You’re going to realize it one day that happiness was never about your job or your degree or being in a relationship.
Happiness was never about following in the footsteps of all of those who came before you; it was never about being like the others.
One day, you’re going to see it that happiness was always about the discovery, the hope, the listening to your heart and following it wherever it chose to go.
Happiness was always about being kinder to yourself, it was always about embracing the person you were becoming.
One day, you will understand that happiness was always about learning how to live with yourself, that your happiness was never in the hands of others. It was always about you. It was always about you.
România, pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile. Avem cel mai mare număr de paturi de spital, dar sunt servicii pentru pacienți la care stăm dezastruos
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai scăzute dintre țările UE în România, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU.
Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană. Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, suntem pe locul 22 din 27 de țări.
România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raportul „Health at a Glance: Europe 2024”, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT.
Raportul face distincția între morți din cauze tratabile și morți din cauze prevenibile. Mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate, în timp ce mortalitatea din cauze prevenibile este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție în domeniul sănătății. Ambele categorii sunt considerate indicatori ai unor decese care pot fi evitate.
România stă foarte prost nu doar la decese din cauze tratabile, unde ocupăm ultimul loc, ci și la capitolul „decese produse din cauze prevenibile”. La cauze prevenibile ne situăm pe antepenultimul loc în UE: 440 de români la fiecare sută de mii de locuitori cu vârsta sub 75 de ani mor, într-un an, din cauze ce pot fi prevenite.
Doar Ungaria (452 de decese la suta de mii de locuitori) și Bulgaria (cu 460 de decese prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani) se află în urma noastră.
Decese din cauze evitabile
Media celor 27 de state ale Uniunii Europene este de 201 decese din cauze prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani într-un an. Mai puțin de jumătate din cât are țara noastră.
Principalele cauze ale deceselor evitabile
861.702 decese din cauze prevenibile și 399.537 de decese din cauze tratabile s-au înregistrat în anul 2021 la nivelul Uniunii Europene – cele mai recente date disponibile, analizate în raportul „Health at a Glance: Europe 2024”.
Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile, la care România este numărul 1 în UE, sunt bolile cardiace ischemice (21%), cancerul colorectal (14%), cancerul de sân (10%), accidentul vascular cerebral (10%), pneumonia (8%), hipertensiunea (5%) și diabetul (4%).
Principalele cauze ale deceselor evitabile
În ceea ce privește morțile din cauze prevenibile, în anul 2021 numărul 1 la cauze a fost COVID-19 (24%), urmat de cancerul pulmonar (16%), bolile cardiace ischemice (10%), consumul de alcool (6%), accidentul vascular cerebal (5%), accidente (5%), BPOC – boala pulmonară obstructivă cronică (4%), sinucideri (4%).
Cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor din UE
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România rămân, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU, cele mai scăzute dintre țările UE.
Țara noastră a cheltuit în medie, în anul 2022 – cele mai recente date disponibile, analizate în raport – 1.632 de euro cu sănătatea pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din media UE – 3.533 de euro pe cap de locuitor.
Cheltuieli cu sanatatea pe cap de locuitor
Țara noastră continuă să aloce printre cei mai puțini bani din UE pentru cheltuielile cu sănătatea raportat la PIB: 5,7%. Doar Luxemburg – cu 5,6% – alocă mai puțin.
Cheltuieli cu sanatatea raportat la PIB
Românii trăiesc mai puțini ani sănătoși decât locuitorii altor țări din UE
Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a atins 81,5 ani în 2023, depășind cu 0,2 ani nivelul dinaintea pandemiei.
Se estimează că aproape o treime din populația Uniunii Europene – 29% – va avea vârsta peste 65 de ani în anul 2050, ca urmare a creșterii speranței de viață și a scăderii ratei fertiliății.
Raportul arată că speranța de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani este în creștere în țările UE. Ponderea persoanelor care raportează o stare de sănătate proastă sau foarte proastă după vârsta de 65 de ani este în scădere.
Chiar dacă speranța de viață este în creștere și în țara noastră, România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană.
Românii au o medie de 57,8 ani sănătoși, fiind pe locul 22 la acest capitol în Uniunea Europeană, din 27 de țări. Pe locul 1 se află Malta, iar în fața noastră sunt țări precum Italia, Irlanda, Cipru, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria, Cehia sau Croația.
Speranța de viața sănătoasă
Femeile continuă să aibă o speranță de viață mai mare decât bărbații, în toate țările UE.
