luni, 25 mai 2020

Nici moartea nu aduce egalitate în fata legii în Romanica noastră

Cum poate fi legea fentata, pana si in moarte. Contra-privilegiul de a fi un om obisnuit

Atunci cand Arhiepiscopul Pimen al Sucevei si Radautilor a fost transferat cu un elicopter la Bucuresti, in urma infectarii cu SARS CoV-2, a fost adus cu el inca un pacient, un tata tanar, care nu a mai supravietuit multa vreme. A fost inmormantat potrivit legii, fara alai la cimitir si fara ca rudele sa il poata primeni, asa cum e ritualul de ramas-bun. Oamenii cei simpli si-au purtat doliul cu demnitate si fara sa vrea sa traga dupa cel mort si pe altii, pentru ca asta e sensul restrictiilor care privesc inmormantarile.

Ritualul de inmormantare, cu privegherea celui care nu mai e printre cei vii, cu insotirea acestuia pe ultimul drum, cu opririle in raspantii si, in unele asezari rurale, cu un joc de carti in care si mortul primeste o carte, nu are sensul unei bife mondene, ci pe acela al unei continuitati atat a vietii celor ramasi, cat si a comunitatii. Psihologic, faptul ca nu ai dreptul la o despartire ritualica, ca nu poti tine, asadar, traditia, echivaleaza cu o trauma greu de vindecat.

Pentru ca nu ti-ai respectat datoria fata de cel drag care a murit, asigurandu-i trecerea, iti pui la indoiala umanitatea si legaturile cu ceilati membri ai familiei si comunitatii. Si totusi, peste 1.000 de familii din Romania - am lasat o marja fina pentru cei care nu au respectat legea, dar nici nu au facut o declaratie publica din asta - au inteles ca nu pot cinsti memoria celui mort (de COVID-10, potrivit autoritatilor) si nici nu pot respecta regulile crestine punand in pericol viata celor ramasi. Doliul e ratat tocmai de egoism, iar ritualul trecerii poate fi compromis tocmai de nesocotinta fata de cei care te insosesc in durere, insotind cortegiul funerar. Si atunci oamenii s-au inchis in casele lor sa isi planga mortul, pentru a nu se inchide in fata comunitatii sau macar in fata legii. Au respectat regulilele statului, iar inima lor indoita ca nu respecta si traditia inmormantarii si-a gasit consolare in protejarea celorlati. Nu stam impreuna in doliu si mergem doar opt la cimitir, pentru ca astfel nu ii imbolnavim pe ceilalti.

Pentru ca, nu-i asa?, oamenii sunt egali macar in fata bolii si a mortii sau, acolo unde registrul e cel religios, in fata lui Dumnezeu. In acestea trei macar - boala, moartea si divinitatea - suntem la fel de slabi si la fel de avizi de ocrotire.

Ei bine, tocmai aceasta egalitate care da masura umanitatii noastre si a fondului comun pe care il impartasim a fost interzisa oamenilor simpli. In vreme ce acestia si-au ingropat mortii respectand restrictiile impuse de autoritati si mai ales viata celorlati, care ar fi fost in pericol daca ritualul despartirii si al inmormantarii ar fi fost respectat intocmai, autoritatile bisericesti de la Suceava si-au ingropat mortul, pe IPS Pimen, cu alai si mai ales cu derogare de la regulile pe care ceilalti le respecta.

Dar nu oamenii care au venit sa implineasca ritualul sunt vinovati. Nici IPS Pimen, a carui biografie are tusele intunecate ale colaborarii cu oroarea comunista, dar are si tusele luminoase ale preotului care a stat alaturi de Regele Mihai, la prima revenire a acestuia in tara. Cine a repartizat romanii in oameni simpli si oameni extraordinari in fata mortii, punand astfel la indoiala tocmai egalitatea care ne da masura umanului, au fost autoritatile, deopotriva cele religioase si cele laice.

Raed Arafat: "La un

om obisnuit

, inmormantarea are modul ei in care se desfasoara. Acolo a fost o exceptie avand in vedere situatia. Dar a fost o exceptie limitata, daca vreti, ca nu s-a facut exceptie de la problema sanatatii publice. A fost vorba de o slujba care trebuie sa se faca altfel decat la un om simplu. E ceva ce tine de religie, e altfel de slujba care se face!".

Sensul chenozei, al intruparii Fiului si al supunerii lui la suferintele omenesti, tocmai acesta e: simplitatea in umanitate este privilegiul cel mai mare care ni se da. Or, tocmai acest privilegiu i-a fost luat chiar si Arhiepiscopului Pimen, a carui moarte l-a scos din randul oamenilor obisnuiti.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Înaintaș de frunte

Petrache Poenaru: Haiduc, pandur, academician, creator al tricolorului si al primului ziar romanesc / Pe 25 mai breveta "tocul cu rezervor"

A fost haiduc în tinerețe, soldat în trupele de panduri ale lui Tudor Vladimirescu, a pus bazele primului ziar românesc și a creat drapelul tricolor, a inventat tocul cu rezervor, membru titular al Academiei Române din 1870, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, a organizat învățământul național românesc și a fost primul român care a călătorit cu trenul, iată doar câteva din lucrurile care se pot spune despre Petrache Poenaru.

Haiduc si pandur

La nici 22 de ani, tanarul gramatic Petrache Poenaru, absolvent al scolii Obedeanu din Craiova, lasa calimara cu cerneala de o parte si intra intr-o ceata de haiduci animat de dorinta de mai bine pentru neamul sau.

