Șpăgarilor, nici când vine potera peste voi nu vă liniștiți!

Am citit că un șef la o universitate îl plânge pe Medicul Șpăgar Tătaru. Nu ți-ar fi rușine!

Ca fost naș al PNA, actual DNA, felicit toate cadrele acestei institutii naționale  care se implică  în demantelarea găștilor și șpăgarilor din sistemul medical!

Pentru toți medicii, asistente etc.,  certați cu normalitatea:

Citiți, bandiților!

DNA a descins la Spitalul Municipal Rădăuți: A reținut trei medici care luau spăgi pentru orice!

Procurorii DNA au descins la Spitalul Municipal Rădăuți, acolo unde mai mulți directori au fost reținuți. Procurorii au dispus reţinerea a şase persoane, trei dintre acestea la data faptelor fiind directori în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi, pentru trafic de influenţă, luare de mită şi alte infracţiuni.

Medicii nu luau bani numai pentru proceduri medicale, ci și pentru posturi.

Managerul interimar Sima Flaviu – Emanuel ar fi cerut câte 6.000 de euro de la două poersoane care ar fi vrut să se angajeze ca brancardieri. Pentru că nu au luat examenul cei doi au cerut restituirea sumelor. S-au cerut bani pentru internări şi proceduri medicale, dar şi pentru te concursuri de angajare.

DNA anunţă, joi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 16 octombrie 2024, respectiv 17 octombrie 2024, faţă de inculpaţii:

SIMA FLAVIU – EMANUEL, la data faptelor manager interimar al Spitalului Municipal Rădăuţi ”Sf. Doctori Cosma şi Damian” şi în prezent şef al Secţiei A.T.I. din cadrul aceluiaşi spital, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată (3 infracţiuni), folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracţiuni);

DUBEI LIVIU, la data faptei director medical al Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian”, de profesie medic primar chirurgie generală în cadrul Secţiei Chirurgie a aceluiaşi spital, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată;

CÎRDEI MARIA-ECATERINA, la data faptelor director de îngrijiri în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian” şi în prezent asistent medical principal obstetrică-ginecologie în cadrul Blocului Operator din acelaşi spital, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (2 infracţiuni), instigare la dare de mită (2 infracţiuni) şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite în formă continuată;

LUŢA VLAD-VASILE, asistent medical principal în cadrul Compartimentului Primiri Urgenţe în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian”, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată şi complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;

MAXIM DOMNICA, asistent medical coordonator al Compartimentului Sterlizare în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian”, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracţiuni) şi dare de mită;

PUHA LENUŢA-VIOLETA, asistent medical coordonator al Compartimentului Oncologie în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian”, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (3 infracţiuni), folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (2 infracţiuni) şi complicitate la luare de mită.

În ordonanţele procurorilor se arată că, la începutul anului 2023, inculpatul Luţa Vlad-Vasile, în calitate de asistent medical principal în cadrul Compartimentului Primiri Urgenţe, ar fi pretins şi ar fi primit de la două persoane sume de câte 6.000 de euro, pentru a interveni la inculpatul Sima Flaviu – Emanuel, pentru ca acesta, în calitate de manager interimar al Spitalului Municipal Rădăuţi, să-i sprijine pe cei doi să ocupe posturi de brancardieri în cadrul acestei instituţii spitaliceşti.

”Astfel, inculpatul Sima Flaviu – Emanuel, în calitatea menţionată anterior, prin intermediul inculpatului Luţa Vlad-Vasile, ar fi primit suma totală de 12.000 de euro de la două persoane, pentru a-i sprijini să ocupe postul de brancardier în cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi, sens în care ar fi intervenit la membrii comisiei de examen în favoarea uneia dintre cele două persoane, pentru a promova concursul organizat în acest scop în perioada 28.02.2024-02.04.2024, oferindu-i acestuia subiectele pentru proba interviului, prin intermediul inculpatului Luţa Vlad-Vasile”, anunţă DNA.

De asemenea, procurorii precizează că, în urma organizării interviului la data de 29 martie 2024, cele două persoane nu ar fi luat concursul şi nu ar fi obţinut posturile respective, fapt ce i-ar fi determinat pe cei doi să-i ceară restituirea sumei de bani pe care au dat-o, sumă care le-a fost restituită la data de 30 martie 2024 de către inculpatul Sima Flaviu – Emanuel, de asemenea prin intermediul inculpatului Luţa Vlad-Vasile.

