marți, 9 decembrie 2025

Europa în dezintegrare şi mamelucul nostru șef joacă șotron.

Donald Trump, atac virulent la adresa partenerilor europeni: „Nu vor mai fi țări viabile”


Președintele Donald Trump a denunțat Europa ca fiind un grup de națiuni „în declin”, condus de oameni „slabi”, într-un interviu acordat POLITICO, discreditând aliații tradiționali ai SUA pentru că nu au reușit să controleze migrația și să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, și semnalând că va susține candidații politici europeni care împărtășesc viziunea sa asupra continentului.

Atacul frontal împotriva liderilor politici europeni reprezintă cea mai virulentă denunțare a președintelui până în prezent a acestor democrații occidentale, amenințând cu o ruptură decisivă cu țări precum Franța și Germania, care au deja relații extrem de tensionate cu administrația Trump.

„Cred că sunt slabi”, a spus Trump despre liderii politici europeni. „Dar cred și că vor să fie foarte corecți din punct de vedere politic”.

„Cred că nu știu ce să facă”, a adăugat el. „Europa nu știe ce să facă”.

Trump a completat această franchețe directă, chiar abrazivă, cu privire la afacerile europene cu o serie de declarații dure pe teme mai apropiate de țara sa: a spus că va face din sprijinul pentru reducerea imediată a ratelor dobânzilor un test decisiv în alegerea noului președinte al Rezervei Federale. A spus că ar putea extinde operațiunile militare antidrog în Mexic și Columbia. Și Trump i-a îndemnat pe judecătorii conservatori ai Curții Supreme Samuel Alito și Clarence Thomas, ambii în vârstă de peste 70 de ani, să rămână în funcție.

Comentariile lui Trump despre Europa vin într-un moment deosebit de precar în negocierile pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina, în contextul în care liderii europeni își exprimă îngrijorarea tot mai mare că Trump ar putea abandona Ucraina și aliații săi continentali în fața agresiunii ruse. În interviu, Trump nu a oferit nicio asigurare europenilor în această privință și a declarat că Rusia se află în mod evident într-o poziție mai puternică decât Ucraina.

Trump a vorbit luni la Casa Albă cu Dasha Burns de la POLITICO pentru un episod special al emisiunii The Conversation. Marți, POLITICO l-a numit pe Trump cea mai influentă personalitate care va modela politica europeană în anul următor, o recunoaștere acordată anterior unor lideri precum președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul ungar Viktor Orbán.

Comentariile încrezătoare ale lui Trump cu privire la Europa au prezentat un contrast puternic cu unele dintre remarci sale referitoare la problemele interne din interviu. Președintele și partidul său s-au confruntat cu o serie de eșecuri electorale și cu o disfuncționalitate crescândă în Congres în această toamnă, pe măsură ce alegătorii s-au revoltat împotriva costului ridicat al vieții.

Trump s-a străduit să transmită un mesaj care să răspundă acestei noi realități: în interviu, el a evaluat performanța economiei cu nota „A-plus-plus-plus-plus-plus”, a insistat că prețurile sunt în scădere pe toate planurile și a refuzat să prezinte o soluție specifică pentru creșterile iminente ale primelor de asigurare medicală.

Cu toate acestea, chiar și în contextul turbulențelor crescânde din țară, Trump rămâne o figură singulară în politica internațională.

În ultimele zile, capitalele europene au fost cuprinse de consternare la aflarea veștii privind lansarea noii Strategii de Securitate Națională a lui Trump, un manifest extrem de provocator care plasează administrația Trump în opoziție cu establishmentul politic european dominant și promite să „cultive rezistența” față de status quo-ul european în materie de imigrație și alte chestiuni politice volatile.

În interviu, Trump a amplificat această viziune asupra lumii, descriind orașe precum Londra și Parisul ca fiind copleșite de povara migrației din Orientul Mijlociu și Africa. Fără o schimbare a politicii de frontieră, a spus Trump, unele state europene „nu vor mai fi țări viabile”.

Folosind un limbaj extrem de incendiar, Trump l-a numit pe primarul de stânga al Londrei, Sadiq Khan, fiul unor imigranți pakistanezi și primul primar musulman al orașului, un „dezastru” și a dat vina pe imigrație pentru alegerea sa: „A fost ales pentru că au venit atât de mulți oameni. Ei votează pentru el acum”.

Președintele Consiliului European, António Costa, a criticat luni administrația Trump pentru documentul privind securitatea națională și a îndemnat Casa Albă să respecte suveranitatea și dreptul la autoguvernare al Europei.

„Aliații nu amenință să se amestece în viața democratică sau în alegerile politice interne ale acestor aliați”, a spus Costa. „Ei îi respectă.”

În cadrul unui interviu acordat POLITICO, Trump a ignorat aceste limite și a declarat că va continua să susțină candidații favoriți în alegerile europene, chiar cu riscul de a ofensa sensibilitățile locale.

Editor : A.R.

DJI camera






### Detalii despre Brand: DJI

DJI (Da-Jiang Innovations Science and Technology Co., Ltd.) este un producător chinez lider mondial în tehnologii de zbor și camere inteligente, fondat în 2006 la Shenzhen. Compania este renumită pentru drone-uri inovatoare (cum ar fi seria Phantom sau Mavic), stabilizatoare gimbal (Osmo Mobile) și camere de acțiune, dominând piața globală cu peste 70% cotă în drone-uri consumer. DJI se concentrează pe imagistică de înaltă calitate, stabilizare avansată și accesibilitate pentru creatori de conținut, aventurieri și profesioniști. Osmo Action 5 Pro face parte din linia de camere de acțiune, lansată în septembrie 2024, ca rival direct pentru GoPro Hero 13 Black, punând accent pe autonomie extinsă, calitate video superioară în lumină slabă și integrare cu ecosistemul DJI (ex: microfoane wireless DJI Mic 2).

### Specificații Tehnice: DJI Osmo Action 5 Pro

Aceasta este o cameră de acțiune compactă, rezistentă, concepută pentru sporturi extreme, vlogging și filmări subacvatice. Iată specificațiile cheie, bazate pe date oficiale de la DJI:

| Categorie | Detalii Principale |
|--------------------|--------------------|
| **Dimensiuni și Greutate** | 70.5 × 44.2 × 32.8 mm (L×Î×Î); 146 g (cu baterie) |
| **Senzor Imagine** | CMOS 1/1.3" (dimensiune 10 × 7.5 mm), 40 MP rezoluție foto maximă; Gamă dinamică 13.5 stopuri; Pixel 2.4 μm |
| **Video** | 4K/120fps (16:9); 4K/60fps HDR; 1080p/240fps (slow-motion 32x); 10-bit D-Log M & HLG; Mod SuperNight pentru lumină slabă; Bitrate până la 130 Mbps (4K/60fps) |
| **Foto** | 40 MP (7296 × 5472); Mod burst; Live Photos |
| **Stabilizare** | RockSteady 3.0+ (EIS); HorizonSteady (360° orizontal); HorizonBalancing |
| **Ecrane** | Ecran frontal OLED 1.46" (342×342, 800 nits); Ecran spate OLED 2.5" (484×484, touch); Ambele cu strat hidrofob |
| **Baterie** | 1950 mAh; Autonomie până la 4 ore (1080p/24fps, RockSteady on, Wi-Fi off, ecrane off); Funcționează la -20°C (până la 3.6 ore); Încărcare USB-C (30W) |
| **Rezistență la Apă** | 20 m fără husă (IPX8); 60 m cu husă waterproof (EN13319); Presiometru integrat pentru adâncime/altitudine; Auto-înregistrare sub apă (de la 1 m) |
| **Stocare** | 47 GB internă; Slot microSDXC (până la 1 TB, UHS-I Speed Grade 3) |
| **Conectivitate** | Wi-Fi 6.0 (80 MB/s transfer); Bluetooth 5.3; USB-C 3.0; Suport live streaming; Integrare DJI Mic 2 (Bluetooth, fără receptor) |
| **Alte Funcții** | Subject Tracking (până la 2.7K/60fps); FOV 155° ultra-wide; 3 microfoane (48kHz); Moduri: Timelapse, Hyperlapse, Slow-Mo; Aplicație DJI Mimo pentru editare și control |
| **Accesorii Standard** | Baterie, cadru protector, clips magnetic, cablu USB-C, husă impermeabilă (opțional) |

