vineri, 15 noiembrie 2019
Trădătorii
joi, 14 noiembrie 2019
Veorica primește o smetie de la Ana Birchall
„Pai doamna Dancila, era in fisa postului de ministru al justitiei sa vorbesc despre justitie, despre nenorocirile pe care le-am gasit in legile facute si in timpul mandatul dvs. de ‘Comisia speciala Iordache’ de exemplu, despre asaltul asupra justitiei, ca doar nu era sa vorbesc despre vreme sau despre brose”, afirma Birchall, taios, pe Facebook.
Postarea integrala:
In „prea marea sa intelepciune”, ca sa nu spun altfel, pentru a justifica executia mea din partid, d-na Dancila afirma:
„Dupa alegerile europarlamentare, am hotarat cu totii ca nu mai discutam despre justitie, guvernul nu va interveni in niciun subiect legat de justitie. Ne-am invatat lectia si nu vrem sa mai repetam greselile facute. Doamna Birchall a iesit in spatiul public cu teme legate de justitie si acest lucru i-a deranjat pe colegi.” „Faptul ca a iesit pe declaratii pe justitie fara sa aiba acest drept, aceasta posibilitate. Faptul ca noi am inteles votul de la europarlamentare si de atunci nu am mai vorbit despre justitie.”
Pai doamna Dancila, era in fisa postului de ministru al justitiei sa vorbesc despre justitie, despre nenorocirile pe care le-am gasit in legile facute si in timpul mandatul dvs. de „Comisia speciala Iordache” de exemplu, despre asaltul asupra justitiei, ca doar nu era sa vorbesc despre vreme sau despre brose….
Cizmarul - președinte. Toți analfabeții vor să fie președinți ai României.
Acţiunile diasporei româneşti l-au enervat pe Nicolae Ceauşescu (iunie noiembrie 1989)
Dar cine era, de fapt, Nicolae Ceauşescu? A reuşit acesta vreodată să îşi exprime deschis opiniile despre propria carieră profesională? Sunt două întrebări care pot să apară dacă analizăm două dintre declaraţiile preşedintelui de atunci al României. Orgoliul lui Nicolae Ceauşescu a depăşit cu mult rezultatele muncii sale fizice din tinereţe şi, în dialogurile cu oaspeţii străini care îl vizitau, apăreau uneori situaţii stânjenitoare pentru cel care s-a înscăunat în martie 1974 preşedinte al României. De exemplu, la întâlnirea pe care a avut-o cu Jerome Davis, preşedintele Societăţii Sociologice Orientale din S.U.A. (Bucureşti, 31 iulie 1969), s-a desfăşurat următorul dialog:
"Jerome Davis: Cu ce v-aţi ocupat înainte de a fi preşedinte?
Nicolae Ceauşescu: Înainte de a fi preşedinte sau în general?
Jerome Davis: În general.
Nicolae Ceauşescu: Muncitor. Însă după aceea, după 23 August 1944, am lucrat în diferite domenii de activitate.
Jerome Davis: Doriţi să ne spuneţi câteva cuvinte? [...]".
Din acest dialog se poate observa în primul rând faptul că Nicolae Ceauşescu nu dorea să discute despre cariera sa de "muncitor". Totodată, el se considera deja preşedinte al României şi cazul nu este singular. În interviul pe care l-a acordat ziaristului american Cyrus Sulzberger la 30 octombrie 1968, la Bucureşti, a apărut o situaţie asemănătoare:
"Cyrus Sulzberger: Domnule preşedinte, când vă aruncaţi o privire retrospectivă asupra vieţii dvs., care este persoana (bărbat sau femeie), care a avut cea mai mare influenţă asupra formării persoanei dv.? Mă refer la persoane care sunt sau nu în viaţă, cum ar fi Socrate, Karl Marx, mama dv., vreun profesor sau învăţător pe care l-aţi avut în şcoală sau altcineva.
Nicolae Ceauşescu: Nu mi-am pus problema aceasta în mod deosebit, mai cu seamă în ultimul timp. Dacă ar fi totuşi să răspund mai la general, ar fi influenţa pe care am primit-o atunci când am luat legătura cu mişcarea revoluţionară din România. Aceasta a fost prin 1932.
Cyrus Sulzberger: Eraţi foarte tânăr atunci (Nota bene: Nicolae Ceauşescu a împlinit 14 ani la 26 ianuarie 1932! – nota P. Opriş).
Nicolae Ceauşescu: Da".
În acest caz se poate remarca şi o incapacitate a liderului comunist de a-şi exprima sincer şi deschis aprecierea faţă de anumite persoane sau personalităţi, fapt ce ar putea să ne ofere o explicaţie logică din domeniul medical pentru evoluţia ulterioară a sa către megalomanie.