La prima lupta insa, ceilalti haiduci isi dau seama ca tanarul Poenaru nu are nicio legatura cu lumea armelor, afla ca e un intelectual si-l prezinta spre amuzament lui Tudor Vladimirescu.

Tudor este incantat insa de inteligenta si agerimea acestui tanar si-i propune sa i se alature, lucru primit cu entuziasm de Poenaru. Ajunge in numai cateva saptamani, sa devina chiar omul de taina al lui Tudor Vladimirescu si sef al cancelariei si al contopistilor.

Pune bazele primului ziar romanesc

Constient ca o lupta se castiga nu numai prin inaltimea idealurilor si forta armelor, ci si printr-o buna popularizare a cauzei, Petrache Poenaru ii propune lui Tudor Vladimirescu tiparirea unui ziar care sa raspandeasca in randul romanilor dorintele si scopurile armatei de panduri. Tudor accepta si astfel ia nastere primul ziar romanesc "Foaia de propaganda"

Creatorul tricolorului

Desi istoria drapelului national al Romaniei este inca neclara, cele trei culori fiind folosite aleator de mai multe armate romane de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care l-a adus definitiv in constiinta romanilor.

Inspirat se pare de francezi, Poenaru face drapelul tricolorul modern ce devine in scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, inlocuind astfel steagul vechi foarmat din doua bucati patrate de panza (alb-albastru). Preluat apoi si de pasoptisti, tricolorul ajunge din 1881 drapel national.

A inventat tocul rezervor

Viata in aramata de panduri a lui Tudor Vladimirescu nu a fost lipsita de pericol, tanarul Poenaru fiind aproape in mai multe randuri de moarte. Tudor il roaga sa paraseasca tara si sa-si continue studiile fiind astfel mult mai de folos neamului.

Pleaca asadar la studii la Viena si Paris, unde studiaza filologia si politehnica devenind absolvent al Scolii Politehnice din Paris.

In timpul studiilor breveteaza primul toc rezervor, din lume, mai intai la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul "Condeiul portaret fara sfarsit, alimentandu-se insusi cu cerneala".

Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de miliarde de oameni.

Tocul cu rezervor de cerneala "Poenaru" elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente, astfel incat sa se asigure un flux constant al cernelii si posibilitatea inlocuirii unor piese.

A fost primul toc cu rezervor de cerneala, din lume, precursorul stiloului realizat, in 1863, de Brissant si Coffin si perfectionat, in 1884, de Watterman.

Primul roman care a calatorit cu trenul

Dupa terminarea studiilor ajunge in Anglia unde la la 15 septembrie 1830 se deschidea prima cale ferata din lume, intre Liverpool si Manchester.

La 27 octombrie 1831 tanarul Petrache Poenaru, spunea printre altele: "Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douazeci de trasuri legate unele cu altele, incarcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singura masina cu aburi..."

Devine, in 1870, membru al Academiei Romane, iar in 1872, presedinte al Societatii pentru invatatura poporului.

In discursul de receptie de la primirea in Academia Romana Petrache Poenaru avea sa spuna ca "ca cele 5 luni cat a fost pandur si haiduc i-au schimbat complet destinul si va pastra toata viata in inima acele clipe marete".


NOTĂ: Material repostat




Surse folosite pentru realizarea articolului:
Viata si activitatea lui Petrache Poenaru, de Alexandru Odobescu
www.obedeanu.go.ro
Wikipedia
revista "Agero"- Medalion Petrache Poenaru, de Dr. Titus Filipas

Roșii

                                                             


This entry in our ‘Grow your own beefsteak tomatoes’ series is long overdue, but hopefully you’ve been weeding and watering and keeping things more or less under control. If your plants have gone a little bit wild, there’s still time to stake and prune them and encourage some healthy fruit.



Staking

You’ll need to stake your plants once they look like they’re starting to bend toward the ground. Tomato plants can grow pretty quickly, and by now most of you have likely taken this step. I use fairly heavy-duty 2×2 stakes, sharpened at one end. Hammer them into the ground fairly close to the main stem, but not so close as to risk root damage. First, try to lean the tomato plant on the stake in such a way that it’s standing up without being tied. Then use pieces of soft material to secure the plant to the steak in 2 or 3 places along the main stem. Don’t use wire or anyting that will cut into the stem. I use soft twine or old socks or T-shirts torn into strips. Also consider where on the plant you’re tying… left unattended a plant can grow quite a bit in just a few days and a misplaced tie can snap off a good stem as the plant grows. And don’t tie the stem tight to the stake, leave some room.


Pruning

Now that your plant has started to grow, clip off all the suckers, stems and leaves below the first flower/fruit cluster. Keeping leaves off the ground will discourage disease and pests.


Check your plant every few days. When you see suckers growing out of the crevices between the main stem and leaf stems, pinch them off.




In this image, the bottom two circles show crevice stems that have been pruned away, and the top circle shows one that still needs to be clipped.






Beefsteak tomato plants are “indeterminate,” which means they require staking and pruning to grow properly. By contrast, many cherry and grape tomato plants are determinate and grow shorter, more like bushes, and do not require staking and pruning.


NEVER PRUNE YOUR TOMATO PLANTS AFTER IT RAINS OR WHILE THEY’RE STILL WET FROM WATERING.