**Adventure Combo**: Include camera standard + accesorii extinse pentru aventuri (ex: 3 baterii extra, cadru multifuncțional, selfie stick extensibil, husă waterproof, cablu de 1.5m, adaptor pentru microfon, placă dublă pentru montare). Preț estimat: ~$449 (standard ~$349), ideal pentru sporturi multiple (scufundări, ciclism, skydiving).

### Review-uri și Opinii

DJI Osmo Action 5 Pro a primit recenzii excelente, cu scoruri medii de 4.5/5 stele pe site-uri majore, fiind lăudată pentru autonomie record, calitate în lumină slabă și compatibilitate DJI. Este considerată superioară GoPro Hero 13 Black în baterie și low-light, dar inferioară în rezoluție maximă (4K vs. 5.3K). Iată un rezumat din surse de încredere (lansare 2024, actualizat 2025):

- **TechRadar (4.5/5)**: "O rivală demnă pentru GoPro, cu ecrane OLED vibrante, gamă dinamică excelentă și baterie de 4 ore. Stabilizarea RockSteady face filmările fluide chiar pe teren accidentat. Minus: Bitrate mai mic în 4K (130 Mbps). Recomandată pentru vloggeri și aventurieri."

- **PCMag (4/5)**: "Baterie revoluționară (peste 2 ore la 4K/60fps în teste reale), senzor mai mare decât GoPro (1/1.3" vs. 1/1.9"). Montare magnetică sigură, dar ecran frontal mic. Excelentă pentru low-light urban sau noapte."

- **WIRED (8/10)**: "Cel mai bun runtime din clasa sa – peste 2.5 ore la 4K. Senzor 40MP oferă detalii sharp, tracking subiect precis. Culorile default par HDR exagerat, dar D-Log M corectează perfect în post-producție. Ideală pentru moto sau skydiving."

- **Tom's Guide (4.5/5)**: "Waterproofing de top (20m nativ), stocare internă 47GB salvează spațiul. Audio clar cu DJI Mic 2. Singurul minus: Fără 5.3K. La $50 sub GoPro, e alegerea evidentă."

- **DPReview (Anunț & Forum)**: "Senzor mai mare decât GoPro, tracking subiect ca la vlogging cams. Calitate imagine rivalizează camere pro, dar așteptăm review detaliat pentru bitrate."

- **YouTube & Utilizatori (Long-term, 2025)**: Review-uri după 1 an (ex: "DJI Action 5 Pro - 1 Year Later") laudă fiabilitatea (fără defecte), calitate low-light îmbunătățită și Bluetooth mic seamless. Un utilizator Reddit: "După 2 luni, e go-to pentru vlog; audio auto cu DJI Mic, dar app Mimo uneori buggy."

**Concluzie**: Osmo Action 5 Pro excelează în autonomie, low-light și ecosistem DJI, fiind ideală pentru sporturi video. Dacă ai nevoie de 5.3K, GoPro e alternativă; altfel, e top choice la preț accesibil. Verifică promoții curente pe site-ul DJI sau Amazon.

luni, 8 decembrie 2025

Zile, vremuri apuse, zori cenușii pe cerul Europei.



M-am uitat cu un real interes la ultimele vlog-uri al lui Cosmin Avram. Cele cu Irakul și capitala Siriei, Damascul.

În anul 1994 fusesem invitat de conducerea militară irakiană. Lucram la o firmă privată, ATLAS COMPUTERS Srl. Ce vremuri! Imaginile și ospitalitatea irakiană îmi sunt vii în memorie și astăzi. În pregătirea delegației noastre am avut un lunch în doi la sediul Ambasadei Irakului la București cu ambasadorul acestei țări.

Costin Avram mi-a împrospatat memoria. Mulțumesc. Zona centrală a Bagdadului, străzile pline de magazine, irakieni care mă invitau să le trec pragul, discuțiile cu reprezentantii armatei, ofițeri superiori, generali, vizita în Babilon.

A urmat al doilea război după vizita mea. Am văzut în direct imagini la televiziunile noastre. Hotelul Al Rashid, locul unde ne cazasem, era în timpul razboiului locul echipelor agențiilor de presă. Vedeam războiul în direct.

La doi ani mai târziu am avut ocazia sa conduc delegația comercială a S. C. Electromagnetica S. A. la târgul internațional din Damasc, Siria. Ulterior am urmărit războiul din Siria și căderea regimului Assad. 

Am scris pe blogurile mele de mai multe ori despre aceste misiuni externe. Pentru delectarea Dumneavoastră vă sugerez link-uri din blog:

https://alex51ro.blogspot.com/2025/05/ma-bucur-extrem-de-mult-pentru-una-din.html?m=1

https://alex51ro.blogspot.com/2025/09/siria-culturi-antice.html?m=1

Cred ca am scris multe amintiri, de-a lungul timpului, în cele trei bloguri personale. Două le-am șters definitiv și rău am făcut. 

Reiterez, războaiele, oriunde în lume, au câteva obiective majore:

- ocuparea de teritorii; 
- acapararea bogățiilor solului și subsolului;
- devalizare în diverse forme : financiar, economic, inclusiv uman etc., colonialism, într-un cuvânt. 

Urmăriți blogurile ziaristului Cosmin Avram, cât or mai fi lăsate sa fie difuzate pe YouTube, Tik-Tok, Instagram, Facebook! Vă deschid ochii asupra micimii lumii în care trăim. 







Martorul meu, un tablou cumpărat în Bagdad, 
expoziție din holul hotelului Al Rashid

Obuzele rusești vor cădea și mai intens în Ucraina. Zelenski nu are niciun drept de a ceda teritorii.

„Nu este pregătit”. Trump îl critică pe Zelenski, după trei zile de negocieri intense pe tema planului de pace pentru Ucraina

„Cred că Rusia este de acord cu (planul), dar nu sunt sigur că Zelenski este de acord cu el. Poporul său îl adoră. Dar el nu este pregătit”, a declarat duminică liderul de la Casa Albă, potrivit Reuters și The Guardian.

Donald Trump a declarat duminică seară că Volodimir Zelenski „nu este pregătit” să semneze planul de pace elaborat de SUA cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina.

Declarația președintelui american a venit la finalul a trei zile de negocieri între Washington și Kiev, în Florida.

„Sunt puțin dezamăgit că președintele Zelenski nu a citit încă propunerea, care a fost prezentată acum câteva ore. Oamenii lui o adoră, dar el nu”, a afirmat Trump în timpul unei discuții cu reporterii.

Mai mult, liderul de la Casa Albă și-a exprimat încrederea că și Moscova ar accepta acordul de pace negociat.

„Cred că Rusia este de acord cu (planul), dar nu sunt sigur că Zelenski este de acord cu el. Poporul său îl adoră. Dar el nu este pregătit”, a mai spus Trump.