Exagerarea şi ambiguităţile existente în răspunsurile lui Nicolae Ceauşescu privind propria carieră profesională din perioada interbelică şi din timpul celui de-al doilea război mondial denotă o făţărnicie a liderului politic român şi o lipsă de respect faţă de auditoriul său – care putea să se informeze şi pe alte căi despre cariera ucenicului de cizmar care a devenit agitator comunist şi, după ocuparea României de către trupele sovietice, a fost promovat pe linie de partid până în cele mai înalte funcţii de demnitar ale statului român. Competenţa profesională nu mai avea nici o relevanţă în momentul în care pe scenă apărea agitatorul cu carnet roşu de membru al Partidului Comunist Român în buzunar şi cu lozincile sale sacrosante, urmând întocmai exemplul oferit de autorităţile de la Moscova.
Revenind la anul 1989, declaraţiile lui Nicolae Ceauşescu din vara acelui an ne dezvăluie o persoană nervoasă şi iritată de schimbările care se efectuau în alte state comuniste din Europa. De exemplu, preşedintele României a fost deranjat vizibil de ceremonia care s-a desfăşurat la Budapesta pentru reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Imre Nagy, fost prim-ministru al guvernului R.P. Ungare în perioada 1953-1955 şi în toamna fierbinte a anului 1956. În cursul zilei de vineri, 16 iunie 1989, televiziunea ungară a transmis în direct imagini de la locul de desfăşurare a evenimentului comemorativ, între orele 09.00 şi 16.00.
Organizarea de funeralii naţionale pentru fostul prim-ministru al Ungariei a fost considerată de Nicolae Ceauşescu drept o acţiune deosebit de periculoasă pentru comunismul pe care îl propovăduia. Această idee apare şi în stenograma şedinţei din 16 iunie 1989 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. – reuniune desfăşurată chiar în ziua în care, la Budapesta, erau reînhumate osemintele lui Imre Nagy.
Tot atunci, Nicolae Ceauşescu i-a criticat şi jignit pe românii care au ajuns în capitala Ungariei, astfel: "Au găsit câţiva derbedei; oricine poate să găsească derbedei şi să se denumească "România liberă" – au primit o serie de legionari în aceste zile din Occident – aşa-zisa "Uniune a românilor liberi" – că sunt tot felul de grupări fasciste care şi-au găsit locul şi au participat la aceste manifestări în Ungaria.
Nu se pot admite asemenea lucruri! Oriunde s-ar întâmpla, trebuie să luăm poziţie şi am luat poziţie! [...]
Avem posturi de radio, unele să fie mai active pe problemele acestea, să nu tratăm numai în general!
Apărarea socialismului este obligaţia tuturor comuniştilor! Oriunde este în pericol socialismul, trebuie să-l apărăm! Aceasta este situaţia! (subl.n.)".
Deşi în zvonurile care circulau la acea vreme în România se putea observa cu uşurinţă faptul că românii nu doreau ca Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia de secretar general al P.C.R. la Congresul al XIV-lea, membrii Comitetului Politic Executiv au aprobat în mod tacit, în şedinţa din 13 noiembrie 1989, ideile principale din raportul care urma să fie prezentat de Nicolae Ceauşescu în prima zi a Congresului, precum şi modul de desfăşurare a lucrărilor în forul suprem al partidului. În acest fel, membrii Comitetului Politic Executiv l-au girat din nou pe Nicolae Ceauşescu pentru a se menţine la putere, iar lipsa lor de reacţie faţă de schimbările majore de pe continentul european din toamna anului 1989 a avut consecinţe negative atât pentru propriile cariere politice, cât şi pentru cetăţenii României în anii care au urmat.
Trei zile mai târziu, membrii Comitetului Politic Executiv au fost convocaţi de urgenţă de Nicolae Ceauşescu din cauza demonstraţiilor care au avut loc în faţa ambasadelor României de la Moscova, Budapesta, Praga şi Berlin. Cetăţenii care au protestat atunci în capitalele celor patru state europene – împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al P.C.R. – au primit din partea acestuia acelaşi cuvânt jignitor: "derbedei".