The tomato plant will continually try to grow new main stems out of the crevices between the existing stem and leaf stems. If you let them grow you’ll soon find that you need multiple stakes to keep the plant growing upward, and you’ll have a near-unmanageable mess on your hands. Keep a close eye on your garden and try to prune your tomato plants every few days. Leaving them for too long will make it difficult to know which stem is the true main stem and which needs to be pruned away. And never prune your tomato plants after it rains or while they’re still wet from watering. Humidity and water droplets can allow fungal spores and disease remnants to enter through the open plant wounds.


Getting bigger tomatoes

Once the clusters of tomatoes start to grow, pinch off some of the smaller duds. Meaning, if you’ve got a cluster with 5 tomatoes growing, pinch off the 2 smallest ones, or the two that look the least promising. This will help the remaining fruit to grow bigger and faster.


If you maintain your beefsteak tomato plants by adjusting the stake ties and pruning off new attempted main stem suckers, along with regular watering, weeding and fertilizing, they should grow to be 5 or 6 feet tall and produce some fairly large fruit.


duminică, 24 mai 2020

Efortul fizic, sportul combate virușii

Antioxidantul minune care combate coronavirusul. Ce au descoperit oamenii de stiinta

Un antioxidant joacă un rol crucial în combaterea Covid-19, potrivit unui studiu recent. Nu se ia din hrană, ci se eliberează natural, în timp ce facem sport.

Mișcarea este recomandată și de medicii care tratează forme severe de Covid-19, pentru că reglează glicemia.

Hiperglicemia lovește direct sistemul imunitar, în cazul oricărei infecții virale.

Studiul făcut la Universitatea din Virginia arată că antioxidantul Ec SOD apare în timpul mișcării în mușchi. Apoi, prin circulație, se lipește de organele vitale.

Reduce substanțial riscul simptomelor severe respiratorii, asociate Covid-19. În același timp, mișcarea reglează glicemia și ajută astfel sistemul imunitar.

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: "În timpul efortului glucoza va intra în celule indiferent de insulină, e un mod foarte bun de reglare a glicemiei. Efort fizic susținut înseamnă peste 30 de minute".

 

 

Glicemia crescută, chiar fară să suferiți încă de diabet, întreține orice infecție, spun medicii care tratează forme severe Covid-19.

Dr. Răzvan Vasilescu, medic primar diabet, Spitalul Colentina: "În fața oricărei infecții, nu vorbim doar de această infecție, diabeticii sunt predispuși să facă o formă mai gravă a oricărei infecții virale bacteriene, dar vorbim aici de diabet și obezitate, sunt doi factori de prognostic prost pentru pacienții infectați cu SARS CoV 2".

La Spitalul Colentina din București, spre exemplu, centru dedicat tratării Covid-19, cei mai mulți pacienți cu forme severe ajunși la terapie intensivă sunt supraponderali și obezi.

În această perioadă, prevenție împotriva eventualelor simptome severe de Covid-19 înseamnă și reducerea greutății corporale cu 10%.

Impactul benefic asupra sistemului imunitar este imediat. Scade simultan riscul cardiovascular. Medicii diabetologii spun că reducerea normală a greutății corporale însemnă preponderent legume zilnic. Plus mers pe jos alert.

 

 

În primele două luni de pandemie, spune un studiu făcut de unul dintre jucătorii mari din agricultură la nivel global, românii au cumpărat cu 30 % mai mult, decât înainte de criză, fructe și legume.

Aceasta după ce un studiu Eurostat de anul trecut ne plasa la coada consumului european de fructe și legume.

Dimitris Drisis, companie agricolă mondială: "Criza Covid -19 a schimbat tot lanțul alimentar mondial. Cum e mâncarea procesată, cum e livrată, dar și cum e cumpărată în supermarket. Românii s-au uitat în principal la fructe, legume, adică la ceva la care au avut acces imediat, alimente pe care să le spele cu mâinile lor, în loc de mâncare deja preparată, posibil atinsă cu mâinile".

Ca să eliminați orice risc, fructele și legumele se spală, individual, cu apă din abundență.

Apoi se lasă la uscat la temperatura camerei. Coronavirusurile sunt inactivate de uscăciune, cu alte cuvinte își pierd capacitatea de infectare.

 

Anglia. Vrei să ajungi sparaghelist? Trebuie să știi româna sau bulgara.

Anunţul care-i umileşte pe britanici: o fermă din Anglia le cere englezilor care vor o slujbă să vorbească fluent româna

O firmă a postat site-ul proiectului guvernamental „Culege pentru Marea Britanie" („Pick for Britain") un anunţ în care precizează că cei interesaţi trebuie să vorbească fluent bulgară sau română.

Producătorul de produse alimentare S&A, din Kent, face publicitate pentru a găsi asistenţi de irigaţii pe site-ul web al Guvernului, care recrutează britanici în şomaj tehnic sau fără locuri de muncă pentru a acoperi golurile din sectorul agricol în această vară, relatează

The Sun.

În ciuda faptului că site-ului web e adresat britanicilor temporar fără muncă din cauza crizei Covid-19, anunţul precizează că este obligatorie cunoaşterea limbii române sau a celei bulgare.  Campania este concepută pentru a ajuta fermierii care sunt puşi în faţa imposibilităţii de a-şi recolta fructele de vară din cauza restricţiilor de călătorie în Marea Britanie a muncitorilor din estul Europei.


Cunoaşterea limbii engleze este necesară doar pentru „unele poziţii", spune anunţul.

S&A este una dintre companiile care publică locuri de muncă vacante pe site-ul Pick for Britain, care a fost lansat la începutul acestei săptămâni ca parte a ofertei Guvernului de a ajuta fermierii să găsească muncitori pentru sezonul de vară şi de recoltare.