”În perioada noiembrie 2023 – februarie 2024, inculpatul Sima Flaviu – Emanuel ar fi primit suma de 2.600 lei şi diverse bunuri de la mai mulţi pacienţi sau aparţinători ai acestora pentru a interveni pe lângă diverşi medici din cadrul spitalului şi a-i ajuta pe aceştia să se interneze pentru diverse afecţiuni şi operaţii chirurgicale”, mai arată DNA.

Procurorii precizează că, în perioada 18 – 21 martie 2024, inculpatul Sima Flaviu – Emanuel i-ar fi furnizat unei persoane, subiectele pentru examenele scris şi oral, pe care fiica sa le-ar fi susţinut în cadrul unui concurs de ocupare a unui post de economist debutant la instituţia pe care o conduce, astfel încât aceasta din urmă să promoveze respectivul concurs şi să fie angajată.

”În cursul lunii februarie 2024, inculpatul Sima Flaviu – Emanuel, ar fi pretins de la o persoană să-i efectueze ITP-ul la autoturismul personal şi să-i aducă mai multe buchete de lalele cu ocazia zilei de 8 martie, pentru a le oferi din partea sa angajatelor şi pacientelor ce se aflau în spital, în schimbul cărora ar fi promis că va favoriza o persoană din anturajul acestuia să ocupe un post ce urma să fie scos la concurs în cadrul unităţii spitaliceşti pe care o conduce”, a mai transmis DNA.

De asemenea, în perioada noiembrie 2023 – aprilie 2024, inculpatul Dubei Liviu în calitate de director medical al Spitalului Municipal Rădăuţi ”Sf. Doctori Cosma şi Damian”, având totodată şi calitatea de medic primar chirurgie generală, şef al Secţiei Chirurgie din cadrul aceluiaşi spital, ar fi primit sume cuprinse între 200 de lei şi 200 de euro de la un număr de şase persoane întrucât ar fi efectuat intervenţii chirurgicale pentru diverse afecţiuni unor rude sau cunoştinţe ale acestora.

În plus, în perioada 2023 – 2024, inculpatele Cîrdei Maria-Ecaterina, Maxim Domnica şi Puha Lenuţa-Violeta, în calităţile menţionate anterior şi totodată având şi calitatea de membri în mai multe comisii de concurs organizate pentru ocuparea mai multor funcţii de asistentă, infirmieră şi îngrijitoare în cadrul spitalului din care fac parte, ar fi furnizat subiectele de concurs mai multor candidaţi, favorizându-i pe aceştia în ocuparea posturilor scoase la concurs.

”Cu această ocazie, cele trei inculpate ar fi pretins şi ar fi primit de la aceleaşi persoane sume de bani şi diverse bunuri pentru faptul că le-ar fi susţinut pe acestea să promoveze respectivele concursuri. Cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 16 octombrie 2024 au fost ridicate următoarele sume de bani: 93.101 lei, 419.320 euro, 3.390 lire sterline şi 7.730 dolari”, anunţă procurorii.

În cauză, procurorii DNA efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

No, Mărie!

CNSAS a decis: Silviu Predoiu, fost nr. 2 în SIE, poate candida la prezidențiale. Nu a fost colaborator al Securităţii, doar securist

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit că Silviu Predoiu, nr 2 în SIE până în 2018, a fost ofițer al fostei Securități, dar nu există dovezi că ar fi încălcat drepturi fundamentale, astfel că nu poate fi considerat colaborator al Securității.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis adeverința nr. 1903, prin care confirmă că Silviu Predoiu, candidat la funcția de Președinte al României, a fost ofițer al fostei Securități. Această informație provine dintr-o fișă de evidență întocmită în 2021, care a fost transmisă de Serviciul de Informații Externe. Predoiu a fost angajat în cadrul Centrului de Informații Externe din 1 octombrie 1987, având diverse misiuni în străinătate și fiind promovat la gradul de locotenent major. 

Silviu Predoiu a urmat, între anii 1987 și 1989, un curs de informații externe la Școala de ofițeri de securitate din Brănești, aflată sub coordonarea Departamentului Securității Statului (DIE). În 1990, a fost încadrat în Serviciul de Informații Externe (SIE) cu gradul de locotenent-major.

Deși a fost identificat ca ofițer al Securității, CNSAS a menționat că nu au fost găsite dovezi că Predoiu ar fi desfășurat activități prin care să suprime sau să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În consecință, nu îi poate fi atribuită calitatea de colaborator al Securității, conform legislației în vigoare.

Această adeverință poate fi contestată de orice persoană interesată, în termen de 48 de ore de la publicarea informației pe pagina de internet a CNSAS. Nota de constatare pe care se bazează adeverința este disponibilă pentru consultare la sediul CNSAS.