Zelenski se vede cu Steimer, Macron și Merz la Londra

Cele trei zile de negocieri între oficialii americani și ucraineni s-au încheiat sâmbătă, fără un progres evident, Zelenski calificând discuțiile drept „constructive, deși nu ușoare”.

Comentariile lui Trump vin în contextul în care Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Londra, cu premierul britanic Keir Starmer și cu liderii Franței și Germaniei, discuțiile urmând să se concentreze pe continuarea negocierilor dintre SUA și Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin nu și-a exprimat public acordul față de planul Casei Albe și a declarat săptămâna trecută că anumite aspecte ale propunerii lui Trump sunt imposibil de pus în practică.

Emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Kremlin săptămâna trecută, dar nu au reușit să obțină un progres evident.

Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a fost citat duminică de presa rusă spunând că Statele Unite vor trebui să „facă schimbări serioase, aș spune radicale, în documentele lor” referitoare la Ucraina.

El nu a precizat ce schimbări dorește Moscova să facă Washingtonul.

„Reprezentanții americani cunosc pozițiile de bază ale Ucrainei”

Planul SUA a trecut prin mai multe versiuni de când a apărut pentru prima dată în noiembrie, fiind criticat pentru că era prea indulgent cu Rusia.

În ciuda eforturilor continue ale lui Trump și ale echipei sale de a promova un acord, progresul în negocierile de pace a fost lent, disputele privind garanțiile de securitate pentru Kiev și statutul teritoriului ocupat de Rusia rămânând nerezolvate.

„Reprezentanții americani cunosc pozițiile de bază ale Ucrainei”, a declarat Zelenski în discursul său video de duminică seara.

Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o „convorbire telefonică substanțială” cu oficialii americani implicați în discuțiile cu delegația ucraineană din Florida. El a spus că a fost informat la telefon de oficialii americani și ucraineni care au participat la discuții.

„Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a obține o pace reală”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.

Donald Trump Jr amenință cu sistarea sprijinului de război pentru Ucraina

Criticile lui Trump la adresa lui Zelenski au venit în contextul în care Rusia a salutat duminică noua strategie de securitate națională a administrației Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că documentul strategic actualizat, care prezintă interesele principale ale administrației în materie de politică externă, este în mare măsură în concordanță cu viziunea Moscovei.

Documentul publicat vineri de Casa Albă arată că SUA doresc să-și îmbunătățească relațiile cu Rusia și îi acuză pe oficialii europeni că împiedică eforturile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, susținând că guvernele ignoră o „mare majoritate europeană” care dorește pacea.

Emisarul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat sâmbătă, în cadrul unui forum dedicat apărării, că eforturile administrației de a pune capăt războiului se află pe „ultimii 10 metri”. El a spus că există două probleme nerezolvate: teritoriul și soarta centralei nucleare de la Zaporojie.

Kellogg este considerat unul dintre oficialii americani cei mai apropiați de cauza Kievului, dar urmează să-și părăsească funcția în ianuarie.

Mulți alții din anturajul lui Trump, inclusiv Witkoff, s-au arătat mult mai deschiși să adopte poziții apropiate de cele ale Rusiei.

Fiul lui Trump, Donald Jr, a declarat duminică, la un forum din Doha, că Zelenski continuă în mod deliberat conflictul de teamă că va pierde puterea dacă acesta se va încheia. El a sugerat că SUA vor sista ajutorul oferit Kievului în război.

Poate înțelegeți voi că eu nu pricep!




Călin Georgescu, ieșire în presa europeană, fix în ziua alegerilor din România: atacă 'sistemul', laudă Rusia, îl glorifică pe Trump și ignoră complet suveraniștii care l-au propulsat






Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, personajul-cheie al celui mai controversat episod electoral din ultimii 30 de ani, a reapărut public după un an de tăcere, dar nu în presa română și nu pentru electoratul care l-a susținut. În timp ce România organiza alegeri parțiale, Georgescu a oferit un interviu-maraton publicației slovace Marker, primul acordat după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 – anulare care, potrivit lui, ar fi reprezentat „un pretext al sistemului” pentru a-l opri din drumul spre președinție.

Mișcarea a surprins scena politică, inclusiv zona suveranistă, având în vedere că jurnalista Anca Alexandrescu – cea care l-a promovat intens anul trecut – a candidat independent cu sprijinul AUR și al altor formațiuni național-conservatoare. Cu toate acestea, Georgescu nu a transmis niciun mesaj în România, nu a comentat alegerile și nu a susținut vreun candidat. A ales, în schimb, să vorbească în presa din Slovacia, într-un moment-cheie pentru suveraniștii români.

Georgescu, rupe tăcerea: „Nu eu am făcut lovitura de stat. Ei au făcut-o.”
În interviu, Călin Georgescu, reia acuzațiile extrem de dure la adresa statului român: „Nu eu am încercat să fac o lovitură de stat, ci ei. Eu și românii am fost cei loviți de sistem”. Susține că nu există nicio probă împotriva lui și afirmă că anularea votului reprezintă „un act politic, nu juridic”. „Nu am primit nicio scuză, nicio explicație. Așa ceva nu există în vocabularul lor”, spune Georgescu, care insistă că totul a fost o operațiune pentru a împiedica preluarea puterii de către cineva „care nu are șefi din sistem”.

Întrebat despre campania în care a fost acuzat de implicare rusească, Georgescu dă vina pe „jocuri interne”: „Nu am avut nicio legătură cu Rusia. Totul a fost făcut de alții. A fost o investiție împotriva mea, care însă a lucrat în favoarea mea, pentru că românii au înțeles mesajul meu suveranist”. El spune că „adevărul va ieși la iveală”, însă susține că documentele sunt încă secretizate.

Declarațiile sale ating și subiecte sensibile de politică externă. Spune că războiul din Ucraina este „despre viitorul Europei, nu despre Ucraina”, că NATO „și-a schimbat natura” și că „Ucraina nu va fi niciodată membră NATO”. Despre SUA vorbește laudativ, dar își leagă speranțele doar de administrația Trump: „Trump este un dar de la Dumnezeu. Doar cu el poate veni pacea.”

Despre războiul din Ucraina: „Acolo se decide viitorul Europei”
În privința resurselor României, Georgescu revine la discursul care l-a consacrat: „Această țară trebuie să își controleze resursele. Noi trebuie să avem majoritatea și puterea de decizie. Nu străinii.” Întrebat dacă ar renegocia contractele cu marile companii care exploatează petrol și gaze, răspunde evaziv, dar ferm: „Este posibil orice atunci când iubești această țară.”

După ce anul trecut anunțase că se retrage din viața politică, acum pare să își nuanțeze poziția. „Nu știm ce va fi mâine”, spune el, lăsând deliberat deschisă posibilitatea unei reveniri. Mai mult, afirmă că popularitatea lui „a crescut după anularea alegerilor”.

Paradoxal, însă, reapariția sa publică nu a avut loc în România, ci în străinătate, într-un moment în care scena suveranistă românească încerca să atragă electoratul. În timp ce AUR, PUSL, PNCTD și Anca Alexandrescu își mobilizau susținătorii, cel prezentat anul trecut drept liderul simbolic al suveraniștilor a rămas complet absent, preferând să facă dezvăluiri jurnaliștilor slovaci.

Ce urmează? „Sistemul vechi se prăbușește. Viitorul aparține patrioților.”
Interviul reaprinde inevitabil întrebarea: ce rol joacă de fapt Călin Georgescu în politica românească? Se pregătește pentru o revenire spectaculoasă? Se distanțează de actualele formațiuni suveraniste? Sau își construiește imaginea pe plan extern înaintea unei noi runde de confruntări electorale?