Speranța de viață sănătoasă a crescut mai mult decât anii de viață trăiți în stare de sănătate proastă în majoritatea țărilor UE, în ultimii peste 20 de ani, potrivit datelor OMS analizate în raport.
Speranța de viață, în creștere în UE
Peste 40% din populația cu vârsta peste 65 de ani din țările UE suferă de cel puțin două afecțiuni cronice, potrivit raportului.
Afecțiunile care cauzează cel mai mare număr de ani trăiți cu dizabilitate în rândul persoanelor în vârstă din țările UE sunt demența și boala Parkinson, accidentele/căzăturile, diabetul, artrita, depresia și anxietatea, accidentul vascular cerebral și stopul cardiac, cancerul și BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică).
Raportul consemnează o creștere îngrijorătoare a cazurilor de demență: în anul 2021, se estima că peste 9% dintre persoanele cu vârstă de peste 70 de ani din UE sufereau de boala Alzheimer sau de o altă formă de demență.
În top 5 la nevoi de asistență medicală nesatisfăcute
Nivelul de accesibilitate la asistență medicală poate fi limitat din mai multe motive, de la costuri până la distanța față de cea mai apropiată unitate medicală și timpii de așteptare.
Întreruperea serviciilor de sănătate în timpul pandemiei a dus, de asemenea, la nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, pe măsură ce resursele au fost mobilizate pentru abordarea acestei uriașe crize de sănătate publică, iar oamenii au fost încurajați să stea acasă pentru a reduce transmiterea virusului.
Nevoi de asistență medicală nesatisfăcute
România figurează în top 5 al țărilor UE cu nevoi de asistență medicală nesatisfăcute ale populației, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia. Cauzele sunt cele de mai sus: financiare, care țin de distanță sau de timpii de așteptare.
Avem printre cele mai multe paturi de spital, dar cei mai puțini pacienți care au acces la examări CT, RMN și PET/CT.
România este în top 3 al țărilor UE în ceea ce privește numărul de paturi de spital raportat la mia de locuitori – o medie de 7,3 paturi, în timp ce media europeană este de 4,7 paturi.
În schimb, suntem ultimii din UE la numărul pacienților care au acces la examinări imagistice de înaltă precizie – CT, RMN și PET/CT.
Examinări CT, RMN si PET/CT
Ultimii din Europa la screeningul pentru cancer și vaccinare
Țara noastră este ultima din UE și la capitolele acoperire vaccinală și screening pentru unele tipuri de cancer.
Spre exemplu, Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de 95% cu două doze de vaccin ROR și trei doze de vaccin împotriva Hepatitei B – dintre care prima doză se administrează în primele 24 de ore după naștere.
Țara noastră este însă ultima din Uniunea Europeană în ceea ce privește acoperirea vaccinală cu vaccinul împotriva hepatitei B, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2023, analizate în raport.
Acoperire vaccinală împotriva hepatitei B
România este ultima din UE și la numărul de mamografii efectuate femeilor cu vârsta între 50 și 69 de ani – mamografia fiind metoda de screening pentru depistarea cancerului la sân:
România, ultima la numărul de mamografii
De asemenea, țara noastră este pe ultimul loc în UE și la numărul de persoane cu vârsta între 50 și 74 de ani testate pentru cancer colorectal, cu toate că numărul de îmbolnăviri și de decese provocate de acest tip de cancer a explodat, în ultimii ani, pe continent, din cauza stilului de viață – hrană procesată, sedentarism etc.
Pe ultimul loc la screeningul pentru cancer colorectal
În ceea ce privește screeningul pentru cancer de col uterin – unde înregistrăm cel mai mare număr de îmbolnăviri și de decese din UE – România este pe antepenultimul loc la numărul de femei cu vârsta între 20 și 69 de ani care fac screening.
Pe antepenultimul loc la screeningul pentru cancer de col uterin
Raportăm printre cele mai puține infecții nosocomiale din UE
România raportează printre cele mai puține infecții asociate actului medical (nosocomiale) din Uniunea Europeană, potrivit raportului Health at a Glance: Europe 2024.
Suntem pe penultimul loc la acest capitol, doar Letonia raportând mai puține.
Infecții asociate actului medical raportate în țările UE
În special de-a lungul ultimilor ani, o parte dintre medicii din România au vorbit despre faptul că, în țara noastră, aceste infecții sunt subraportate.