 Reclamele postate de firmă se referă la slujbe de „asistenţii la irigare", care se plătesc cu sume între 8,21 şi 8,98 lire sterline pe oră. „Pentru a solicita o poziţie calificată, va trebui să vorbiţi română şi/sau bulgară fluent. Limba engleză este esenţială pentru anumite poziţii."

Firma S&A se descrie ca „cultivator, importator, exportator şi ambalator de fructe moi şi sparanghel".

Departamentul care supraveghează campania „Pick for Britain" nu a reacţionat încă. 

 


Un adevărat rom

Povestea romului care a ajuns medic în ciuda tuturor piedicilor posibile: „Nu-mi mai este ruşine pentru cum m-am născut“

„Voi să ajungeţi mari şi să aveţi curajul să vorbiţi cu boierii de la egal la egal.“ Asta îl sfătuia bunicul său pe Ioan Cristian Irimescu (31 de ani), un tânăr medic rezident din Bucureşti, ce provine dintr-o familie de romi vătraşi. 

 

Bunicii lui au fost fierari şi cărămidari, însă Ioan Cristian Irimescu a reuşit să-şi depăşească condiţia socială, să învingă prejudecăţile şi neajunsurile şi să-şi găsească propriul drum spre succes, călăuzit mereu de  vorbele bunicului. Fără îndoială, Ioan Cristian Irimescu este unul dintre exemplele de urmat: a învăţat zi şi noapte pentru o profesie demnă şi a reuşit să ajungă în elita României.

 

Este rezident în medicină de familie şi a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti în 2019. Înainte, însă, a absolvit şi Facultatea de Ştiinţe Juridice din Oradea şi a fost bursier Roma Education Fund. Dragostea de carte i-a fost insuflată de mama sa, care l-a crescut şi l-a învăţat să aibă ambiţie, să fie puternic şi să nu dea niciodată înapoi de la ţelul său. 

 


„Sunt 164 de ani de când noi, romii, suntem un popor liber, dar istoria n-a fost blândă cu noi. Din această cauză am devenit puternici. Eu am fost încercat de sentimentul ruşinii mulţi ani. Multele prejudecăţi şi discursuri rasiste din mediul în care am trăit m-au făcut să-mi neg originile. Dar, ca orice lucru rău, m-a învăţat să înţeleg cine sunt. Acum situaţia e diferită“, spune tânărul medic rezident. 

 

„Sunt Cristian Irimescu, medic rom, bursier Roma Education Fund, fratele, copilul, prietenul, unchiul şi modelul cuiva. Nu-mi mai este ruşine pentru cum m-am născut. Îmi este ruşine de atitudinea celorlalţi faţă de romi. Mă deranjează nu doar discriminarea pe criterii etnice, ci şi discriminarea de gen, homofobia şi, în general, prejudecata. Asta nu înseamnă că eu sunt lipsit de prejudecăţi, însă exersez cu mine, cu fiecare gând murdărit de prejudecată.“ 
 

 

Mama, un izvor de inspiraţie

 

În familia sa, nu doar Cristian a reuşit să ajungă cineva; şi surorile sale au avut aceeaşi 

traiectorie în viaţă. Responsabilă de parcursul lor a fost mama, cea care a avut întotdeauna grijă să insiste ca ei să înveţe, să poată să-şi împlinească visurile, în ciuda tuturor piedicilor. 

 


  „Sora mea Jeni este asistent medical; Daniela, tot una dintre surori, este în curs de licenţiere în Ştiinţe Juridice, cu gândul să se înscrie la Facultatea de Horticultură; am o verişoară, Carmen, care acum este în Belgia şi lucrează în cercetare ca asistent de laborator. Mama este cea care ne-a sprijinit cel mai mult şi ne-a îndemnat să învăţăm, cea care a fost mereu aproape de noi. Este omul care a investit cea mai multă încredere şi energie în noi. Blândeţea şi perseverenţa ei mi-au ghidat paşii“, povesteşte Cristian.


„Nu ne-a avut decât pe noi, copiii ei. A avut de furcă şi cu familia extinsă, în încercarea ei de a se realiza prin noi. Nu există cuvinte pentru câtă dorinţă a avut să reuşim în viaţă. A ştiut mereu ce să ne spună şi, pentru mine, mama este un fel de zeu inteligent de la care nu încetez sa învăţ ceva. Este un izvor de inspiraţie şi este modelul părintelui care poate a reuşit în viaţă prin oglinzile ei, care suntem noi, copiii.“

 

În căutarea vocaţiei de medic

 

Ioan Cristian Irimescu spune că şi-a ales profesia de medic pentru că şi-a dorit să le aline oamenilor suferinţele, dar şi pentru că a aspirat la un statut social. Eforturile susţinute l-au ajutat să fie un elev de nota 10, care a intrat cu brio la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

 

„Mereu am simţit că noi nu suntem aici, pe Pământ, doar că să trăim. Eu am avut mereu pornirea de a-mi ajuta aproapele. A fost o alegere naturală, acum că mă gândesc retrospectiv. Momentul deciziei a fost după trei ani de Facultate de Ştiinţe Juridice, când am realizat că menirea mea nu este să fiu jurist şi că în altă parte exista o cale mult mai bună să pot fi fericit cu mine şi cu ceea ce fac. Aşa că medicina a fost alegerea perfectă. Am fost îndrumat şi inspirat de multe persoane, însă mama mea şi dr. Lucza Tunde, medic specialist în anestezie şi terapie intensivă din Oradea, au fost persoanele care au crezut cu tărie că pot face asta. Sprijinul lor şi faptul că au crezut necondiţionat în mine mi-au fost ca nişte mâini întinse atunci când rătăceam“, spune Cristian. 