Pentru moment, cert este altceva: omul care anul trecut pretindea că „a câștigat alegerile anulate” a ales să vorbească în Europa Centrală, nu acasă, exact în ziua în care România se pregătea din nou de vot.

Mai jos, interviul tradus și adaptat din presa slovacă:

Călin Georgescu: „În Ucraina se decide viitorul Europei”
Interviu cu Călin Georgescu, politicianul pentru care, în urmă cu un an, au fost anulate alegerile în România. Publicația slovacă Marker este primul media din Europa care a stat de vorbă cu el de atunci.

Interviu realizat de: Jaroslav Daniška, redactor-șef Marker

A trecut exact un an de când presa din toată lumea scria despre scandalul din România. Pe 24 noiembrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat surprinzător de Călin Georgescu. La scurt timp, el a fost etichetat drept politician pro-rus, iar pe 6 decembrie Curtea Constituțională a României a anulat primul tur de scrutin și a anulat și turul al doilea, care era programat pe 8 decembrie. Georgescu avea un avans clar și ar fi câștigat alegerile.

Președintele de atunci, Klaus Iohannis, a declarat că alegerile ar fi fost manipulate de o operațiune de influență a serviciilor rusești. Georgescu a fost etichetat ca „pro-rus”, iar mai târziu i s-a interzis candidarea și la alegerile repetate.

Despre el au scris toate publicațiile importante din lume, însă în toată această perioadă niciun ziar sau televiziune din Europa nu i-a luat un interviu. Asta deși, ulterior, Politico și alte media au scris că în spatele presupusei operațiuni nu s-ar fi aflat Rusia, ci firma românească Kensington Communications, angajată de un partid liberal românesc.

Noi am venit la București, iar Marker este primul media din Europa care îi ia un interviu lui Călin Georgescu, publicat exact la un an de la anularea primului tur al alegerilor.

„Ei au dat lovitura de stat, nu eu”
Marker / Jaroslav DaniškCălin Georgescu:
Domnule Georgescu, mă bucur să ne cunoaștem. Am venit să vă punem câteva întrebări, să vă „pipăim”, ca să spun așa, și să aflăm dacă sunteți într-adevăr un pericol pentru democrație, așa cum s-a spus.

Călin Georgescu:
Vă mulțumesc eu că ați arătat interes. Am un mare respect pentru poporul slovac și pentru oamenii din Slovacia, pentru adâncul lor spirit de solidaritate și pentru frumusețea Munților Tatra, care fac parte din Europa. Deci, în primul rând, eu vă mulțumesc dumneavoastră.

REPORTER: Sunteți inculpat și urmează să fiți judecat. Sunteți acuzat că ați încercat să organizați o lovitură de stat. Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră?

CĂLIN GEORGESCU: Nu este un proces în sens normal. Este o operațiune politică. Ei au făcut lovitura de stat, nu eu și nici electoratul român. Noi ne iubim țara, ne asumăm istoria și, până la urmă, am reușit.

Sistemul este însă foarte atent să nu lase la putere pe cineva care nu face parte din acest sistem. Ținta mea finală și poziția mea sunt exact cele despre care vorbea Abraham Lincoln: puterea vine de la popor, aparține poporului și trebuie exercitată în folosul poporului. Asta este cu totul altceva decât ceea ce vedem de 35 de ani încoace.

Vă spun sincer: nu știam cum vor reacționa, dar eram absolut sigur că vor reacționa. Nu puteau lăsa situația așa, să recunoască pur și simplu că au pierdut.

Noi am câștigat, ei au pierdut – și asta nu puteau accepta.

Despre acuzații: „Nu există nicio probă”
REPORTER: Să le luăm pe rând. Vă rog să explicați exact de ce sunteți acuzat.

CĂLIN GEORGESCU: Sunt mai multe capete de acuzare. Principalul este că aș fi pus în pericol democrația și ordinea constituțională. Și că aș fi încercat să organizez o lovitură de stat. Am câștigat primul tur și, chipurile, urma să dau lovitura de stat. (Zâmbește.) Este ridicol.

Totul este ridicol. Pentru ei este „ciudat” să existe cineva care nu primește ordine. Dacă ești în politică, în logica lor trebuie să fii corupt. Dacă nu ești, nu ai ce căuta acolo. Poți să stai în afara politicii, dar nu în interior.

Corupția este premisa de bază ca să intri în politică. Pentru că eu nu sunt „politic corect”, e normal, din perspectiva lor, să nu poată accepta pe cineva ca mine.

REPORTER: În concret, cu ce justifică acuzația de lovitură de stat? Care ar fi „proba”?

CĂLIN GEORGESCU: Nu există nicio probă. Eu și alegătorii români încă așteptăm, până în ziua de azi, măcar o probă serioasă pentru anularea alegerilor. Nu există. Pur și simplu nu au așa ceva.

La fel, nu au nici probe împotriva mea. Totul este doar o demonstrație de forță. Vor să arate că pot. Dar asta nu poate șterge adevărul. Adevărul nu dispare, așteaptă. Și eu aștept. Vine întotdeauna momentul adevărului.

Sigur, ei mint constant, dar vedem că situația se schimbă peste tot. Sistemul internațional se schimbă. Nu e vorba doar de România, ci de ce se întâmplă în Europa, în special la Bruxelles, la Paris, la Berlin. Sunt multe locuri în care oamenii nu mai suportă acest sistem. Schimbări apar simultan în mai multe țări.

REPORTER: În alte țări schimbările se întâmplă prin alegeri. În România, alegerile au fost anulate. Asta e diferența.

CĂLIN GEORGESCU: Da, așa este. Și s-a întâmplat pentru prima dată în lume, nu doar în Europa.

Fake news, finanțarea campaniei și „lovitura” Kensington
REPORTER: Mai există o acuzație: că ați răspândit „fake news”. Ce înseamnă asta, concret?

CĂLIN GEORGESCU: Nici eu nu știu.

REPORTER: Se spune că ați „preluat și distribuit declarații false”. La ce s-ar referi?

CĂLIN GEORGESCU: Din nou, nu am ce să răspund. Eu sunt de partea alegătorilor români, cu demnitate.

Important nu este ce fac ei, ci ce facem noi. Noi ne păstrăm calmul. Eu i-am rugat pe români să rămână calmi. Au înțeles. Ne păstrăm credința, ne protejăm libertatea atât cât se poate. Adevărul va ieși la iveală.

REPORTER: Procurorii vorbesc și despre suspiciuni privind finanțarea campaniei dumneavoastră. E vreo problemă legată de bani?

CĂLIN GEORGESCU: Este un business. Am înțeles asta după campanie și după alegeri. Statul rambursează o parte din cheltuieli candidaților care depășesc 3%. Eu am avut 23%. Nu mi-au dat niciun ban. Dar nici nu am cerut, pentru că eu nu am cheltuit nimic.

REPORTER: Cum e posibil?

CĂLIN GEORGESCU: Am făcut ceva ce nimeni nu făcuse înainte. M-am adresat românilor spunându-le că sunt liberi. Că depinde de ei. Le-am spus doar sloganul meu: „Suntem împreună în asta”. Că e vorba de mâncare, apă și energie.

Am refuzat spațiu plătit la televiziune, nu am plătit nimic, pentru că nu aveam bani. Nu am acceptat niciun sponsor.

Am vrut să demonstrez că decide generozitatea noastră, decide națiunea. Și asta s-a întâmplat.

REPORTER: Ați vrut să spuneți că întreaga campanie a avut o bază morală.