Principalele tipuri de infecții asociate actului medical raportate în Uniunea Europeană sunt respiratorii (cea mai frecventă fiind pneumonia), infecții ale tractului urinar, infecții din sălile de operație, infecții ale fluxului sanguin, precum și infecții ale sistemului gastro-intestinal.
Nu știu dacă ați realizat, dar într-un timp record, atât Austria cât și Olanda au anunțat că nu se vor mai opune aderării României la Schengen. Să luăm pe îndelete chestiunea.
România trebuia să intre în Schengen instantaneu după aderarea la UE. A fost frecată cu MCV-ul, s-au făcut tot felul de ocolișuri, dar nu s-a dat drumul României din diverse motive. Inclusiv acum, după ce se parafase deschiderea Schengen-ului, s-a dat drumul doar aerian. De ce? Pentru că s-a opus Austria. Iar pentru ca circul să fie complet, ar fi urmat să se opună Olanda. Ce s-a întâmplat între timp?
Atât Austria cât și Olanda au simțit că le fuge pământul de sub picioare prin alegerea unui suveranist autentic în funcția de președinte al României. Nu e nimic întâmplător: cele două țări sunt cele care fură cel mai mult din România, iar un suveranist ar fi pus picioru-n prag. Dacă vreți, acum suntem în scenariul „Nicule, mai dă-le mă o sută de lei!”. Brusc, imbecilii care și-au bătut joc de noi atâta amar de vreme s-au muiat.
Imaginați-vă acum: dacă doar amenințarea de a fi ales un președinte real, care să lupte într-adevăr pentru țară, le-a făcut pe acele jigodii de olandezi și austrieci să ia poziția de drepți, ce s-ar întâmpla dacă am avea politicieni care să-și apere țara??? Înțelegeți acum de ce se formează așa-zisa coaliție a pro-europenilor? Pentru că li s-a dat ordinul pe unitate să meargă pe șipcă. Pentru că, dacă se răstoarnă situația aici, s-a dus cu tributul pe care-l plătim degeaba către Austria, Olanda, Franța, Germania etc.
Ieșiți așadar din actualul setup și încercați să înțelegeți. Știu, e greu, suntem într-o dictatură veritabilă, în care organele de forță ale statului dau lovituri absolut aberante. Înțeleg că jigodiile de la CNA au decis oprirea emisiei Realității TV, singura televiziune care i-a dat timp de antenă lui Călin Georgescu. Oameni buni, vedeți că dacă acceptați ceea ce vă propun ei, va fi vai și amar! Țineți minte ce vă spun. România nu-și mai permite să plătească tribut către Austria, Olanda, Germania , Franța s.a.m.d. S-a ajuns la fundul sacului! Reforma pe care o promit jigodiile este una împotriva voastră! L-ați auzit pe Burduja? Nu va mai plafona prețul la energie pentru toată lumea, ci doar pentru cazurile sociale. Sunteți pregătiți să plătiți gazele și electricitatea de 3-4 ori mai scump decât acum? Benzina o vor mări iar de la 1 ianuarie. Nu vă culcați pe-o ureche! Suntem amenințați atât cu războiul cât și cu continuarea acestui jaf nemernic. Dacă vom rămâne tot în poziția ghiocelului va fi vai de noi!
Fosta Primă Doamnă a Siriei, odinioară simbol al emancipării feminine, trăiește acum în umbra unui regim sângeros și se confruntă cu consecințele unei alegeri fatidice, scriu jurnaliștii de la The Telegraph.
Fosta Primă Doamnă era cândva considerată un simbol al emancipării feminine – echivalentul Prințesei Diana în Siria. Acum este în exil în Rusia. Ce trebuie să gândească acum Asma al-Assad? Strălucitoare, frumoasă și născută în Marea Britanie, ea ar fi putut trăi o viață prosperă în Anglia, alături de prieteni, familie și o carieră excelentă, dacă nu și-ar fi vândut sufletul diavolului. În schimb, ea este o paria internațională, soția unui monstru responsabil pentru peste o jumătate de milion de morți, și se confruntă – împreună cu cei trei copii ai săi – cu perspectiva reală de a-și petrece restul zilelor în exil lipsit de bucurie în Rusia lui Vladimir Putin.