Este interesant de remarcat faptul că Nicolae Ceauşescu şi-a adus aminte la 16 noiembrie 1989 despre cazul de spionaj din 1971-1972 al generalului român Ion Şerb, în contextul unor "manifestări «în cinstea Congresului [al XIV-lea al P.C.R.]», care au avut loc la ambasadele noastre la Moscova, la Budapesta, la Berlin şi la Praga, organizate de diferite grupuri mici, după cum se arată, dar care sunt elemente, cum spun cei de la Moscova, declasate, fără serviciu, studenţi, speculanţi şi membri ai unor grupări extremiste, sub influenţă occidentală (subl.n.)" [1]. În şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. convocată în mod special, preşedintele României i-a criticat pe membrii grupurilor anticomuniste româneşti din capitalele U.R.S.S., Cehoslovaciei, Ungariei şi Republicii Democrate Germane după exact o săptămână de la transformarea Zidului Berlinului într-o imensă piesă de muzeu în aer liber. Nicolae Ceauşescu îi considera vinovaţi pe liderii politici de la Moscova şi Budapesta pentru că au permis acele manifestaţii publice în faţa ambasadelor României şi a insistat mult pe ideea complotului internaţional împotriva ţării pe care o conducea: "Probabil că unii vor să şi provoace, să sustragă atenţia! Este clar că agenţi au avut şi mai au şi acum în România! La timpul respectiv am condamnat pe generalul Şerb, care pe urmă a venit şi a recunoscut faptele. Dar trebuie să luăm o atitudine foarte fermă şi orice trădare trebuie lovită fără nici un fel de clemenţă! [...] Scopul este acelaşi – de a încerca, pe calea aşa-zis paşnică – reinstaurarea societăţii capitaliste, adormind vigilenţa popoarelor, corupând, făcând promisiuni şi recurgând la toate mijloacele şi la toate căile. Să adoptăm o poziţie foarte fermă şi pe plan internaţional, şi în ţară! Acum vedem că ce bine este că am plătit datoria!? Ce ne-ar fi frecat ăştia! (subl.n.)".
Era vorba despre datoria externă a României, pe care tot Nicolae Ceauşescu a aprobat-o şi supervizat-o, iar la sfârşitul anilor ’70 a scăpat-o de sub control din cauza finanţării unor investiţii nerentabile în economia naţională. Aceasta a fost achitată în întregime şi înainte de termen în deceniul următor – total nejustificat şi în mod greşit din punct de vedere economic, în opinia noastră – deoarece era foarte dificil pentru Nicolae Ceauşescu să răspundă coerent şi convingător unor investitori străini care doreau să cunoască amănunte despre eficienţa economiei româneşti. În definitiv, ei erau interesaţi de rentabilitatea afacerilor lor cu autorităţile comuniste de la Bucureşti, dacă puteau să-şi recupereze banii rapid şi dacă eventualele pierderi economice aveau un caracter temporar sau permanent. Existau şi cetăţenii români care trăiau în ţară şi erau capabili să pună sub semnul întrebării planul lui Nicolae Ceauşescu de a rezolva criza politică, economică şi socială prin care trecea România, însă aceştia se aflau sub ameninţarea permanentă a unui sistem represiv (în primul rând, Securitatea, Miliţia şi aparatul judecătoresc – toate fiind obediente faţă de piramida puterii politice comuniste), iar aparatul propagandistic al P.C.R. dădea tonul pentru adularea celui care s-a încăpăţânat până la 25 decembrie 1989 să creadă că este un geniu politic şi că are dreptul şi chiar datoria să conducă poporul român împreună cu soţia sa.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
miercuri, 13 noiembrie 2019
Iohannis, vorbește și cu mine! Îs o fată frumușică.
Dăncilă, după refuzul dur al lui Iohannis de a participa la dezbatere: Un moment de o aroganță monstruoasă
"Un moment de o aroganță monstruoasă. Am văzut un președinte care ne spune că singura lui realizare este că a dat jos un guvern legitim", a spus Dăncilă, la scurt timp după conferința de presă a lui Klaus Iohannis care a refuzat o dezbatere pe motiv că nu poate legitima "comportamentul mizerabil al PSD".
Candidata PSD a comentat că șeful statului spunea în 2014 "că o dezbatere este absolut necesară si așteptată de toți românii". "Ne spune că românii nu mai merită o astfel de dezbatere? Ne putem aștepta să ne spună că românii nu-și mai pot exprima opțiunea politică dacă nu e PNL?", a mai spus ea.
Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că nu va participa la nicio dezbatere cu candidatul PSD, Viorica Dăncilă, invocând ca principal argument faptul că fostul premier a fost parte activă a tuturor mârlăniilor PSD-iste" și a "sprijinit activ încercările de acaparare a Justiției"
Trupele speciale în acțiune. Șmanglitori, feriți - vă!
Marius Baciu, antrenor Turris Turnu Măgurele, reținut de trupele speciale direct de la stadion
Există, de asemenea, informații conform cărora fostul căpitan al Stelei ar fi fost urmărit de către Comisia de Integritate din cadrul Federației Române de Fotbal tocmai pentru că ar fi jucat sume considerabile la pariuri.