CĂLIN GEORGESCU: Exact. Am pus accentul pe morală. Pe dragostea de țară – și, mai presus de orice, pe suveranitate. Această țară ne aparține nouă. Resursele naturale ne aparțin nouă. Noi decidem viitorul nostru. Nimeni altcineva, nimeni din afară. Noi. Acesta a fost principalul mesaj.

„Fascist, rasist, extremist, antisemit” – etichetele
REPORTER: În dosar se mai spune despre dumneavoastră că sunteți „fașist, rasist, extremist, antisemit”. Ați avut vreodată declarații antisemite sau fasciste?

CĂLIN GEORGESCU: În primul rând, noi, românii, suntem creștini ortodocși. Pentru mine este imposibil, prin definiție, să fiu rasist. (Zâmbește.)

În orice caz, ei nu au niciun fel de dovadă pentru aceste acuzații. Este ridicol. Vor încerca să inventeze ceva. În momentul în care ai succes cu un program suveranist, pentru ei devii automat „fașist, rasist, antisemit”.

Sunt aceleași etichete cu care s-a confruntat și președintele Trump. Este copy-paste. Au schimbat doar numele cu „Georgescu”.

REPORTER: Pe Trump nu l-au numit antisemit.

CĂLIN GEORGESCU: Dar situația este similară. Este o problemă de caracter, la ei. Nu pot accepta ideea că altcineva îi poate înlocui. Și când spun „altcineva”, nu mă refer la oricine.

Vreau să fiu clar: eu vorbesc aici despre puterea care aparține poporului. Despre un guvern responsabil în fața oamenilor și care lucrează în interesul lor. Asta nu vor ei să accepte. Că acest lucru se poate întâmpla în România.

Rezultatul din 2024 și anularea alegerilor
REPORTER: V-a surprins numărul mare de voturi din primul tur, în noiembrie 2024?

CĂLIN GEORGESCU: Simțeam reacția oamenilor, simțeam sprijinul. Mă așteptam la un rezultat bun, dar nu chiar atât de mare. Și eu am fost surprins. Dar eram convins că în turul doi succesul ar fi fost și mai mare. În fiecare zi simțeam cum crește susținerea.

Pe 6 decembrie însă au anulat alegerile. A fost, evident, un abuz și un act neconstituțional. Procentele creșteau, iar ei știau asta. De aceea au anulat totul.

TikTok, „operațiunea rusă” și firma Kensington
REPORTER: Miezul scandalului este legat de perioada dinaintea primului tur. Ne-am trezit, brusc, cu suspiciuni că campania dumneavoastră ar fi fost legată de o operațiune de influență rusească: conturi false de TikTok, Facebook, care vă susțineau și care ar fi fost propagandă rusă. La scurt timp însă, s-a scris – inclusiv Politico – că în spate nu erau rușii, ci liberalii români și firma Kensington Communications. Ce știți, după un an, despre această operațiune?

CĂLIN GEORGESCU: În primul rând, nu am nicio legătură cu Rusia. Repet asta. În al doilea rând, ei au avut un plan: să susțină campania mea pentru a slăbi pe altcineva și, astfel, să ajute candidatul lor.

Doar că, în momentul în care m-au „ajutat” pe mine, iar asta s-a combinat cu faptul că oamenii știau foarte clar că programul meu era unul de suveranitate reală, de respect față de tradiții, de pământ, agricultură, resurse naturale, toată această schemă le-a explodat în față.

Investiția lor a ajutat mai mult candidatura mea decât pe ei.

Până azi nu știm toate detaliile. Știm numele firmei, atât.

REPORTER: Dumneavoastră personal ați fost implicat în vreun fel?

CĂLIN GEORGESCU: Deloc. Nu am avut nicio legătură, nu am sprijinit nimic. A fost ca un bumerang. Au vrut să obțină ceva, au obținut exact opusul.

REPORTER: A existat o anchetă serioasă a statului român?

CĂLIN GEORGESCU: Nu. Pentru că nu au niciun interes.

REPORTER: Cum e posibil?

CĂLIN GEORGESCU: Este posibil pentru că, și mă bucur că pot să spun asta, s-a dezvăluit adevăratul caracter al sistemului. Și s-a pus în lumină și caracterul poporului român. Sistemul nu mai este credibil. Nu mai poate avea încrederea nimănui. Mai jos de atât nu se poate.

Iohannis, anularea alegerilor, lipsa explicațiilor
REPORTER: E un an de când alegerile au fost anulate. Ați primit vreo explicație coerentă de ce s-a întâmplat, cine a decis totul, de ce a procedat Klaus Iohannis astfel?

CĂLIN GEORGESCU: Pas cu pas apar informații noi. Sigur, majoritatea documentelor sunt clasificate. Dar cred că adevărul va ieși curând la suprafață și lumea întreagă va afla.

La bază este o corupție uriașă. Nu e vorba doar de alegeri. Alegerile au fost anulate ca să acopere altceva. De aceea nimeni nu vrea să afle „ce s-a întâmplat”, iar ei încearcă să dea vina pe alții, evident și pe mine.

Spun că eu sunt responsabil pentru ce s-a întâmplat. Eu nu am nicio responsabilitate.

REPORTER: Ați mai vorbit de atunci cu Klaus Iohannis?

CĂLIN GEORGESCU: Nu.

REPORTER: V-a sunat? S-a scuzat cineva?

CĂLIN GEORGESCU: Scuze? Nici vorbă. Cuvântul „scuză” nu există în vocabularul lor.

„Sunt patriot. Nu sunt pro-rus”
REPORTER: Haideți să trecem la Rusia. Toată lumea vă lipește eticheta de „pro-rus”. Sunteți?

CĂLIN GEORGESCU: Sunt patriot.

REPORTER: Atunci de ce tot apare Rusia în discuție?

CĂLIN GEORGESCU: Ăsta e problema lor, nu a mea. Eu sunt de partea patrioților. De partea oamenilor care își iubesc țara.

Am spus că îi respect pe liderii care își iubesc țara – asta se aplică și pentru președintele Trump, și pentru președintele Putin. Atât. Nu este treaba mea să intru în mintea lor.

REPORTER: Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe, a spus că dacă rușii au putut face așa ceva în România, o pot face oriunde. Românii cred cu adevărat că rușii sunt în spatele întregii povești?

CĂLIN GEORGESCU: Toată această construcție are și o altă față. Dacă ar fi adevărat că rușii, prin TikTok, pot decide rezultatul unor alegeri, atunci nu mai avem democrație. Zero democrație.

Dacă cineva chiar crede că un scrutin poate fi decis de o intervenție externă, înseamnă că sistemul e nul.

Cât despre domnul la care v-ați referit, este un globalist pur sânge. Nu mai e nimic de comentat.

Ucraina, NATO, SUA și „viitorul Europei”
REPORTER: Relațiile dintre români și ruși sunt complicate, pline de resentimente. De ce?

CĂLIN GEORGESCU: Pentru mine important este poporul meu. Poziția mea a fost mereu clară: vrem să trăim în pace cu vecinii, vrem relații corecte. Avem nevoie de relații foarte bune cu marile puteri, ceea ce azi înseamnă SUA, China, Rusia. Eu sunt un om al păcii.

În campania mea am vorbit mereu despre pace. Spre deosebire de contracandidați, care vorbeau despre război. Eu sunt pentru pace. Și știu un lucru: cel mai important este dialogul. Trebuie să vorbești, nu să bombardezi.

REPORTER: Cum vedeți războiul din Ucraina? Care e cauza și cum ar trebui să se încheie?