Ea încă deține un pașaport britanic și, teoretic, ar putea reveni la Londra împreună cu copiii săi, deși nu la o viață care să semene cât de cât cu cea pe care ar fi putut-o avea. Dar chiar dacă guvernul ar admite-o, Asma ar fi forțată să își părăsească soțul, deoarece acesta ar fi arestat imediat dacă ar pune piciorul în Regatul Unit. Și, indiferent dacă ar mai fi sau nu cu el, este sigur că ar fi universal disprețuită pentru legăturile ei cu Bashar, având în vedere brutalitatea și represiunea flagrante impuse de guvernul său.
Asma ar putea chiar să se confrunte și ea cu arestarea, deoarece Poliția Metropolitană a deschis în 2021 o investigație preliminară cu privire la acuzațiile că ar fi incitat și ajutat la crimele de război comise de forțele regimului Assad în timpul războiului civil prelungit din Siria.
Acesta este, așadar, prețul pe care îl plătește pentru pactul faustian pe care l-a încheiat când s-a căsătorit cu Bashar în 2000 – când a întors spatele educației privilegiate și liberale din Occident și a început treptat să se transforme din echivalentul sirian al Prințesei Diana în echivalentul Mariei Antoaneta.
Asma nu poate invoca o copilărie privată de privilegii ca justificare. A crescut într-o casă spațioasă din anii 1930, pe o stradă liniștită de clasă mijlocie din Acton, vestul Londrei. Este fiica lui Fawaz Akhras, un respectat cardiolog de pe Harley Street, și a lui Sahar, fost diplomat sirian. Ambii părinți sunt musulmani sunniți din Homs – secta și orașul care aveau să sufere cel mai mult din cauza barbariei lui Bashar.
Asma a urmat o școală secundară locală a Bisericii Angliei, unde era cunoscută sub numele de Emma, apoi Queen’s College, o școală privată pentru fete din Marylebone, și ulterior King’s College London, unde a obținut o diplomă de prim rang în informatică.
O carieră strălucitoare o aștepta. A lucrat la Deutsche Bank și mai târziu la banca de investiții J.P. Morgan, pentru care a activat la Londra, Paris și New York ca expert în fuziuni și achiziții timp de trei ani. În 1992, Bashar a ajuns la Londra pentru a studia oftalmologia la Western Eye Hospital din Marylebone.
Cei doi se cunoșteau deja, întâlnindu-se în timpul vizitelor familiei sale în Siria pe când ea era copilă, dar au devenit apropiați în anul petrecut de Bashar – cu 10 ani mai în vârstă decât Asma – la Londra. La acea vreme, niciunul dintre ei nu credea că Bashar îi va succeda tatălui său, Hafez Assad, ca președinte. Fratele său mai mare, Bassel, era pregătit pentru acest rol. Dar într-o zi cețoasă din 1994, Bassel și-a pierdut viața într-un accident cu Mercedesul său, în drumul spre aeroportul din Damasc. Bashar a fost chemat acasă ca moștenitor prezumtiv și a fost „ales" președinte al Siriei atunci când tatăl său a murit în iunie 2000.
S-a căsătorit cu Asma cu o publicitate minimă șase luni mai târziu, în ultima zi a anului, dar nu a fost o alegere populară în familia alawită a lui Assad. Ea nu era doar sunnită, ci și liberală, occidentalizată și independentă.
Timp de trei luni, Asma a călătorit incognito printr-o țară pe care o cunoștea foarte puțin, învățând despre cultura, tradițiile și problemele acesteia. Ea a îmbrățișat cauze progresiste. Ea și soțul ei, pe care îl numea afectuos „rața" („duck"), au ales să trăiască nu în palatul tatălui său, ci într-un apartament din Damasc. Și-au trimis copiii – Hafez, Zein și Karim – la o școală Montessori din apropiere, se plimbau cu mașina lor prin oraș și luau masa în restaurantele acestuia.
Familia lui Assad a resimțit o anumită invidie față de popularitatea ei în creștere, dar ea era utilă noului președinte. Bashar căuta să îmbunătățească imaginea internațională a Siriei după dictatura brutală a tatălui său, iar soția sa tânără, educată, fermecătoare – antiteza soțiilor tradiționale ale liderilor arabi – era un atu perfect. Cuplul prezidențial sirian a fost primit de președintele francez Jacques Chirac la Palatul Élysée în 2001, de Regina Elisabeta la Palatul Buckingham în 2002 și de regele și regina Spaniei în 2004. Ea a fermecat lideri mondiali la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea în 2005 și a primit vedete precum Sting, Brad Pitt și Angelina Jolie la Damasc.