Ce spune fostul patron al lui Marius Baciu de la Daco-Getica
"Îmi găsesc foarte greu cuvintele. Este pentru prima dată cănd la mine la stadion vin trupele speciale. Toți copilașii erau speriați, după ce i-au văzut pe cei care erau îmbărcați ca în filme cum îl ridicau pe Marius. Nu știu pentru ce a fost reținut Marius Baciu. El a fost unul dintre căpitanii Stelei și nu este deloc plăcut ce i se întâmplă în aceste momente. Pe mine m-a anunțat șeful nostru de la pază și mi-a spus tot ce s-a întâmplat la stadion. Doar Marius Baciu și Dumnezeu știu ce a făcut. Chiar nu știu ce să vă mai spun. Mă gândesc acum la familia lui Marius" - Ionel Ciuclea, potrivit Mediafax.
În vârstă de 44 de ani, Baciu a jucat de-a lungul carierei de fotbalist la formații precum Inter Sibiu, Gaz Metan Mediaș, Steaua București, Lille, Oberhausen, Panserraikos, Oțelul Galați și U Cluj.
Marius Baciu este antrenorul echipei Turris din data de 25 octombrie 2019.
Aici poți vedea momentul în care Baciu este ridicat de trupele speciale:
*Sursa: gsp.ro
luni, 11 noiembrie 2019
Vin ai noștri, pleacă ai noștri...
Noul SGG a început să-și pună oamenii pe funcții: La Transelectrica sunt aduși membri ai PNL București, printre care și Sebastian Burduja
Secretarul General al Guvernului, Antonel Tănase, a trimis către Transelectrica o listă cu 7 persoane pe care le propune în funcția de membri provizorii ai Consiliului de Supraveghere, în condițiile în care mandatele actuale expiră pe 29 noiembrie. În acest sens a trimis încă din 8 noiembrie o adresă către Transelectrica, solicitând completarea ordinii de zi a următoarei AGA, convocată pentru 26/27 noiembrie. Solicitarea a fost făcută la doar două zile după ce SGG a devenit acționar. Reamintim că în urma reorganizării Guvernului, Transelectrica și Transgaz au fost transferate de la Ministerul Economiei la SGG.
Printre cele 7 propuneri se află și membri PNL, de la aproape toate filialele PNL București, cel mai cunoscut fiind Sebastian Burduja. Acesta este șeful PNL Sector 1. A condus Partidul Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), care în martie 2019 a fuzionat cu PNL. Este fiul bancherului Marinel Burduja, fost vicepresedinte Bancorex. O altă propunere este Jean Badea, prezentat de SGG ca informatician. Este secretarul general PNL Sector 2. Altă persoană propusă este Jean Valentin Comănescu, consilier local PNL Sector 4. Este prezentat ca economist. De la PNL Sector 5 este propus Oleg Burlacu, prezentat ca avocat. Alte două propuneri sunt Luiza Popescu, inginer, și Adrian Goicea, economist. Potrivit surselor HotNews.ro, Goicea ar fi susținut de PNL Sector 3 și ar urma să fie și președintele Consiliului de Supraveghere.
Petiție online
O petiție online cere pensionarea profesorilor la 55-57 de ani pentru că "75% dintre elevi au probleme de comportament". Inițiatorii susțin că au ajuns în atenția Ministerului Educației
"Așteptăm un răspuns favorabil și din partea Parlamentului României", afirmă inițiatorii, Euro Education Federațion, care se prezintă pe site-ul propriu drept o federație pentru activități și servicii private pentru tineri și pentru educație non-formală în lume.
Autorii petiției susțin, în sprijinul inițiativei lor, că peste trei sferturi dintre elevi "au probleme de comportament" și că "principala clasă socială care contribuie la dezvoltarea unei națiuni este subestimată".
Textul petiției:
Mi-e dor de tine.
Povestea frumoasă din spatele mesajului "Mi-e dor de tine" scris la Londra în preajma alegerilor prezidențiale 2019
"Mi-e dor de tine, tati!" De fiecare dată când vorbesc cu fetița mea la telefon și mă întreabă cât mai durează până mă întorc acasă simt că mă prăbușesc. Îmi dau lacrimile, dar nu vreau să simtă asta. Mă gândesc că poate dacă vede că sunt puternic va fi și ea puternică și va înțelege că mai durează un pic până mă întorc.
"Brexitul e o tâmpenie, tati! Nu e așa?"
"Da, tati, așa e!"