CĂLIN GEORGESCU: Războiul din Ucraina nu este despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Acesta este primul punct.

Al doileCălin Georgescu: președintele Trump a spus că în fiecare săptămână mor în Ucraina 5.000–7.000 de bărbați. Este o tragedie. Moartea fiecărui om este o tragedie. Nimeni nu ar trebui să moară așa. Suntem în al treilea mileniu.

Pe cei care cer continuarea războiului îi consider „minți bolnave”.

Orice s-ar fi întâmplat la început, a lipsit dialogul. Nu suntem animale, suntem oameni. Când refuzi dialogul, înseamnă că ai alt interes. Pacea trebuie impusă, nu cerșită. Nu întrebi „dacă vrem pace”. Pur și simplu o faci.

REPORTER: Cine poartă responsabilitatea?

CĂLIN GEORGESCU: Nu comentez. Uitați-vă la familie. Să spunem că soției dumneavoastră nu îi place ceva ce faceți. Ce faceți? Fugiți de acasă? Plângeți? Nu. Vorbiți. Poate are dreptate. Trebuie să rezolvați.

La fel și între națiuni. Dacă citești Biblia o dată, de două ori, de trei ori, toate cele 10.000 de pagini, principalul mesaj este iubirea. Dacă nu înțelegem acest cuvânt, înseamnă că sunt alte interese la mijloc. Sau relația noastră cu Dumnezeu e foarte departe.

Diplomația poate rezolva orice între familie, stat și între state.

REPORTER: Ce spune războiul din Ucraina despre viitorul NATO?

CĂLIN GEORGESCU: NATO este o alianță defensivă. Așa s-a născut, aceasta este esența ei. Așa e în regulă, și eu susțin asta. Uniunea Europeană este și ea importantă, ajută la dezvoltare.

Dar în momentul în care o alianță defensivă devine ofensivă, avem război. Iar eu nu sunt de partea războiului.

NATO s-a schimbat în 2008, la summitul de la București, când s-a decis că Ucraina va deveni, cândva, membru. Această agendă a provocat conflictul dintre Rusia și NATO. NATO și-a schimbat abordarea total.

Ucraina poate fi membră a UE, dar niciodată a NATO. Niciodată.

REPORTER: Sunteți de acord cu ideea că NATO sau SUA au provocat războiul din Ucraina?

CĂLIN GEORGESCU: Nu știu. Știu un singur lucru: avem nevoie de pace. Nu sunt în poziția de a judeca sau de a arăta cu degetul. Repet: Ucraina poate intra în UE, dar nu în NATO.

SUA, bazele militare din România, suveranitatea
REPORTER: România are un rol special – sunteți, ca și Ucraina, la Marea Neagră. Aveți patru baze NATO sau americane pe teritoriul țării, una dintre ele urmează să devină cea mai mare bază aeriană din Europa. Nu vă temeți că, dacă tensiunile escaladează, războiul s-ar putea extinde pe teritoriul României?

CĂLIN GEORGESCU: Nu sunt general. Ce pot spune este că sunt pentru pace. În ciuda a ceea ce spun televiziunile, oamenii vor pace. Peste tot. În Vest, în Est, în întreaga lume.

E vorba de jocuri politice. Eu, nefiind „politic corect”, îmi permit să vorbesc despre pace.

REPORTER: Dacă ați fi fost președinte, ați fi renegociat prezența bazelor americane în România?

CĂLIN GEORGESCU: Tot ce aș renegocia ar fi în interesul României.

REPORTER: Ce înseamnă „interesul României” aici?

CĂLIN GEORGESCU: Suveranitate, libertate, independență, tradiții. Este țara noastră, deci suveranitatea este esențială. Noi decidem asupra destinului nostru. Pentru mine nu contează doar România ca stat, ci românii ca oameni.

Totul trebuie făcut pentru bunăstarea lor. Asta înseamnă economie funcțională, locuri de muncă, perspectivă. Avem firme românești, bănci, putem colabora cu alții, putem investi și în alte țări. Asta înseamnă prosperitate.

România are 20 de milioane de locuitori, mi-aș dori să fim 40 de milioane.

REPORTER: SUA reduc acum numărul de militari de pe bazele din România. E un pas bun?

CĂLIN GEORGESCU: Știu despre asta, dar nu pot spune dacă e bine sau rău.

REPORTER: În general, cum vedeți relațiile româno–americane?

CĂLIN GEORGESCU: Am spus-o de multe ori: România are un singur partener strategic puternic – Statele Unite. Punct. Doar cu SUA putem avea o economie stabilă, securitate, predictibilitate. Noi, românii, suntem pro-americani și ne vom păstra această orientare, mai ales cu administrația Trump–Vance putem avea o cooperare apropiată.

REPORTER: Cu asemenea poziții pro-americane, cum vi se poate lipi eticheta de „pro-rus”?

CĂLIN GEORGESCU: Trăim în democrație, fiecare poate spune ce vrea. Important e că eu știu cine sunt. Nu mă interesează ce spun alții despre mine.

Diaspora, resursele României și renegocierea controlului
REPORTER: Campania dumneavoastră a scos la iveală un fenomen: românii din diaspora au votat masiv pentru dumneavoastră. În mod normal, românii plecați în Vest votează, în țările din Est, partide liberale, nu suveraniști sau conservatori. Cum explicați?

CĂLIN GEORGESCU: Românii vor să se întoarcă acasă. „Acasă” este pentru ei ca un vis. Asta cere inimă mare, dragoste de țară, de istorie, de strămoși. Această legătură nu se rupe, nici dacă trăiești în Spania sau Italia.

Relația cu pământul e ca relația cu familia. Eu nu am făcut decât un singur lucru: am ținut cont de asta.

REPORTER: România este o țară bogată: petrol, gaze, aur…

CĂLIN GEORGESCU: Cea mai mare bogăție a României sunt românii și educația. Asta e pe primul loc. Avem și resurse naturale, pământ fertil, apă, sol agricol foarte bun…

REPORTER: Ca în multe țări est-europene, mare parte din aceste resurse – petrol, gaze – sunt controlate de companii străine. V-ați imagina o renegociere a acestui statut, astfel încât statul sau companiile românești să recapete controlul?

CĂLIN GEORGESCU: Desigur.

REPORTER: Cum?

CĂLIN GEORGESCU: Despre asta nu pot vorbi în detaliu acum. Nu ar fi înțelept. Ținta noastră este să deținem controlul asupra bogățiilor și să invităm străinii să coopereze cu noi – dar noi să fim majoritari, noi să decidem ce se întâmplă cu resursele noastre. Nu ne putem vinde pe noi înșine. Asta s-a întâmplat în ultimii 35 de ani. A venit timpul schimbării.

Nu doar în România, ci și în Slovacia și în alte țări. Toată lumea așteaptă schimbarea. România ar putea fi un exemplu.

REPORTER: Petrolul și gazele românești sunt cele mai apropiate resurse de Europa Centrală. Cine le controlează acum?

CĂLIN GEORGESCU: O companie austriacă.

REPORTER: Se spune că zăcămintele sunt mai mari decât se crezuse inițial. Ați îndrăzni să redeschideți discuția privind proprietatea?

CĂLIN GEORGESCU: Totul este posibil dacă iubești cu adevărat țara.

România – Slovacia, regiunea celor „patru B”
REPORTER: Cândva eram mai apropiați. Slovacia și România au împărțit chiar și graniță comună. Ne amintim de soldații români căzuți la eliberarea Slovaciei în al Doilea Război Mondial…

CĂLIN GEORGESCU: Peste 10.000 de români au murit pe teritoriul Slovaciei. Este important, ne leagă. (În realitate, numărul total al militarilor români căzuți pe teritoriul actual al Slovaciei este de peste 33.000 – n.red.)

