Zăpada vine cu semne bune în agricultura românească. ”Vom depăși recordul de producție din 2025”
Agricultura câștigă de pe urma cantităților mari de precipitații FOTO Pexels
Episodul de iarnă veritabilă a generat mulți nervi în rândul șoferilor, însă a fost primit cu entuziasm de fermieri. Deși este cel mai important fenomen de acest tip din sezonul actual, ultimele două luni au adus ninsori repetate în majoritatea regiunilor, volumele înregistrate fiind cele mai mari din ultimul deceniu. Pentru agricultură, anul debutează sub auspicii favorabile, după o toamnă cu precipitații record care au refăcut rezervele de apă din sol.
Potrivit datelor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în luna octombrie 2025 au fost înregistrate cantități record de precipitații în sudul și sud-estul țării. Doar în primele 10 zile ale lunii, 51 de stații meteorologice au înregistrat peste 100 l/mp, iar 9 dintre acestea au stabilit recorduri lunare absolute, depășind valorile maxime consemnate vreodată în luna octombrie. Rezerva mare de apă din sol dă speranțe mari fermierilor că va fi un an în care poate vor reuși să recupereze din pierderile cauzate de secetă în anii trecuți.
Cezar Gheorghe, expert Agricolumn, a explicat pentru Ziare.com cât de favorabile au fost ultimele luni pentru agricultura românească și cu ce perspective încep fermierii acest an agricol:
„Încă din septembrie am avut noroc de precipitații în România și asta a încurajat fermierii să intre și să însămânțeze culturile de toamnă. Mai mult decât atât, am avut practic cote depășite în ceea ce privește suprafețele însămânțate în toamnă la ovăz, grâu, rapiță și orz. Și episoadele de zăpadă sunt extrem de benefice. Fenomenul de levigare va îndemna fermierii să iasă pe câmp pentru a distribui îngrășământul solid".
Specialiștii Asociației Europene a Traderilor de Cereale și Oleaginoase (COCERAL) estimează pentru 2026 că cea mai bună recoltă va fi cea de grâu, dar cea mai vizibilă îmbunătățire va fi la producția de porumb, pentru care se estimează o producție de 7,8 milioane de tone, după un an slab, în care recolta a fost de doar 6 milioane de tone. România se pare că se va alinia și ea la aceste trenduri de producție.
„Avem previziuni pentru un an agricol foarte bun. Am însămânțat 2,45 milioane de hectare cu grâu si am putea ajunge la un nivel de 13,3-13,5 milioane de tone. La rapiță am însămânțat 1,04 milioane de hectare și putem spera la 3,2-3,3 milioane de tone. Iar la orz, am însămânțat 520.000 - 530.000 hectare, plus încă 70.000-80.000 hectare în primăvară, ceea ce ne poate conduce la 3,3 milioane de tone. În ceea ce privește culturile de primăvară, floarea-soarelui va crește în suprafață cu circa 80.000 hectare, până la 1.16 milioane de tone. Asta va însemna, dacă lucrurile merg bine, aproximativ 2,55-2,6 milioane de tone de semințe. Iar la porumb vom avea o suprafață extrem de redusă din cauza arșiței de vară.
Vom însămânța doar 1,54 de milioane de hectare, față de o medie până în 2022 de 2,64 milioane de hectare. Chiar și așa, vom genera marfă să acoperim consumul intern, sperăm la un minim de 8,5-9 milioane de tone. Ca un cumul de fapte, fermierii preferă să mărească suprafețele culturilor de toamna (grâu + orz + rapiță), în dauna porumbului, din cauza căldurilor și a secetei din vară. Singura excepție este cultura de floarea-soarelui care aduce venituri consistente în ferme" spune Cezar Gheorghe.
Însă o recoltă bună nu este suficientă. Chiar și în domeniile în care avem materie plină din belșug, cum este panificația sau industria uleiului, ajungem să exportăm ieftin, ca mai apoi să importăm produsul final la un preț mult mai mare. Asta pentru că nu avem capacitate de procesare. Pentru asta este nevoie de investiții, dar agricultorii români nu au reușit în anii trecuți să se concentreze pe acest segment din cauza dificultăților financiare.
Reprezentantul Agricolumn vorbește despre materiile prime cu care reușim să ieșim pe piețele externe și chiar să ocupăm locuri fruntașe:
"Românii își consolidează în acest moment poziția la nivelul Uniunii Europene. Suntem pe locul 1 la exportul de grâu, cu aproximativ 5,6 milioane de tone până în acest moment. La rapiță am atins borna de 2 milioane de tone. La semințele de floarea- soarelui ne-am dus la 600.000- 620.000 de tone. La orz, la fel, am depășit zona de 2,3 milioane de tone. Problema rămâne procesarea. Nu știm să ne calculăm valoarea adăugată la noi în țară, exportăm volum mare de marfă la preț mic și importăm la preț mare. Asta ne macină de 175 de ani".
Zăpada și celelalte precipitații nu pot să rezolve însă toate problemele fermierilor români, iar cele mai multe se rezumă la bani. În anul 2025, doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce majoritatea nu au accesat niciun tip de sprijin, fie din cauza birocrației și a cerințelor complexe de eligibilitate, fie din lipsa de resurse umane și financiare pentru pregătirea proiectelor, arată o cercetare publicată de IMM România în decembrie 2025. Tot același raport mai arată că cei mai mulți dintre banii obținuți drept finanțare, peste 70%, au mers către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole.
Cezar Gheorghe spune că nici acest an nu va fi lipsit de neajunsuri financiare, indiferent cât de prielnice vor fi condițiile meteorologice:
„Fermierii se confruntă cu o dificultate financiară. După mai multe episoade neplăcute din ultimii 3 ani, băncile și-au retras sprijinul pentru finanțarea agriculturii românești. Au fost niște comercianți locali care nu au plătit fermierii, nu au dat marfa către exportatori și astfel s-a creat acest haos financiar în piață. Mai sunt câteva bănci care finanțează, IFN-urile mai finanțează, dar costurile financiare sunt foarte ridicate, de până la 16%.".
Text din Ziare.com