"Și tu te ocupi de tâmpenii, tati?" …
Nu știu cum să răspund la întrebarea asta așa că încerc să schimb subiectul: "Cum a fost azi la școală?" "Bine! Azi am ieșit afară și am jucat fotbal. Am stat în poartă și să știi că…" și discuția noastră continuă câteva minute despre lucrurile care i s-au părut ei importante în ziua respectivă.
Câteodată de la celălalt capăt al firului se aude: "Tu ce ai făcut azi?" Și atunci încerc să îi explic pe înțelesul ei de ce, chiar dacă am stabilit deja că e o tâmpenie, Brexitul e un eveniment foarte important. Uite, se întâmplă și asta, și asta, și am fost și acolo. "E cam plictisitor ce faci tu", vine dur verdictul.
Franchețea ei mă binedispune pe moment, dar trebuie să fac în așa fel încât data viitoare să îi povestesc lucruri care să i se pară mai interesante. Nu aș vrea să rămână cu impresia că absența mea de acasă e provocată de niște "tâmpenii plictisitoare". Acum, însă, trebuie să închidem. "Hai, fugi la culcare, că e târziu și mâine te trezești devreme!" "Pa, tati! Te iubesc!" "Și eu te iubesc, tati! Să fii cuminte, da?" "Mi-e dor de tine, tati!" "Și mie de tine, iubita mea! Și mie de tine!"
"Mi-e dor de tine" în Canary Wharf
Când ieși din stația de metrou Canary Wharf te simți dintr-o dată foarte mic printre zgârie-norii celui de-al doilea district financiar al Londrei. Imediat în dreapta este sediul agenției Reuters. Pe partea opusă se înalță cele 33 de etaje ale clădirii în care activează banca JP Morgan. Sunt despărțite de apele "docului de mijloc" (Middle Dock).
Undeva, pe cheiul din stânga, cam la un metru deasupra nivelului apei, a apărut săptămâna trecută o instalație luminoasă cu un mesaj în limba română, simplu, dar puternic: "Mi-e dor de tine".
"Avem cu toții cunoscuți, prieteni, poate chiar rude care au decis să plece din România, împinși de la spate de circumstanțele de acasă sau de oportunitățile pe care le-au găsit în afară. Iar noi vrem să le remintim că cei de acasă nu i-au uitat, că se gândesc mereu la ei și sperăm ca într-o zi să putem crea împreună în România acele oportunități pe care ei le-au găsit acum în altă parte", spune Andi Daiszler, fondatorul Lights On România, un festival de instalații de lumină, a cărui primă ediție a avut loc anul trecut la Cluj.
Atunci, pe unul dintre podurile care traversează Someșul, publicul a putut să simtă pentru prima dată puterea lui "Mi-e dor de tine". "În acest an am vrut să ducem mesajul mai departe", mai spune Andi.
"Și ne-am dorit foarte mult ca el să ajungă acolo unde oamenii ar avea nevoie de o mică amintire a ceea ce înseamnă România, așa că ne-a venit ideea să trimitem mesajul "Mi-e dor de tine" într-un oraș în care trăiește o mare comunitate de români și așa am ajuns în Londra, unde statisticile arată că trăiește cea mai mare comunitate de români, într-un oraș din afara granițelor României", mi-a mai zis Andi.
În Canary Wharf vin zilnic la serviciu peste o sută de mii de persoane și oricât ar fi de grăbite să ajungă în birou, oricât de absorbite ar fi de ecranul telefoanelor mobile sau de muzica tare din căștile de ultimă generație, nu vor avea cum să evite întâlnirea cu mesajul de pe chei. Unii vor ridica probabil din umeri și vor trece mai departe fără să își bată prea tare capul cu acele cuvinte de neînțeles. Alții vor citi poate explicațiile de pe panoul amplasat în apropiere și se vor mulțumi cu atât. Dar poate că vor fi și unii care vor citi explicațiile și vor vrea să știe mai mult și vor căuta un coleg sau un prieten român care să îi facă să înțeleagă mai bine ce e cu acest "Mi-e dor de tine".
"În momentul în care am aprins pentru prima dată mesajul în Londra, am întâlnit cupluri mixte, de români și alte naționalități, și românii le explicau celorlalți ce înseamnă și care sunt semnificațiile acestor cuvinte. Foarte mulți dintre britanicii cu care noi am discutat și le-am explicat ce înseamnă acest mesaj și la ce face referire ne-au spus că pe ei îi face cumva să se gândească la Brexit și că le trezește o simpatie vizavi de tot ce înseamnă comunitatea europeană pe care o vor părăsi o dată cu ieșirea din Uniunea Europeană."