Ziarul britanic The Sun a numit-o „britanica sexy care aduce Siria înapoi în lume". Revista franceză Paris Match a descris-o drept „un element de lumină într-o țară plină de umbre". Cu doar câteva zile înainte ca revoluția siriană să izbucnească în martie 2011, un articol entuziast din Vogue, intitulat „Un trandafir în deșert", o numea „cea mai proaspătă și mai magnetică dintre Primele Doamne".
De fapt, liberalizarea socială, politică și economică pe care Bashar pretindea că o introducea era mai degrabă o iluzie, întreținută de companii de PR occidentale costisitoare. De exemplu, el a sprijinit insurgența sunnită împotriva ocupației americane a Irakului la începutul anilor 2000 și este considerat responsabil pentru asasinarea lui Rafic Hariri, fostul prim-ministru al Libanului, în 2005. Însă răscoala din 2011 a expus „Primăvara de la Damasc" drept o farsă. Totul a început când forțele locale de securitate au bătut și torturat 15 băieți în orașul Deraa pentru că scriseseră graffiti anti-regim pe un zid, apoi au reprimat violent un protest ulterior al locuitorilor orașului. Protestele s-au răspândit în alte orașe și regiuni. Regimul a încercat să zdrobească și acele proteste, iar Siria a fost rapid cuprinsă de un război civil de o cruzime îngrozitoare.
În cei 13 ani care au urmat, aproape 600.000 de sirieni au fost uciși și șase milioane au fost forțați să-și părăsească țara. Assad a închis și torturat zeci de mii de rebeli; a folosit arme chimice, rachete Scud și bombe artizanale letale împotriva propriului popor; și a vizat în mod deliberat spitale, moschei, brutării și alte locuri unde se adună cetățenii obișnuiți. Nenumărate orașe și regiuni au fost reduse la ruine.
La început, Asma nu a spus nimic. Odată atât de accesibilă pentru mass-media, ea a încetat să mai acorde interviuri sau să țină discursuri. Unii apologeți au crezut că ar putea fi într-o stare de negare, fiind păcălită de afirmațiile repetate ale regimului că insurgenții erau doar o grupare de teroriști susținuți din străinătate. Alții au sugerat că era, de fapt, o prizonieră a regimului soțului său, fiind forțată să rămână tăcută și împiedicată să părăsească țara împreună cu cei trei copii mici ai președintelui.
Aceasta s-a schimbat la 10 luni de la începutul conflictului, când Asma a apărut alături de soțul ei la un miting din Damasc, într-o demonstrație tacită de susținere. Două luni mai târziu, activiștii opoziției siriene au obținut un set de e-mailuri ale familiei Assad. Acestea au dezvăluit că, în timp ce țara ardea, Asma cumpăra în secret, prin intermediari din Paris și Londra, picturi de top, mobilă, bijuterii și pantofi Christian Louboutin. Către soțul ei, ea a scris: „Dacă suntem puternici împreună, vom trece peste asta împreună… Te iubesc."
Se părea că Asma fusese sedusă de putere și bogăție. Luxul expus când locuința opulentă a familiei Assad din Damasc a fost jefuită de cetățenii sirieni jubilând duminică indică cu siguranță acest lucru.
Același set de e-mailuri a dezvăluit că tatăl Asmei îi oferea între timp sfaturi ginereului său despre modalități de a manipula mass-media occidentală, în timp ce represiunea lui Bashar continua. Cu alte cuvinte, un om care dedicase în aparență cariera sa salvării de vieți părea să sprijine în privat un regim care le distrugea masiv. Proteste au fost organizate în fața casei sale din Acton. Casa a fost atacată cu vopsea, zidul grădinii a fost dărâmat, iar ferestrele din față au fost sparte.
Pe măsură ce anii treceau, iar conflictul continua, Asma a devenit din ce în ce mai fermă în sprijinul său pentru regimul soțului ei. Ea a postat imagini pe rețelele sociale în care se întâlnea cu soldați și familiile acestora. Ea a oferit interviuri nu mass-mediei occidentale, ci televiziunii ruse – susținând la un moment dat că i s-a oferit azil în străinătate, dar a refuzat categoric. De asemenea, ea și-a consolidat puterea pe măsură ce membri rivali ai familiei Assad au murit, au fugit sau au fost marginalizați de soțul său.