"1. În temeiul art. 3, art. 4, art. 8 lit. b), art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Având în vedere calitatea domnului PREDOIU Silviu de candidat la funcția de Preşedinte al României;

3. Având în vedere Adeverința de neapartenenţă şi necolaborare cu Securitatea, emisă în temeiul OUG nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nr. 3904/2010, eliberată pe baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/2335 din data de 06.10.2010 și care a constatat următoarea situație de fapt: nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității;

4. Având în vedere documentul nou și neprocesat identificat pe numele domnului PREDOIU Silviu, respectiv Fişa de Evidență întocmită pe numele domniei sale, predată C.N.S.A.S. la data de 04.01.2021;

5. În baza Notei de Constatare nr. DI/I/1213 din data de 14.10.2024, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul PREDOIU Silviu figurează cu o Fişă de Evidenţă care a fost transmisă în copie de Serviciul de Informații Externe şi cuprinde informaţii privitoare la situaţia civilă şi militară a domniei sale şi care atestă calitatea de angajat al fostei Securități. Numele de serviciu ce i-a fost atribuit a fost: PUMNEA Silviu. Totodată, potrivit notei de constatare nr. DI/I/1213 din data de 14.10.2024, în urma verificărilor întreprinse până la data de 14.10.2024, au rezultat informaţii privind apartenenţa domniei sale la structurile fostei Securități, în calitate de ofițer al fostei Securități, figurând cu următoarele informații: data încadrării în Centrul de Informații Externe - 01.10.1987; gradul de locotenent major - 01.10.1987; misiuni în străinătate - 25.08.1989, acoperire Întreprinderea de Comerţ Exterior GEOMIN; funcţii îndeplinite: 01.10.1987 – Ofiţer II Informații Externe; 01.10.1987-01.06.1989 – Centrul de Pregătire și Perfecționare a Cadrelor Brănești; 01.06.1987 – Ofiţer II Informații Externe; 26.12.1989 - trecut în Ministerul Apărării Naționale, în urma reorganizării. Întrucât nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că persoana verificată ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în cazul domnului PREDOIU Silviu, nu se poate reţine calitatea de lucrător al Securităţii, în sensul legii;

6. Pe baza materialului avut la dispoziţie până la data de 14.10.2024, precum şi a procesului-verbal al şedinţei Colegiului C.N.S.A.S. din data de 15.10.2024;

ADEVERIM, PRIN PREZENTA, CĂ

Elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a) şi b) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, astfel domnului PREDOIU Silviu, fiul lui Ion şi Maria, născut la data de 05.01.1954, în Slobozia, județul Argeş, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, în sensul legii.

Nota de constatare pe care s-a întemeiat adeverinţa poate fi consultată la sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Prezenta adeverinţă poate fi contestată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, de către orice persoană interesată, în termen de 48 de ore de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.", se arată în documentul CNSAS.

Să fie ridicat dreptul de a profesa pentru acești medici nemernici!

Medic ginecolog prins în flagrant când primea mită pentru a face o operație de cezariană

Un medic ginecolog, de la Spitalul Filantropia Craiova, a fost prins în flagrant în timp ce primea o mită în sumă de 800 de lei și 100 de lire sterline pentru a face o cezariană.

„În data de 10.10.2024, inculpata DDM, în calitate de specialist cu specializarea obstretică-ginecologie, ar fi primit un titlu de mită suma de 800 de lei și 100 de lire sterline de la o pacientă internată la Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea unei intervenții chirurgicale pentru nașterea unui copil – cezariană", transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.

Medicul a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, perioadă în care nu mai poate profesa în postul de specialist obstetrică-ginecologie în cadrul niciunei unități medicale din rețeaua de stat.

Atenție! 

Cabinetele medicale sunt pline de medici nebuni, neprofesioniști, fără  pic de empatie față de pacient,  ciubucari la greu. Anul acesta am avut de a face cu două  doctorițe de la o policlinică privată una mai nebună decât alta. Isterice pur și  simplu. Un pacient a ieșit  din cabinetul uneia injurând-o ca la ușa  cortului. Nimeni din jur nu a reacționat. M-am minunat dar la consultația cu acest asa zis medic m-am convins că  am de a face cu o nebună. 

Citind pe internet mă uimesc postările unor pacienți dintr-o țară care este far pentru România. 

Este vorba despre un medicament  care te nenorocește în  loc să  te facă  bine.

Iată  ce zice un pacient:

"Has way too many side effects: dizziness, fatigue, myalgia, and it made me constipated. It really seems like our doctors don’t know anything. I’ve been using natural supplements and I actually have a quality of life that is bearable. Going to China to be cured. Alpha blockers are designed to make you stay on a life treatment with horrible symptoms. No thank you, I’ll stick with my own recipes that I came up with that help more than anything any doctor has given me. All the doctors think I’m crazy, but they’re just programmed that way and very textbook. Think outside the box, people, if your treatments don’t work, it is time to do more research."