Și pentru că atunci când spui cuiva "Mi-e dor de tine" răspunsul este de cele mai multe ori "Și mie", acest mesaj va fi aprins pe 21 noiembrie la Cluj, în deschiderea celei de-a doua ediții Lights On România. Povestea va continua o săptămână mai târziu la București, unde se va aprinde al treilea mesaj, "Te aștept", ca o continuare firească a unei conversații purtate cu cineva drag, care în acel moment nu poate fi lângă tine.
Dan Vasiliu este corespondentul Radio România Actualități la Londra.
sâmbătă, 9 noiembrie 2019
Scorușul negru sau Aronia
Aronia provine din America de Nord, arbustul fiind cultivat atât în scopuri decorative, cât și pentru numeroasele proprietăți benefice ale fructelor sale. În ţări precum Serbia, Rusia sau Bulgaria, aronia face parte din programele pomicole.
Pe lângă scopul decorativ, pot exista şi plantaţii agricole, deoarece fructele de aronia sunt comestibile, iar conţinutul bogat în substanțe nutritive poate fi un bun motiv pentru înfiinţarea acestei culturi și pe teritoriul țării noastre. Planta nu este pretenţioasă la căldură, rezistă la îngheţ, boli sau dăunători.
Aronia: vitamine
Aronia este extrem de bogată în vitamine, minerale și antioxidanți. Pomușoarele de culoare neagră conțin vitaminele A, B2, B6, B9, C, plus vitamina E și Q (care este foarte rară și ajută la distrugerea celulelor bolnave, în cazul cancerului, a bolii Parkinson și astmului). Orice tip de aronia conține antioxidanți necesari pentru a lupta împotriva radicalilor liberi. De asemenea, aronia conține mai multe minerale, cum ar fi fierul, manganul, iodul și fosforul.
Superfructele de aronia au un conținut foarte mare de antioxidanți, de 15 ori mai mare decât afinele, merișorul sau rodiile. Au un conținut mare de proantocianine, care se găsesc și în semințele de struguri și acid chinic.
De asemenea, acest fruct conține sorbitol - un zahăr de fructe, foarte rar întâlnit și utilizat ca îndulcitor. Sorbitolul descompune încet grăsimile din organism, ceea ce îl face perfect pentru consumul zilnic.
Aronia: Proprietăți
- Previn și chiar pot trata anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon;
- Ajută la reglarea tensiunii arteriale, în cazul anumitor boli ale inimii;
- Contribuie la elasticitatea vaselor de sânge și tratează arteroscleroza;
- Reglează nivelul glicemic și tratează diabetul de tip II;
- Încetinesc procesului de îmbătrânire;
- Sunt un bun tonic și ajută la combaterea stresului și a oboselii;
- Sunt benefice pentru creier și un remediu important pentru a preveni pierderile de memorie;
- Sunt recomandate în cazul bolilor de piele și ale capilarelor;
- Au efect antihistaminic (contra alergiilor și rinitelor);
- Îmbunătățesc metabolismul și ajuta la menținerea greutății;
- Ajută organismul în caz de intoxicații și îl protejează de radiații;
- Previn infecțiile virale și bacteriene, în bolile contagioase la copii;
- Regenerează masa musculară și osoasă;
- Au rol benefic în curățarea colonului, combaterea constipației și a hemoroizilor.
Aronia nu este un fruct alergen şi nici nu au contraindicaţii, de aceea, pot fi oferite bebeluşului de la vârsta de un an, ca și majoritatea fructelor de pădure.
În stare proaspătă, fructele de aronia au un gust amar şi astringent. După congelare, se reduce cantitatea de tanine și aronia capătă un gust ceva mai dulce. Pot fi folosite la prepararea prăjiturilor, smoothie-uri, din ele se pot face gemuri sau dulceţuri. Fructele pot fi uscate, apoi rehidratate în timpul iernii și folosite la fel ca cele proaspete.
Din fructele uscate se poate face ceai, dar prin fierbere o parte dintre vitamine vor fi distruse. De aceea, cel mai indicat pentru menținerea substanțelor nutritive, este sucul de aronia. Dacă acesta este obţinut prin presare la rece, sucul de aronia păstrează proprietăţile antioxidante şi din conţinutul bogat de vitamine.
Aronia nu este un fruct alergen şi nici nu au contraindicaţii, de aceea, pot fi oferite bebeluşului de la vârsta de un an, ca și majoritatea fructelor de pădure.
În stare proaspătă, fructele de aronia au un gust amar şi astringent. După congelare, se reduce cantitatea de tanine și aronia capătă un gust ceva mai dulce. Pot fi folosite la prepararea prăjiturilor, smoothie-uri, din ele se pot face gemuri sau dulceţuri. Fructele pot fi uscate, apoi rehidratate în timpul iernii și folosite la fel ca cele proaspete.