Pe măsură ce fațada în jurul ei se destrăma, Uniunea Europeană a impus Asmei o interdicție de călătorie și înghețarea activelor. În 2020, SUA au sancționat-o pentru acumularea de „bogății obținute pe nedrept în detrimentul poporului sirian" și pentru utilizarea „așa-numitelor sale organizații caritabile" pentru a „consolida puterea economică și politică".
Norii metaforici de furtună se adunau pe mai multe fronturi. În 2018, ea a fost diagnosticată cu cancer la sân. În anul următor, ea a anunțat că a fost vindecată, dar în mai anul trecut i s-a pus diagnosticul de leucemie mieloidă acută, un cancer agresiv al măduvei osoase și sângelui. Și apoi, weekendul trecut, dinastia Assad, veche de 54 de ani, a fost răsturnată de o coaliție de rebeli conduși de islamiști. Viața pe care Asma și-a ales-o s-a prăbușit.
Familia Assad nu va duce lipsă de bani în exilul lor din Rusia (se spune că valorează 2 miliarde de dolari), dar rămâne de văzut dacă Asma se va întoarce vreodată în patria sa britanică. Pat McFadden, un ministru din cabinet, a declarat pentru BBC luni că ea nu a solicitat acest lucru și a refuzat să speculeze cu privire la răspunsul guvernului în cazul în care ar face-o.
Între timp, casa copilăriei sale din Acton stă goală, cu perdelele trase și grădina neîngrijită. Vecinii spun că părinții Asmei făceau naveta între Siria și Marea Britanie pe parcursul războiului, dar nu au mai văzut-o pe mama ei de dinaintea pandemiei Covid, iar tatăl său a fost văzut ultima dată plecând cu mașina weekendul trecut. „Am impresia că aveau o idee că sfârșitul era aproape", spune James Philpot, șeful asociației de locatari din cartier.
Nici familia Akhras, nici Asma, nu ar fi binevenite înapoi. Mulți sirieni locuiesc în zonă, iar familia se spune că a avut o relație tensionată cu vecinii chiar înainte de a pierde protecția rudelor puternice din Damasc.
„Există oameni care au pierdut persoane dragi, oameni care au familii în Siria care au fost ucise sau torturate, așa că pot înțelege antagonismul", spune Philpot. „Nu este un antagonism deschis, dar sunt tratați cu răceală." Dacă s-ar muta, „ar exista o ușurare imensă".
În ultimii ani, directorul FBI a devenit, fără să vrea, una dintre incarnările „instrumentalizării justiţiei" împotriva lui Donald Trump, pe care susţinătorii miliardarului republican o denunţă neîncetat.
„Demisia lui Christopher Wray este o zi mare pentru America, deoarece va pune capăt instrumentalizării a ceea ce este cunoscut în prezent sub numele de Departamentul american al Injustiţiei", a reacţionat Donald Trump pe reţeaua sa Truth Social.
„Sub direcţia lui Christopher Wray, FBI mi-a percheziţionat ilegal casa", a spus el, referindu-se la percheziţia reşedinţei sale din Mar-a-Lago, Florida (sud-est), în august 2022.
O nouă infracţiune de corupţie, impusă de aderarea la OCDE – mituirea funcţionarilor publici străini
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege prin care se introduce o nouă infracţiune de corupţie, privind mituirea funcţionarilor publici străini. Persoanele care se fac vinovate de această nouă infracțiune sunt pasibili de pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani. În ceea ce priveşte pedeapsa aplicabilă unei persoane juridice, suma corespunzătoare unei zile-amendă este cuprinsă între 3.000 lei şi 300.000 lei.
Fapta intră în competența DNA.
Camera Deputaţilor este for decizional, astfel încât proiectul merge la promulgare.
Proiectul de lege, inițiat de Ministerul Justiției, a fost adoptat în procedură de urgență, întrucât face parte din demersurile pentru aderarea României la OCDE.
Legea va pune în aplicare Convenția privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 şi la care România a aderat prin Legea nr. 202/2023, Bucureşti, 11 decembrie 2024.
Prin acest proiect de lege este incriminată o nouă infracţiune de corupţie, respectiv fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcţionar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătura cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale.
Această infracţiune se va pedepsi cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
În ceea ce priveşte pedeapsa aplicabilă unei persoane juridice, suma corespunzătoare unei zile-amendă este cuprinsă între 3.000 lei şi 300.000 lei.