 

Iubirea de carte a moştenit-o tot de la mama sa. Ea era cea mai bună la şcoală din familie până la apariţia copiilor săi. „Ne citea romanele pentru şcoală atunci când oboseam noi, era în curtea şcolii şi de două ori pe zi ca să ne supravegheze. De multe ori mergeam la orele de sport şi o întâlneam în biroul dirigintelui meu, Viorel Tarmure, profesor de sport, cu catalogul deschis la numele meu. Deşi ştia notele noastre, pentru că nu i le ascundeam niciodată, ea mergea acolo să transmită un mesaj: «Aceşti copii nu sunt singuri, mă au pe mine»“, îşi aminteşte tânărul. 

 

Sunetul nicovalei şi mirosul ceaiului de sunătoare

 

Amintiri frumoase are şi cu bunicii săi, care, din păcate, s-au stins şi n-au reuşit să-l vadă absolvent de Medicină. „Dimineaţa, când stăteam la ţară, mă trezeam în sunetul nicovalei şi în mirosul de ceai de sunătoare, alături de pâinea prăjită în ou, pregătite de mamaie. Mergeam cu tataie să ducem scoabele «boierilor» – scoabele sunt bucăţi de fier cu vârfurile îndoite şi ascuţite, folosite cu scopul de a prinde două grinzi de lemn ale acoperişului unei case. Copil fiind, asistam la construcţia unei căruţe de la zero, la potcovitul cailor. 

Bunica mă învăţa cum se face din lână ilicul şi cum să mulgem capra şi să facem brânză. Ea ne făcea plăcintă şi scovergi la plita de afară. Mereu ne dădea nouă ouăle de găină încă nematurizate să le mâncăm. Erau cele mai gustoase ouă. Bunicul meu a regretat că n-a moştenit fierăria unul dintre nepoţi. Când eram mic, eram fascinat cum din bucăţi de fier ieşeau tot felul de obiecte. Însă mereu aveam în cap ce-mi  spunea mama: «Să munciţi cu capul». Regret că bunicii mei n-au rămas în viaţă să ia parte la succesul de azi. Însă ştiu că spiritul lor a văzut asta şi sunt împăcaţi“, spune medicul.

 

„Eu am fost un norocos"

 

Drumul către performanţă a fost plin de provocări, dar şi de oportunităţi, iar toate l-au ajutat pe Cristian Irimescu să nu cedeze, să nu se lase învins. I-au dat puterea de a merge mai departe. Eforturile sale au fost dublate de multă ambiţie, perseverenţă şi încrederea că poate reuşi. 

 


Povesteşte că au fost dificultăţi în toate sferele, însă cel mai important e că din aceste neajunsuri a crescut mai puternic. „Nu vreau să enumăr situaţii în care m-am simţit dat la o parte, jignit şi tratat cu superioritate. Neajunsul pentru mine a fost cuib. În plus, eu am fost un norocos. Am avut sprijinul familiei, al prietenilor şi al persoanelor care au trecut tangenţial prin drumul meu către succes, dar care au pus câte-o cărămidă la ceea ce sunt astăzi. Nu sunt doar vorbe goale, le spun aşa cum au stat lucrurile în realitate. Ori de câte ori am întâlnit dificultăţi a trebuit să mă uit în stânga şi-n dreapta şi să cer ajutor. Norocul meu a fost că l-am şi primit“, spune medicul Cristian Irimescu. 

 

Astăzi, e medic rezident într-un cabinet de medicină de familie din Bucureşti. Este alături de oameni în cele mai grele momente, dar cel mai important este faptul că şi-a câştigat un statut social meritat, pentru care a muncit cu dăruire. Se simpte împlinit. Spune că familia este universul său. Este văzut ca stâlpul casei acum. Este omul care-i sprijină şi toţi sunt foarte mândri şi fericiţi de reuşitele sale. Pentru toate acestea, spune medicul, a meritat fiecare efort pe care l-a depus. 


Dacă ați găsi un milion de dolari, ce ați face cu ei?

Virginie

 Ils trouvent un million de dollars et le rendent à la police

Une famille tombe sur deux sacs sur la route. Ils étaient remplis d'enveloppes pleines de billets de banque.

Les enveloppes postales en plastique qui contenaient les billets.

Les enveloppes postales en plastique qui contenaient les billets. Image: Caroline County Police

lematin.ch
La balade de la famille Schantz a pris une drôle de tournure samedi après-midi dans le comté de Caroline, en Virginie. La mère, Emily, était au volant lorsque le véhicule devant elle a fait une embardée pour éviter un objet sur la route. Elle n'a pas réussi à faire de même et a heurté ce qui s'est avéré être un sac. Pensant que quelqu'un avait perdu ses ordures, elle a embarqué le sac sur le pont de son pickup, ainsi qu'une deuxième qu'elle a aperçu à une dizaine de mètres de là, raconte la chaîne WTR.





En rentrant chez elle, elle a ouvert les sacs avant de les jeter. «Ils contenaient des enveloppes en plastique sur lesquelles était marqué «Coffre-fort», raconte Emily Schantz. Qui a aussitôt décidé d'alerter la police. Et c'est cette dernière qui a découvert et expliqué à cette femme qu'elle avait roulé avec presque un million de dollars à l'arrière de son pickup, les enveloppes étant pleines de billets de banque.

