 2020.

De asemenea, pentru un loc în Consiliul Local şi-a depus candidatura şi un independent.

11 candidaţi la Sectorul 5

Unsprezece candidaţi au intrat în cursa electorală pentru funcţia de primar în Sectorul 5 al Capitalei.

Alianța USR PLUS vrea măsuri extraordinare de protecție dacă se organizează alegeri locale

În cursa electorală au intrat:

  1. Cristian Piedone Popescu (Partidul Puterii Umaniste) – economist
  2. Cătălin Lucian Iliescu (PMP) – inginer
  3. Ion Valentin Voicu (ALDE) – inginer, actual consilier general
  4. Daniel Florea (PSD) – jurist, actualul primar
  5. Cristian Tudor Băcanu (PNL) – avocat, actual secretar de stat
  6. Ştefan Pirpiliu (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – inginer
  7. Marian Daniel Vanghelie (Partidul Social Democrat Independent) – tehnician
  8. Florin Ciomag (Mişcarea Alianţa Patrioţilor Români) – antreprenor
  9. Octavian Mirea (Partidul Ader la Democraţie Educaţie şi Reconstrucţie) – inginer
  10. Adrian Fundeneanu (Partidul Neamul Românesc) – antreprenor
  11. Adrian Ion Urichianu (PRM) – profesor

La funcţia de consilier local au depus liste de candidaţi Partidul Puterii Umaniste, PMP, Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, ALDE, PSD, Alianţa USR PLUS, PNL, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Asociaţia Pro-Rom Europa, Partidul Ader la Democraţie Educaţie şi Reconstrucţie.

S-au mai înscris în cursa pentru un loc de consilier local câte un candidat din partea Partidului Neamul Românesc şi a Alianţei Mişcarea Patrioţilor Români, dar şi un independent.

Alianța USR PLUS vrea măsuri extraordinare de protecție dacă se organizează alegeri locale

16 candidați la Sectorul 6

Şaisprezece candidaţi, înscrişi în cursa pentru fotoliul de primar în Sectorul 6, vor încerca să convingă alegătorii că merită să le acorde votul pe 27 septembrie.

În competiţia electorală au intrat:

  1. Ştefan Viorel Florescu – PMP
  2. Mihai Daneş – independent
  3. Ciprian Ciucu – PNL (preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici)
  4. Gabriel Mutu – PSD (actualul primar)
  5. Tudor Tim Ionescu – ALDE (actual consilier general)
  6. Anca Elena Bălăşoiu – Alianţa Pro Bucureşti 2020
  7. Bogdan Gabriel Iofciu – Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie
  8. Georgel Tudoraşcu – Partidul Puterii Umaniste (social liberal)
  9. Danil Tulugea – PRM
  10. Radu Lucian Dinu – Partidul Forţa Identităţii Naţionale
  11. Călin Tudose – PER
  12. Florina Bogdana Popescu – Mişcarea Patrioţilor Români
  13. Cătălin Liviu Amiroaie – Alianţa Creştin Democrată
  14. Alexandra Diana Gheorghe-Iovu – Partidul RE:START România
  15. Viorica Elisabeta Lupu – Alianţa pentru Unirea Românilor
  16. Vlad Alexandru Iancu – Partidul Social Democrat Independent

Au depus liste de candidaţi pentru consilieri locali în Sectorul 6, care au fost validate de Biroul Electoral de Circumscripţie, PMP, PSD, PNL, ALDE, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, PRM, Partidul Puterii Umaniste (social liberal), Alianţa USR PLUS, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, PER, Alianţa Creştin Democrată, Partidul RE:START România, Partidul Social Democrat Independent şi Alianţa pentru Unirea Românilor.

Totodată, au fost admise şi două candidaturi independente – Gabriel Răzvan Pisoschi şi Mihai Daneş, care candidează şi pentru funcţia de primar.

18 candidaţi la PMB

18 candidaţi au rămas în cursa pentru funcţia de primar general al Capitalei.

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a constatat marţi definitive candidaturile.

Conform procesului verbal al BEM, au fost înregistrate 24 de liste de candidaţi propuse de partidele politice sau alianţele politice, de alianţele electorale, precum şi candidaturi independente, din care 22 au fost admise în totalitate sau în parte.

De asemenea, au fost înregistrate 19 candidaturi la funcţia de primar general, din care 18 au fost admise.

Acestea sunt:

  1. Traian Băsescu (PMP) – inginer, actual europarlamentar
  2. Gabriela Firea (PSD) – filolog/ jurnalist, actual primar general al Capitalei
  3. Nicuşor Dan (independent) – matematician, actual deputat
  4. Ilan Laufer (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – profesor de educaţie fizică şi sport
  5. Ioan Sîrbu (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – medic
  6. Octavian Bădescu (independent) – economist
  7. Radu Octavian Moraru (independent) – controlor trafic aerian
  8. Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) – inginer, actual senator
  9. Radu Ghidău (Partidul Alianţa Naţional Ţărănistă) – avocat
  10. Alexandru Ion Coita (Partidul Republican din România) – expert relaţii internaţionale
  11. John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) – inginer
  12. Cătălin Ioan Berenghi (independent) – ghid montan
  13. Claudiu Richard Târziu (Alianţa pentru Unirea Românilor) – jurnalist
  14. Bogdan Stanoevici (Partidul Social Democrat Independent) – actor
  15. Florin Călinescu (Partidul Verde) – actor
  16. Ileana Daniela Nănău (PRM) – inginer
  17. Valentina Bistriceanu (PER) – economist
  18. Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) – medic veterinar

Consiliul General

Pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti au depus liste de candidaţi: PNL, PMP, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Alianţa Pro Bucureşti 2020, PSD, Alianţa USR PLUS, ALDE, Partidul Puterii Umaniste (social liberal), Alianţa Naţional Ţărănistă, Partidul Republican din România, Partidul Naţiunea Română, UDMR, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul României Europene, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Verde, Partidul Alternativa Dreaptă, PRM, Partidul Ecologist Român, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, Partidul Noua Românie.

Pentru consilier general şi-a depus candidatura şi un independent – Radu Octavian Moraru (controlor trafic aerian), care de altfel candidează şi la funcţia de primar general.

Vezi și Firea a depus lista de candidaţi pentru Consiliul General: Pe ea se află, printre alții, Petre Roman, Cornel Dinu, Dumitru Dragomir și Anghel Iordănescu

Iată bogăția mea!