Din fructele uscate se poate face ceai, dar prin fierbere o parte dintre vitamine vor fi distruse. De aceea, cel mai indicat pentru menținerea substanțelor nutritive, este sucul de aronia. Dacă acesta este obţinut prin presare la rece, sucul de aronia păstrează proprietăţile antioxidante şi din conţinutul bogat de vitamine.
Vasilica Rodica Nica=Vasilica Viorica Dăncilă
Portret de candidat Viorica Dancila, povestea unui paradox
Dna Dancila este cu adevarat un personaj paradoxal, caruia viata i-a dat enorm aparent doar pentru a putea pune in scena spectacolul desavarsit al inadecvarii perfecte.
Domnisoara Vasilica Rodica Nica a fost un personaj mediu si mediocru al Romaniei comuniste provinciale. Destul de constiincioasa, dar nici pe departe sclipitoare, a reusit cumva sa se agate de ultimul vagon al garniturii elevilor din scolile bune ale Ploiestiului pana in clasa a X-a. Treapta a doua a fost insa limita si a trimis-o la periferie, la Liceul energetic de la periferie.
A avut o copilarie si o tinerete marcata de cel putin o trauma, a divortului parintilor. Cat de tare a afectat-o poate sugera schimbarea prenumelui Rodica, preferinta tatalui sau, care si-a botezat la fel si fiica din a doua casatorie.
Corectia treptei a II-a a fost urmata de cea a esecului la examenul de admitere la Politehnica din Bucuresti. Nu a renuntat totusi si a continuat dupa puterile sale la Institutul de Petrol si Gaze, sectia Foraj. Parcursul profesional parea setat. A terminat in 1988, a primit repartitie la Videle, inginer la Petrom si profesora la Liceul Industrial.
Daca adaugam mariajul fericit, care rezista si astazi, s-ar putea spune ca doamna, deja, Dancila Viorica se putea considera realizata in limitele sale reale.
Primul accident a fost intrarea in politica, initial la nivel modest: consilier local Videle si sefa organizatiei de femei PSD Videle. Urmatorul accident a fost intalnirea cu Liviu Dragnea, care din 2001 a devenit presedintele executiv al PSD.
Ce a vazut dl Dragnea in ea nu stim, dar putem banui - obedienta naiva si, probabil, admirativa perfecta.
Dragnea a lucrat intotdeauna cu metoda si rabdare, iar unul dintre obiectivele lui, din momentul cand a intrat in sosete flausate si cu geaca de piele artificiala in biroul lui Adrian Nastase pentru a i se pune la dispozitie, a fost sa-si creeze propria masa de manevra si propria armata de fideli.
Toti cei care-l cunosc din vremurile pesedismului sau incepient spun despre Dragnea ca era prudent, calculat si tenace.
Iar Viorica Dancila a facut parte din planul lui. Dovada ca a existat un plan este trimiterea consilierei locale de la Videle la masterul de la SNSPA, intre 2004 si 2006, specializare in Spatiul public european. Ce spune despre acea perioada a SNSPA faptul ca a acordat o diploma de invatamant post-universitar unei persoane cu anvergura intelectuala a dnei Dancila este o alta discutie.
Cu acest
face-liftacademic, prima mare inadecvare, dna Dancila a fost numai buna sa ajunga in 2009 din Consiliul Judetean Teleorman direct in Parlamentul European, iar dupa un an, liderul delegatiei PSD in PE. Alta inadecvare.
Ce a facut dna Dancila acolo a ramas consemnat in fisa de eurodeputat a domniei sale. Cateva rapoarte, cateva luari de cuvant.
Viorica Dancila, a saptea legislatura a PE Viorica Dancila, a opta legislatura a PEDincolo de asta insa nimeni nu stia cine e dna Dancila. Abia cand a ajuns premier, multi colegi din PE au aflat, potrivit propriilor spuse, ca exista. Desi
CV-ul domniei salearata ca ar fi o foarte buna cunoscatoare a limbii franceze si o buna cunoscatoare a limbii engleze, nimeni nu a auzit-o vorbind in aceste limbi vreodata.