"Autorităţile centrale responsabile pentru primirea cererilor de asistenţă judiciară în cazul comiterii infracţiunii stabilite prin noua lege sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin structura competentă, pentru cererile de asistenţă judiciară formulate în faza de urmărire penală, respectiv Ministerul Justiţiei, pentru cererile de asistenţă judiciară formulate în faza de judecată sau de executare a pedepsei, precum şi pentru cererile de extrădare", menţionează ministerul.
Aderarea României la Convenţia OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerciale internaţionale (Convenţia Anti-mită) este cel mai important obiectiv al dosarului OCDE în domeniul Justiţiei. Aceasta reprezintă unul dintre principalele instrumente recunoscute la nivel internaţional în domeniu şi sprijină eforturile de dezvoltare internă, reducere a sărăciei şi îmbunătăţire a încrederii în pieţele de capital.
România a primit invitaţia de a adera la Convenţie la 18 aprilie 2023, în acest sens fiind adoptată Legea nr. 202/2023. La 24 iulie 2023, statul român a depus instrumentul de ratificare a Convenţiei, la sediul OCDE de la Paris, obţinând astfel un succes major în demersul de aderare la OCDE, cu o contribuţie importantă a Ministerului Justiţiei, arată un comunicat al instituției.
În contextul mai larg de cooperare cu OCDE în vederea aderării la organizație, Ministerul Justiției va adera la Grupul de lucru privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul operațiunilor economice internaționale din cadrul OCDE – Working Group on Bribery in International Business Transactions (Working Group on Bribery – WGB) și la Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999 (Convenția anti-mită).
La data de 17 aprilie 2023, Secretarul General al OCDE a transmis premierului adresa prin care comunică oficial decizia Consiliului OCDE de a invita România să devină stat membru asociat al WGB și să adere la Convenția anti-mită.
Prin această corespondență, României i s-a comunicat că își va asuma următoarele:
aderarea în cel mai scurt timp posibil la Convenția anti-mită;
declararea adeziunea la următoarele instrumente juridice ale OCDE: (i) Recomandarea Consiliului OCDE pentru continuarea combaterii coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale [OECD/LEGAL/0378]; (ii) Recomandarea Consiliului OCDE pentru măsuri fiscale în vederea combaterii în continuare a coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale [OECD/LEGAL/0371]; (iii) Recomandarea Consiliului OCDE privind coruperea și creditele export cu sprijin oficial [OECD/LEGAL/0447]; și (iv) Recomandarea Consiliului OCDE pentru agențiile implicate în cooperarea pentru dezvoltare din perspectiva gestionării riscurilor de corupție [OECD/LEGAL/0431], precum și oricare versiuni revizuite ale acestor instrumente juridice sau înlocuiri ulterioare ale acestora;
participarea activă la toate activitățile Grupului de lucru anti-mită;
contribuția financiară pentru susținerea Grupului de lucru anti-mită.
Guvernul României și-a asumat toate demersurile indicate de Secretarul General al OCDE prin adresa din 17 aprilie 2023 prin transmiterea unei scrisori oficiale la data de 3 mai 2023, care a fost semnată de Prim-ministrul României.
De verificat: Un colonel SIE, trecut pe lumea ailaltă, mi se confesa: Habar nu ai câte sinecuri mănâcă banii statului, pe degeaba, în aceasta gașcă de rude, nepoți, amante, cuscrii, fii si fiice ale potentațiilor zilei.
Să citim cele scrise de:
Cum o freacă spionii SIE în Rusia pe zeci de milioane de euro
*În spațiul Federației Ruse, SIE lucrează surse acoperite în diplomație rang consuli, secretari, consilieri. Deși prioritate 0 NATO, spațiul rus fost și este cel mai puțin acoperit informativ de către resurse HUMINT românești.
*Singurul spion diplomat care înțelege rusa este consul general Laurențiu Constantin, Consulat Sankt Petersburg, a doua misiune după Ambasadă Moscova.
*Laurențiu Constantin este istoric, fost membru comitet redacție revistă Caiete Diplomatice, apărută 2003, unde publicat articol “Mai avem nevoie de diplomați?”, răspuns NU astfel de diplomați spioni.
*Analist probleme politică internă, externă și de securitate zona Rusia și spatiul CSI, activitate 0, înțelegere realități ruse 0, a apreciat că proces democratizare Rusia este ireversibil, activități mediocre Centru Studii Euro-Atlantice Facultate Istorie, Universitate Bucureşti.