Și ne amintim că România nu a participat la invazia din 1968 împotriva Cehoslovaciei. Asta spune ceva despre demnitatea noastră, despre respectul nostru pentru libertatea altora.

În România trăiește și o minoritate slovacă, încă un element care ne apropie.

Prea mult timp ne-am uitat doar spre Vest sau Est. Ar trebui să ne uităm mai mult unii la alții. Avem nevoie de mai multă cooperare între București, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Acest „cerc al celor patru B” are un potențial de circa 40 de milioane de oameni. Integrarea economică – industrie, agricultură, tehnologie, transport – ar ajuta întreaga regiune.

Comunism, globalism și „sistemul vechi”
REPORTER: În noiembrie–decembrie marcăm căderea comunismului. Au trecut 36 de ani. Cum ați descrie epoca în care trăim?

CĂLIN GEORGESCU: Experiență. În campanie am înțeles că nu trebuie doar să judecăm, ci să acționăm. Să nu mai vedem doar partea goală a paharului, ci și pe cea plină. Comunismul a lăsat răni, trebuie să mergem mai departe.

Avem o singură planetă. Ea poate satisface nevoile noastre, dar nu și lăcomia noastră. Experiența ultimilor ani arată că a venit timpul pentru un mare salt. Sistemul vechi se apropie de final.

REPORTER: Prin „sistem vechi” vă referiți la…?

CĂLIN GEORGESCU: La comunism și la sistemul globalist actual.

REPORTER: Îl considerați deja „sistem vechi”?

CĂLIN GEORGESCU: Da. Pentru mine e clar. E suficient să ne uităm în jur, să vedem ce se întâmplă. Schimbările din Polonia, Ungaria, Olanda, Cehia, Slovacia… A venit vremea schimbării.

Václav Klaus spune că lucrurile sunt grave, ideologia a revenit în forță, sistemul nu funcționează, dar nu știm „în ce an al comunismului” suntem – metaforic: anii ’50, ’60, ’80. Havel spunea că nu poate exista democrație fără un sens al dimensiunii spirituale. Fără spirit nu există democrație.

Pentru noi, în România, credința ortodoxă e esențială. Trebuie să înțelegem spiritul vremii. Legătura dintre spiritualitate și democrație este puternică.

Procesul din 2026, Nicușor Dan, retragerea din politică
REPORTER: În 2026 veți avea proces. Vă așteptați la un proces corect?

CĂLIN GEORGESCU: Cred în dreptate. Este mai puternică decât manipularea. Sunt convins că adevărul va ieși la lumină. Nu am nicio teamă.

REPORTER: După reluarea alegerilor, președinte a devenit Nicușor Dan. Ce fel de președinte este?

CĂLIN GEORGESCU: Oamenii văd. Nu am nimic de adăugat. Întrebați-i pe ei cum arată România. Ziarele sunt pline de exemple.

REPORTER: După aceste alegeri repetate, la care nu ați mai avut voie să candidați, ați anunțat că vă retrageți din viața politică. De ce?

CĂLIN GEORGESCU: Pentru că, în primul rând, nu sunt „om politic” în sensul clasic. Sunt, înainte de toate, creștin. Cred în demnitatea și viitorul poporului meu și lupt pentru ele. E vorba de independență și libertate.

REPORTER: Anunțul retragerii a fost consecința unor presiuni?

CĂLIN GEORGESCU: Oamenii au uneori imaginații bolnave, au propriile lor proiecții și așteptări. Eu privesc lucrurile în alt registru: veșnicia, pacea planetei, viitorul României. Să faci totul în duhul lui Dumnezeu. E vorba de trezire. Nu doar în România, peste tot. Și va veni repede.

REPORTER: Statul român nu v-a respectat decizia. Ați fost totuși pus sub acuzare pentru fapte grave. De ce încă vă consideră o amenințare, dacă ați anunțat că nu mai intrați în politică?

CĂLIN GEORGESCU: Asta e problema lor, nu a mea. Trebuie să-i întrebați pe ei. Eu știu care e adevărul și știu ce putere au în mâini alegătorii români.

Popularitatea, viitorul și întrebarea despre o nouă candidatură
REPORTER: Mulți spun că popularitatea dumneavoastră a crescut după anularea alegerilor.

CĂLIN GEORGESCU: Așa este.

REPORTER: Ce înseamnă asta pentru viitorul dumneavoastră? Ce vreți să faceți?

CĂLIN GEORGESCU: Vreau să fac ceea ce este în folosul țării și națiunii mele. Mai ales acum, când la Washington sunt Trump și Vance, este momentul pentru un mare salt. Sincer, pentru Europa – când te uiți în jur – nu mai e doar o provocare, e ceva inevitabil. Se va întâmpla.

REPORTER: Veți fi parte din această schimbare?

CĂLIN GEORGESCU: Desigur. Și România, la fel. Sunt absolut convins. Viitorul aparține patrioților, cum spune președintele Trump. Și, dincolo de asta, viitorul aparține celor care cred în țara lor și în Dumnezeu.

REPORTER: Asta înseamnă că veți candida din nou la președinție?

CĂLIN GEORGESCU: Nu știm ce va fi mâine. Am avut alegeri care au fost anulate, nu știm nici azi care au fost motivațiile reale, nu avem suficientă transparență și dovezi.

Înainte să vorbim despre alegerile viitoare, trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat la cele trecute.

 Mesaj final către Slovacia
REPORTER: Domnule Georgescu, vă mulțumesc pentru interviu.

CĂLIN GEORGESCU: Și eu vă mulțumesc. Și pentru că am vorbit despre Slovacia, dați-mi voie să spun ceva la final: apreciez curajul premierului vostru, Robert Fico, care a supraviețuit unei tentative de asasinat. Asta ne amintește că suveranitatea statului și demnitatea au un preț.

Robert Fico are un curaj extraordinar, vreau să felicit electoratul slovac că are un astfel de prim-ministru.

Sursa: Știri pe surse

Oportunitatea găsirii unui loc de muncă în România și reunificarea familiei sunt două condiții ce vor determina migranții noștri să revină în țară

Povestea unui român care a ales să revină acasă, din Italia, după aproape două decenii. „Viața este mai bună aici”

După aproape două decenii în care a trăit în Torino, un român a hotărât să se întoarcă în ţară, unde, spune el, i s-au oferit mai multe posibilităţi decât Italia. Povestea lui a apărut în presa din peninsulă.

Pieer Bertig a ales Bucureştiul. FOTO: Instagram/Pieer Bertig

Pieer Bertig, un român în vârstă de 42 de ani, care a ales Bucureştiul în defavoarea oraşului italian Torino, provine dintr-o familie cu rădăcini italiene.

„Străbunicii mei erau italieni, dar după război au plecat în România pentru a scăpa de foamete. La început, au locuit în barăci și au lucrat cu piatra, apoi s-au mutat la Tulcea, unde se află cea mai mare comunitate de emigranți italieni, și nu au mai plecat de acolo. Erau numiți navetiști, dar pentru a fi mai bine acceptați, și-au schimbat numele de familie din Berti în Bertig. Și eu sunt un amestec al celor două țări, de fapt mi-au spus Pieer", a povestit el.

Încă din copilărie, părinții lui îi vorbeau adesea despre Italia și despre oportunitățile din Torino, iar la 19 ani, Pieer Bertig a decis să plece din România în căutarea unui loc de muncă bine plătit.