Une livraison ratée

Une enquête a évidemment été ouverte mais la police pense que cet argent devait être livré à ne banque par service postal. Mais comment il s'est retrouvé sur la route, mystère pour l'instant. Le major Scott Moser a félicité Emily pour son honnêteté, précisant que rendre près d'un million de dollars, c'était exceptionnel. Il a ajouté que, comme les deux fils de la famille Schantz étaient à la maison lorsqu'il s'y est rendu, il avait allumé les feux de sa voiture de police pour leur faire plaisir.

Quant à Emily, elle a une explication simple à son geste: «Cela ne m'appartenait pas, je n'avais pas à le garder.»

Michel Pralong

Créé: 24.05.2020, 11h01

Virușii politici

VIRUS LA CHINE ET LES USA «AU BORD D'UNE NOUVELLE GUERRE FROIDE»

Le ministre chinois des Affaires étrangères, Wang Yi, déplore le regain de tensions avec Washington autour de l'épidémie de Covid-19. Il met en garde.

«Ce virus politique saisit toutes les occasions pour attaquer et diffamer la Chine», a fustigé M. Wang

«Ce virus politique saisit toutes les occasions pour attaquer et diffamer la Chine», a fustigé M. Wang Image: AFP

SIGNALER UNE ERREUR

Vous voulez communiquer un renseignement ou vous avez repéré une erreur ?

 
 

La Chine et les Etats-Unis sont «au bord d'une nouvelle Guerre froide», a averti dimanche le ministre chinois des Affaires étrangères, Wang Yi. Il a déploré le regain de tensions avec Washington autour de l'épidémie de Covid-19.

Les premiers malades du nouveau coronavirus ont été signalés à la fin de l'an dernier dans la ville chinoise de Wuhan (centre). Il s'est depuis répandu sur la planète et fait quelque 340 000 morts.

Donald Trump a accusé régulièrement ces dernières semaines les autorités chinoises d'avoir tardé à communiquer des données cruciales sur la gravité du virus dont la propagation aurait pu, selon lui, être endiguée.

«Virus politique»

«Outre la dévastation causée par le nouveau coronavirus, un virus politique se propage aux États-Unis» a regretté devant la presse le chef de la diplomatie chinoise, sans nommer le président américain. «Ce virus politique saisit toutes les occasions pour attaquer et diffamer la Chine», a fustigé M. Wang. Pékin et Washington étaient déjà à couteaux tirés depuis deux ans et la guerre commerciale lancée par l'administration Trump à base de surtaxes douanières réciproques qui pénalise le commerce international.

Mais la pandémie de nouveau coronavirus a poussé la tension entre les deux puissances à des sommets. «Certaines forces politiques américaines prennent en otage les relations entre la Chine et les Etats-Unis et poussent nos deux pays au bord d'une nouvelle Guerre froide» avec la crise du coroanvirus, a regretté Wang Yi.

Donald Trump a évoqué la possibilité de demander à Pékin de payer des milliards de dollars de réparations pour les dommages causés par l'épidémie. Et les Etats-Unis ont appelé à une enquête internationale sur l'origine du virus.

La Chine prête à une coopération

La Chine est «prête» à une coopération internationale pour identifier la source du nouveau coronavirus, a affirmé M. Wang. Mais une telle coopération devra s'abstenir de toute «ingérence politique», a-t-il averti.

Lundi, le président chinois Xi Jinping s'est dit favorable à une «évaluation complète» de la réponse mondiale au nouveau coronavirus une fois que l'épidémie aura été enrayée. Dans un message vidéo adressé à l'assemblée annuelle de l'OMS, l'homme fort de Pékin a balayé tout manquement de son pays dans la gestion de l'épidémie, assurant que la Chine avait «toujours» fait preuve de «transparence» et de «responsabilité» dans ce dossier. (ats/Le Matin)

Créé: 24.05.2020, 11h29


sâmbătă, 23 mai 2020

MONGOLOIZII și românii

O scrisoare-avertisment adresată poporului român de un profesor sârb de istorie

 
 
 
 
 
 
119 Votes


Foto: profesorul sârb Miodrag Stanojevic.

 

 

În lipsa unei reacţii ferme româneşti, un istoric sârb “îi pune la punct” pe extremiştii maghiari.

Să citim în cele ce urmează un text scris de profesorul sârb de istorie Miodrag Stanojevic, din Voivodina, cunoscător al limbii române, în care acesta prezintă magistral adevărul despre istoria ungurilor și despre pretențiile lor absurde, demonstrând încă o dată că somnul politicienilor naște duşmani şi trădători pe pământ românesc.

Aflat în urmă cu ceva vreme în trecere prin Satu Mare, acesta a transmis redacției cotidianului local, Gazeta de Nord Vest, o scrisoare cu următorul conţinut:

 

    Vă propun un exerciţiu de imaginaţie…

 

Ce s-ar fi întâmplat dacă:

    – un român ar fi dat foc la Budapesta unei păpuşi reprezentându-l pe Kosuth Lajos

    – un turist german ar fi incendiat la Tel Aviv o păpuşă reprezentându-l pe David Ben Gurion (n.r. primul premier al Israelului) sau pe Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului)

    – un ungur din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o păpuşă reprezentându-l pe Milos Obilic, eroul naţional al sârbilor de la Kosovopolje.