Si a fost sansa domniei sale ca a vorbit foarte putin, pentru ca atunci cand a facut-o s-a intamplat ca in
interviul pentru theparliamentmagazine.eu, dupa care Politico scria ca
"eurodeputatul roman Viorica Dancila a dat un exemplu stralucit de evitat de raspuns in Revista Parlamentului. In ciuda faptului ca i-a fost pusa o serie de intrebari foarte simple, nu a raspuns la niciuna. Intrebata sa isi descrie stilul politic in trei cuvinte, a folosit 39. Nu a putut sa isi aminteasca nicio realizare cu care sa surprinda cititorii, nici sa numeasca o carte care a inspirat-o, in ciuda faptului ca 'adora sa citeasca'".Sau ca in
interviul in care a inclus Iranul si Pakistanul in UE. V-o aduceti aminte probabil pe dna eurodeputat inainte de a fi premier: manichiura cu model pe un degetel si coafura pe care Cristian Tudor Popescu o asemana cu blana unui pavian.
Urmatoarea etapa a inadecvarii si imposturii a fost atinsa cand Liviu Dragnea, dezamagit de doi premieri, a recurs la solutia cea mai sigura pe care o putea gandi, adica la produsul sau politic cel mai fidel.
Surprinzatoare nu a fost propunerea. Surprinzatoare, poate si pentru dl Dragnea, a fost ca persoana cu un asemenea profil, CV si pregatire a fost desemnata premier de dl Iohannis, fara obiectii.
In prima perioada a mandatului, dna Dancila parea ca nu intelege prea bine ce i se intampla. Parea complet confuza si exista relatari credibile din Palatul Victoria despre crizele frecvente de plans. Ulterior, dna Dancila s-a plans ca Liviu Dragnea ar fi izolat-o in interiorul guvernarii. Ceea ce este posibil, explicabil nu prin teama lui Dragnea de capacitatile dnei Dancila, ci, dimpotriva, de incapacitatile premierului.
Ce ramane din mandatul Vioricai Dancila? Cu adevarat doar nenumaratele prostii pe care le-a rostit. Ca era vorba despre agramatisme sau despre ineptii de fond, despre cuvinte stalcite chiar daca erau citite sau mult umor involuntar, marca mandatului dnei Dancila raman stupoarea si ridicolul.
Intr-un anume fel, Viorica Dancila din beneficiara lui Liviu Dragnea s-a transformat in victima lui Liviu Dragnea, o femeie aruncata mult dincolo de putintele ei intelectuale si transformata in simbol national al lipsei de inteligenta.
Umilinta nu a fost doar una publica. Au existat, spun toate sursele, si crancene umilinte la Scrovistea, unde Dragna, Vasilescu, Manda, Valcov si Buscu ar fi calcat-o sistematic in picioare. Se pare ca aceasta este cauza pentru care de la un anumit moment incolo dna Dancila a inceput sa apara in public tot mai des insotita de sotul ei si sunt relatari despre ciocniri dure intre dl Dancila si Liviu Dragnea.
Dar, pana la urma, in felul ei, dna Dancila s-a razbunat, pentru ca daca ea accepta sa semneze OUG pentru amnistie sau OUG de extindere a efectelor deciziei CCR privind completurile de 5 si dincolo de cei aflati inca in termen pentru contestatie in anulare, Liviu Dragnea era astazi liber, iar Romania sub cizma sa.
Ca a facut-o de frica sau dintr-o tarzie revolta nu stie decat domnia sa, dar poate cea mai teribila tradare resimtita de Liviu Dragnea a fost cea a Vioricai Dancila, care tinea primul discurs de presedinte PSD in timp ce fostul lider, creatorul sau, intra pe poarta puscariei cu hartia igienica fluturand de antena masinii.
Ca a resmitit din plin tradarea o demonstreaza faptul ca dl Dragnea s-a napustit in justitie contra creatiei sale politice.
Dar dna Dancila nu s-a oprit aici, ci a decis sa candideze la presedintie. O decizie aparent paradoxala, chiar in lumina propriilor declaratii initiale in care spunea ca i se pare mai util sa ramana presedinte de partid si premier, pozitii din care sa sustina un candidat PSD.
Dar probabil a inteles ca toboganul pe care a impins-o Dragnea nu are decat o directie si daca nu reuseste o validare politica pe cont propriu nu are oricum nicio sansa sa reziste. Preventiv si-a fixat o tinta moderata a validarii: intrarea in turul al doilea.
A avut si putin noroc. Sansa de a ajunge la tinta fixata i-a venit de la motiunea de cenzura si victimizarea care aceasta i-a permis-o, dar si din reactia de animal ranit a PSD. Partidul intelege ca daca dupa ce pentru prima data in istoria sa a pierdut guvernarea prin motiune de cenzura, tot pentru prima data va rata finala, deci va pierde locul din binomul politic de frunte si va intra in liga inferioara, riscul sa faca explozie este mare.
Daca nu o va intelege si schimbarea Guvernului va fi o euforie demobilizatoare, PSD va fi salvat de alungarea Vioricai Dancila de la putere.
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...