*În cadrul Ambasadă România Moscova, birou atașat militar condus de col. Nicu Secară, atașat apărare și lt. col. Cristinel Agapi, adjunct, resurse schemă Secție Legături Externe Apărare de pe lângă DGIA (spionajul militar), dă semne vagi de viață în sensul că retransmit București traduceri google după corespondețe război jurnaliști front Ucraina.
*Consulat General al României Rostov-pe-Don sucombat 14 octombrie 2024, motiv acțiuni neprietenoase. Avut trei ofițeri acoperiți ai SIE ca diplomați: consul general, consul și funcționar consular. Activitate 0 barat.
*Gerant interimar Mihai Secere, retras Mangalia, casă Limanu, 100.000 $ cont. Activitate timp de patru ani: pe 11 iunie 2023 depus coroană flori cimitir militar românesc Krasnodar; 1 decembrie 2023 depus 8 garoafe monument comemorativ românesc Trusovo Regiune Astrahan.
*Daniel Rășică fost consul Rostov. Activitate 0. Fin Pandele, fost prefect Ilfov, rechemat țară 2018 numit director general Poliţie Locală Bucureşti de Gabriela Firea demis Nicuşor Dan motiv incendii Parcul IOR.
Ciolacu a plecat cu coada între picioare de la şedinţa coaliţiei de guvernare
De pretenţiile PSD anterioare şedinţei coaliţiei s-a cam ales praful. PNL, USR, UDMR s-au unit împotriva PSD şi l-au pus la colţ. La argumentul că are cel mai mare scor la parlamentare, i s-a răspuns: şi noi avem împreună 34%! Du-te în opoziţie dacă nu-ţi convine! Ciolacu şi ai săi au înghiţit găluşca şi au semnat comunicatul final în care nu se află nimic din ce pretindea PSD.
Inquam
Probabil Bolojan s-a opus vehement la această variantă. Şefa USR, Elena Lasconi, a ajuns în turul al doilea, pe când Ciolacu, nu. Bolojan avea tot interesul să aibă susţinere pentru reformele proprii, şi susţinerea nu putea veni de la PSD. Ideile şi principiile din planurile de guvernare enunţate de Bolojan şi USR sunt extrem de asemănătoare, şi de aici importanţa colaborării lor în viitorul guvern. Dacă PSD acceptă să treacă în opoziţie, ar fi fost imediat acuzat „fugi de guvernare, te-ai dat cu ruşii". Plus acuzele propriilor primari că i-a lăsat fără acces la banii publici. Aşa că Ciolacu a fost obligat să înghită opoziţia partenerilor de guvernare.
Bănuiesc că mult timp s-a discutat despre cine va fi viitorul premier. La cerinţa lui Ciolacu, că el trebuie să fie pentru că PSD are cel mai mare scor la parlamentare, i s-a pus în faţă bilanţul guvernării sale, alcătuit de nimeni altcineva, decât Victor Ponta. Ciolacu a adus ţara în pragul dezastrului fiscal-bugetar, i s-au blocat fondurile europene şi mai are pretenţia să fie iar premier? Problmea premierulu a fost amânată pentru o şedinţă ulterioară.
Niciunul din cele cinci principii pe care PSD le-a scos înainte de întâlnirea coaliţiei nu a rămas în picioare.
menținerea ritmului investițiilor la peste 100 de miliarde de lei anual,
creșterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflației și reducerea impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, energie și alimentele de bază;
cotinuarea susținerii mediului privat românesc și menținerea pragului la întreprenerile mici și mijlocii (numite „patriotism economic");
industrializarea României;
reforma statului, începând de la un guvern mai suplu și continuând cu debirocratizarea.
În comunicatul şedinţei coaliţiei de aseară se menţionează:
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean",
Doar ultimul principiu din programul PSD se întrevede în comunicatul coaliţiei. Iar schimabrea profundă se referă la obiceiurile şi avantajele oferite clientelei politice, în special de către PSD.
Problema a fost amânată până la stabilirea profilului candidatului dorit de alegători, şi la sondaje de opinie care să ilustreze ce candidat are cele mai mari şanse în viitoarele alegeri prezidenţiale.
Cert este că pretenţiile PSD, ca partid cu cel mai mare scor la alegerile parlamentare, au fost ignorate de membrii coaliţiei. Posibil că Bolojan şi Lasconi să aibă cel mai greu cuvânt de spus, iar UDMR îi susţine.
Un semn bun că n-au transpirat, încă, amănunte de la şedinţă, dovadă a faptului că participanţii şi-au înţeles misiunea.