    Meciul Steaua – Ujpest : la intrarea în România, suporterii unguri aflaţi în tren au afişat “Transilvania aparţine Ungariei”, iar pe stadionul Steaua din Bucureşti au afişat românii = ţigani.

Acelaşi scenariu:

– ce s-ar fi întâmplat dacă Ujpest ar fi jucat la Beograd cu Partizan sau Steaua Roşie.

    Oare ar fi avut curajul ungurii să afişeze mesajele “sârbii = ţigani sau Vojvodina aparţine Ungariei”?

    Nu, nu ar fi îndrăznit, iar dacă ar fi fost atât de tâmpiţi să o facă, în aceeaşi seară ar fi cinat în Infern.

    De ce îşi permit asta în România? De ce nu îşi permit acelaşi lucru în celelalte ţări unde au minorităţi maghiare şi revendicări revizioniste, adică Slovacia, Serbia, Ucraina?

    Simplu, pentru că ei ştiu (aşa cum au menţionat în “Traseul Legendelor Sătmărene)” că românii sunt “un popor paşnic, binevoitor şi primitiv” şi, completez eu, un popor “imbecil de tolerant”.

Totodată ei ştiu că slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu sunt aşa. Şi nu îşi permit.

Afirm cu tărie că nu există nicăieri în lumea civilizată o ţară care să acorde atâtea drepturi unei minorităţi alogene cum acordă România minorităţii maghiare.

Şi totuşi nu vor fi mulţumiţi niciodată, sâcâindu-vă perpetuu (ca un ţânţar în miezul nopţii) cu aceeaşi pretenţie imbecilă: autonomie.

    Tupeul lor se manifestă şi prin faptul că ei consideră ca fiind similară pretenţia lor de autonomie teritorială în România cu cea a catalanilor din Spania, ignorând cu bună ştiinţă marea diferenţă: catalanii sunt băştinaşi în Spania, pe când maghiarii sunt alogeni asiatici în România.

   Pe lângă “valahi puturoşi”, maghiarii vă mai numesc şi “mămăligari”.

Îşi permit asta în ţara voastră.

Sunt derutat şi confuz, neputând înţelege cum este posibil să nu existe în rândurile poporului român, “paşnic, binevoitor şi primitiv” un profesor de istorie altruist care să explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere:

  – în anul 700 sunt menţionaţi în cronicile coreene ca fiind nişte nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei şi estul Chinei.

– în 896, şapte triburi maghiare şi trei triburi de turci khazari, fugărite din stepele Asiei de către pecenegi, se stabilesc în Panonia (locuită atunci de slavi, valahi, avari, germanici), în total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad.

Prima lor preocupare după stabilirea în Panonia a fost jaful (logic).

Incursiunile lor sângeroase s-au desfăşurat în toată Europa, ajungând până în Spania, până când Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld în 955.

– Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) unifică triburile ungureşti şi le creştinează. Totodată începe şi procesul de maghiarizare agresivă a populaţiilor din jur: germanici, valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esenţa strategiei de supravieţuire a acestui mic popor migrator asiatic în Europa.

Personalităţile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar – sârb, părinţii lui nu cunoşteau limba maghiară), Kosuth Lajos – slovac, precum şi majoritatea regilor Ungariei.

  În 1910 un istoric maghiar recunoaşte că doar 10% din unguri sunt urmaşii celor şapte triburi maghiare stabilite în Europa în 896, restul fiind populaţii maghiarizate de-a lungul timpului (valahi, germanici, slavi).

De fapt cum ar putea un ungur blond din zilele noastre să fie urmaşul cetelor mongoloide venite în Europa în secolul IX ?

Ceea ce trebuie accentuat este faptul că începând de la Ştefan cel Sfânt şi până la dispariţia regatului ungar în 1526, Transilvania nu a făcut parte niciodată din regatul ungar, fiind întotdeauna voievodat autonom.

– Înfrângerea maghiarilor de la Mohacs din 1526 în faţa turcilor şi cucerirea capitalei Buda în 1541 are ca urmare dispariţia de pe harta Europei a regatului ungar. Partea occidentală a Ungariei a fost anexată de Imperiul Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda, devenea paşalâc turcesc.

  Transilvania rămânea principat independent sub suzeranitate otomană.

– După respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă teritoriul fostului regat ungar şi Transilvania, anexiunile fiind  recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699).

   – În 1849 Kosuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă înăbuşă această pretenţie.

– În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în cadrul imperiului Habsburgic (numit din acel momentimperiul Austro-Ungar), având constituţie proprie şi o oarecare autonomie.

– În 1918, în urma înfrângerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se destramă, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească cu România.

Trebuie să subliniez imbecilitatea revizioniştilor unguri.

Cum pot susţine că Transilvania a aparţinut Ungariei 1000 de ani, când regatul Ungariei a dispărut din 1541 până în 1867, perioadă în care a fost paşalâc sau provincie habsburgică, în timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) până în 1699 când devenea provincie austriacă (ca şi Ungaria de altfel).

Deci Transilvania şi-a pierdut independenţa în 1699 şi a aparţinut până în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 până în 1867 nu a existat).

    – În 1940, în urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei a fost cedată (pentru prima dată în istorie) Ungariei.

 

 

 

Asa arăta România în 1941 (în limba rusă), după ce fusese sfârtecată de ruși, unguri și bulgari, înainte ca generalul Ion Antonescu să preia frâiele armatei române și să dea ordinul reîntregirii...