„Era 2003, iar Italia era un loc minunat. Am găsit imediat un loc de muncă în industria metalurgică, într-o companie care producea rulmenți pentru sectorul auto", le-a spus el jurnaliştilor italieni de la Corriere della Sera.

Primul loc de muncă a fost în industria metalurgică, într-o companie care producea rulmenți pentru sectorul auto.

„După 16 ani, reușisem să devin maistru, dar afacerile nu mergeau bine. Așa că firma a început să ofere pachete de concediere voluntară. Mai întâi celor aproape de pensionare, apoi tuturor. Am simțit vântul schimbării și am decis să accept. Văzând cum a evoluat piața auto în Torino, aș spune că am făcut alegerea corectă", a povestit el despre cum a hotărât să revină în ţară.

Înainte de pandemia de COVID-19, Pieer Bertig a decis să se întoarcă în România și să se stabilească în București.

„A trebuit să părăsesc Torino chiar înainte de Covid, cu mare regret. Am venit din România când aveam doar 19 ani, în 2003, iar orașul m-a acceptat și m-a ajutat să cresc.

Astăzi, însă, locuiesc în București și viața este mai bună aici. Străzile sunt mai curate și mai liniștite și, mai presus de toate, există mai multe oportunități de muncă. Spre deosebire de Italia, țara noastră a cunoscut o redresare clară în ultimii ani", afirmă Pieer Bertig.

Întors în România, Pieer Bertig a primit mai multe oferte de muncă în industria auto, pe care însă le-a refuzat şi a decis să îşi schimbe radical cariera.

„Încă din copilărie, am avut o pasiune pentru pictură, așa că am decis să investesc economiile în visul meu. Astăzi, pot să-mi câștig existența din arta mea, vânzând tablouri și participând la expoziții internaționale, de la Los Angeles la Torino", a spus el despre noua sa viaţă.

Pieer Bertig, în atelie. FOTO: Instagram/Pieer Bertig

Cu toate acestea, nostalgia pentru Torino este mereu prezentă.

M-am întors pentru câteva zile în Italia, acum doi ani, expunându-mi tablourile la expoziția Cuori Migranti găzduită în Mausoleul Bela Rosin din Mirafiori. Și acolo, mi s-a strâns inima: mi-e dor de prietenii mei și de arhitectura din Torino. De fiecare dată când mă plimbam prin centrul orașului, eram fascinat. Poate că și de aceea locuiesc astăzi în București: este compromisul perfect între cele două țări", a povestit românul.

Pieer Bertig a făcut o paralelă între condiţiile din Italia şi cele de acasă, afirmând că, în acest moment, România oferă mai multe posibilităţi în ceea ce priveşte un loc de muncă, inclusiv pentru generaţia tânără.

„Din păcate, condițiile din capitala Piemontului nu mai erau propice pentru a continua. «Epoca de aur» pare să fi trecut, iar locurile de muncă lipsesc. Pare absurd să spun asta, dar acum există mai multe oportunități în România, chiar și pentru tânăra generație. Țările noastre au luat traiectorii opuse. Sunt puțin fericit pentru asta și puțin trist. Sfatul meu? Cred că ar trebui să schimbați modul în care gestionați migranții. Mă refer în special la cei care sunt în situație ilegală sau care nu se integrează în societate. Sunteți prea permisivi; ar trebui să existe mult mai mult control și o mână fermă. Altfel, situația se generalizează și chiar și străinii care sunt perfect integrați sunt etichetați din cauza acțiunilor altora. Voi fi întotdeauna recunoscător față de Torino, dar acum este timpul să privim spre viitor", le-a mărturisit românul jurnaliştilor italieni.

Românii reprezintă în prezent cea mai mare comunitate de străini din Italia, cu aproximativ 1,08-1,14 milioane de rezidenți oficiali în 2024-2025.

În Torino, orașul unde Pieer a locuit aproape două decenii, trăiesc în jur de 43.000 de români, iar în întreaga regiune Piemonte numărul lor ajunge la 138.000, mulţi dintre ei fiind angajaţi în domenii precum construcții, servicii, industrie și educație.

Migrația românilor spre Italia a început masiv după căderea regimului comunist, în 1989, când mulţi au ales să părăsescă ţara în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. În primele decenii, domeniile predominante erau menajul, îngrijirea persoanelor și construcțiile, însă pe măsură ce comunitatea s-a stabilizat, tot mai mulți români și-au deschis propriile afaceri.

Astăzi, 23% dintre cele 31.000 de întreprinderi străine din zona torineză sunt deținute de cetățeni români, ceea ce reprezintă aproximativ 7.130 de firme.

În ultimii ani, însă, odată cu schimbările economice și sociale și impactul pandemiei, tot mai mulți români au ales să revină în țară, împinşi de dorința de a fi mai aproape de familie.

vineri, 5 decembrie 2025

Oamenii din Argeş şi Călăraşi acuză Apele Române că a provocat intenţionat inundaţii. Cum se apără instituţia? Guvernul plin de proști și criminali.



Scandalul barajelor ia amploare.


Localnicii din Argeş şi Călăraşi acuză Apele Române că a provocat inundaţii după ce au deversat necontrolat trei lacuri. Oficialii susţin, însă, că de vină sunt ploile de săptămâna trecută şi păgubiţii, care au construit în zonă inundabilă.

de Cristi Popovici/ Observator. ro

05.12.2025 


Viitura de proporţii a măturat localităţile de la Piteşti în jos, pe cursul Argeşului. Autorităţile susţin că au deversat control apa din două baraje, ca să salveze oraşul Piteşti de inundaţii. Oficial, cei de la Apele Române spun că multe dintre amplasamente ar fi în zone de risc sau neautorizate, însă oamenii afectați au un alt punct de vedere: nimeni nu i-a avertizat că vor fi astfel de deversări și că apa poate ajunge la acest nivel. La Mogoșani, pagubele sunt uriașe. Vorbim despre bazine compromise, pește pierdut, sute de mii de euro blocați acum sub apă.


Ferma piscicolă de la Mogoşani era una dintre cele mai mari din zonă. "A crescut la nivel maxim, ne-a înghiţit cu totul. După care a continuat să tranziteze apa prin balta noastră, să nu se mai observe unde e Argeşul, unde este balta", a declarat Andrei Drăghiciu, fermier. Necazurile au apărut după ploile de săptămâna trecută, susţin cei de la Apele Române. "Precipitații abundente de aproximativ 100 l/mp, care au generat apariția unor viituri pe toate cursurile de râu din zona montană", a declarat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt Apele Române.


Pe cursul Argeșului, mai multe balastiere au fost inundate, iar utilajele au rămas sub ape. "A fost o deversare controlată în punctul dumnealor de vedere. Râul Argeş de 50 de ori a fost mai mare ca volum de apă decât supraplinul lui, deci asta spune multe", a declarat Andrei Drăghiciu, fermier. Altă localitate, aceleaşi acuzaţii. Podul peste râul Argeș care leagă orașul Budești, Călărași de comuna Crivăț a fost și el rupt de viitură. Debitul crescut a adus bușteni și gunoaie, care i-au afectat iremediabil structura de rezistență. Specialiștii spun că, dacă apa va curge la fel de puternic, în câteva ore podul va dispărea de aici cu totul. Puntea era ridicată pe mai multe tuburi metalice. Fără ea, legătura dintre cele două localităţi se face pe un drum de 14 kilometri, în loc de 6 kilometri, cum era până acum.




Salbă moale, Vonicer

  Euonymus europaeus, cunoscut în limba română sub numele de Salbă moale sau Vonicer, este un arbust sau arbore de talie mică, n...