Harta: Aşa arăta România în 1941, după ce fusese sfârtecată de ruși, unguri și bulgari, înainte ca generalul Ion Antonescu să preia conducerea Armatei României…

Până în 1944, când revine României, ce au făcut ungurii în Transilvania?

Ce ştiau mai bine: au ucis valahi şi evrei, consideraţi rase inferioare.

Gena lor asiatică i-a ajutat pe unguri să devină cei mai zeloşi executanţi ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei.

 

                                iunie1941

Placuță comemorativa din Ip.

Plăcuță comemorativa la Ip, în Transilvania.

  

 

  În perioada 1940 – 1944, timp în care Transilvania a aparţinut Ungariei, populaţia evreiască de aici a scăzut cu 90%, marea majoritate fiind trimisă de către autorităţile maghiare către lagărele de exterminare naziste.

La fel s-au purtat şi în Serbia odată cu invadarea alături de germani a Iugoslaviei în 1941.

În încheiere, ca să sintetizez relaţia dintre băştinaşii valahi şi alogenii unguri, îmi îngădui un scenariu:

Un ungur pribeag bate la uşa unui valah. Acesta, ospitalier, îl primeşte în casă. Îi întinde masa, oferindu-i ce are mai bun în cămară.

Ungurul, în timp ce se ospătează, pune ochii pe nevasta valahului (frumoasă, bineînţeles) considerând că ar fi normal ca după ospăţ valahul să îi ofere şi un desert, adică nevasta.

Indignat de faptul că după ce s-a săturat, valahul nu-i oferă şi nevasta, ungurul îi trage o palmă zdravănă valahului şi încă una.

Înainte ca mămăligarul să se dezmeticească, ungurul fuge pe uliţă strigând din toţi rărunchii: săriţi oameni buni, că mă omoară valahul, sunt o victimă.

    Aşa că, valahi, fiţi înţelegători şi daţi-le şi nevasta, dar vă avertizez că nu le va ajunge.

    Următoarea lor dorinţă va fi casa voastră.”

Profesor Miodrag Stanojevic

 

Cireșele

NUTRIȚIE

Cirese: beneficii si recomandari

Fie ca este vorba despre gonartroza, fie ca este vorba despre artrita, durerile articulare sunt calmate de sucul de cirese consumat de doua ori pe zi, timp de 3 saptamani la rand.
Autor: Dr. Oana Cuzino , Medic Primar Geriatrie, Doctor în Științe Medicale, Expert DOC
Descriere:

Dr. Oana Cuzino este Medic Primar Gerontologie Geriatrie (2005) și Doctor în Științe Medicale (2005). A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carola Davila” din București în 1995 și a început activitatea medicală în cadrul INGG Ana Aslan București( 1996) unde și-a efectuat specializarea în domeniul Gerontologiei și geriatriei.

Cirese: beneficii si recomandari

Ciresele au nenumarate beneficii pentru sanatate, incepand de la echilibrarea tensiunii arteriale si pana la prevenirea cancerului.

Beneficii cirese

Iti regleaza tensiunea arteriala – ciresele sunt bogate in potasiu, despre care se stie ca este eficient in reducerea tensiunii arteriale. Potasiul contraataca efectele negative ale sodiului, Totodata, ciresele contin si quercetina, antioxidant care ajuta vasele de sange sa se relaxeze.

Iti asigura un somn odihnitor – ciresele sunt unele dintre putinele surse naturale de melatonina, hormon care scade temperatura corpului si induce starea de somnolenta.

Calmeaza durerile musculare – potrivit unui studiu publicat in Jurnalul Societatii Internationale de Sport si Nutritie, atletii care consuma suc acru de cirese pret de 7 zile inainte de o cursa importanta, au dureri musculare mai reduse, comparativ cu cei care nu consuma suc de cirese. Cercetatorii sunt de parere ca efectul antioxidant al cireselor este cel care estompeaza durerile, scazand inflamatia.

Previn cancerul – ciresele sunt bogate in betacaroten, vitamina C, quercetina si antociani, care impreuna pot preveni, dar si combate cancerul. Studiile facute recent au scos la iveala faptul ca antocianii previn mutatiile genetice care pot declansa aparitia cancerului.

Iti subtiaza talia – cercetatorii de la Universitatea Michigan au facut un studiu in urma caruia au descoperit ca antocianii din cirese activeaza o molecula care ajuta la eliminarea depozitelor de grasimi.

Te protejeaza de diabet – ciresele au un indice glicemic extrem de redus, adica 22, comparativ cu alte fructe. Spre exemplu, indicele glicemic al fructelor de padure este 40, in timp ce indicele glicemic al caiselor este de 57 – asadar, ciresele te protejeaza de diabet, dar sunt totodata si o gustare ideala pentru persoanele diagnosticate deja cu aceasta afectiune.

Incetinesc procesul de imbatranire – ciresele sunt fructele cu cel mai mare continut de antioxidanti. Antioxidantii lupta cu radicalii liberi, care determina aparitia semnelor imbatranirii pe chipurile noastre. Un pahar de suc de cirese pe zi are capacitatea de a incetini procesul de imbatranire potrivit cercetatorilor de la Universitatea Michigan.

Amelioreaza durerile articulare – fie ca este vorba despre gonartroza, fie ca este vorba despre artrita, durerile articulare sunt calmate de sucul de cirese consumat de doua ori pe zi, timp de 3 saptamani la rand.

Iată bogăția mea!