Proverbe mexicane

A venit toamna.

Nopțile reci s-au înmulțit. Sfântul  Dumitru este aproape. Așa că  am hotărât  să  ne aprovizionăm cu varză de Lungulețu. An de an magazinele din jur vând  acest soi de varză, numai bună  de murat. În supermarketuri se vinde varză  de import, grea și de o consistență similară cartonului. Gospodării din Lungulețu cultivă  un soi de o calitate foarte bună pentru ca varza să  fie murată. 

De aproape cincizeci de ani în familia noastră  nu a lipsit moarea și  varza murată, indiferent unde am locuit, la bloc sau la casă. Nici carnea de porc nu ne-a lipsit, fie cumpăram câte un porc pe vremea împușcătului, fie primeam câte o jumătate  de carcasă de la socrii. Dumnezeu  să-i  odihnească în pace! Acum, consumul de carne de porc l-am limitat la minimum dar varza murată a rămas  în continuare în  preferințele noastre. 

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în fiecare an pe data de 26 octombrie. A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine la zei. În tradiţia populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii.

Zeama de varză murată sau moarea este considerată un aliment extrem de sanatos, fiind bogată in vitamina C, A, B1, B2, B3, B6 si B9 și E, dar și în minerale precum magneziu, potasiu, fier, iod, dar conține și vitamina U cunoscută ca anti-ulceroasă.

Pe vremuri, zeama de varza acră era folosită ca leac pentru mai toate afecțiunile sezonului rece. Varza murată în sare își conservă și amplifică toate proprietățile și vitaminele, ajutând la tratarea bolilor de plămâni, a constipației, a anemiei și a îmbătrânirii premature a organismului.

Ce este și ce conține zeama de varză acră?

Moarea de varză, cum i se mai spune în mod popular în Moldova, este un detoxifiant excelent care ajută, pe lângă eliminarea toxinelor și la vitaminizarea întregului organism, pentru că prin murare, varza își păstrează vitaminele si antioxidantii, dar și alte substanțe benefice precum sărurile minerale, fermenții si enzimele.

Murăturile se obtin prin fermentarea acidolactică, naturală, cu tulpini de bacterii probiotice sălbatice, care provin din legume și fructe proaspete, adăugate în saramură, însă specialiștii spun că varza murată este singurul aliment care nu are adaos de probiotic extern, este de fapt un produs endogen.

Varza se murează natural datorită acidului lactic care este bogat în fermenți, adică în probiotice. Există o multitudine de bacterii sănătoase care creează acești fermenți. Din cauza clorinei existente în apa pe care o consumăm, dar și a antibioticelor, multe din bacteriile sănătoase sunt eliminate din organismul nostru.

În aceste cazuri, avem nevoie de anumite alimente fermentate printre care și varza murată, pentru a ne spori nivelul de bacterii sănătoase din organism.

Principalele beneficii ale consumului de zeamă de varză murată sau moare:

Zeama de varză are un conținut bogat în fibre, ceea ce ne asigură un tranzit intestinal bun, prevenind constipatia si inhibând celulele canceroase, previne cancerul de colon, dar și cancerul de sân. Specialiștii recomandă consumul de varză murată și celor cu sindrom de intestin iritabil, dar și în caz de hemoroizi.

Consumul regulat de moare, mai ales în sezonul rece, stimulează circulația sângelui, reducând astfel senisibilitatea la frig, dar combate în același timp și febra.

Zeama de varză murată constituie un adevărat pansament pentru inima, datorită conținutului ridicat de fibre care ajută la scăderea concentrației colesterolului rau (LDL) și previne astfel îngroșarea vaselor sanguine. Zeama de varză acră este recomandată și persoanelor care au tensiunea scăzută. Fibrele au rolul de a curăța colesterolul rău de pe pereții arterelor și vaselor de sânge precum și la eliminarea lor din organism. Prin urmare, prin consumul de varza murata, nivelul de colesterol este echilibrat. Acest lucru poate preveni ateroscleroza, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale si o varietate de alte probleme cardiovasculare.

Este recomandată și persoanelor care suferă de cumularea pietrelor la rinichi Se fac cure zilnice cu zeamă de varză în amestec cu ulei, iar acestea, dacă sunt de dimensiuni mai mici pot fi eliminate cu ușurință.

Este recomandată și persoanelor care suferă de gastrită cu aciditate scazuta si giardioza. Se consuma timp de 2-3 saptamani cate jumatate de pahar cu aceasta zeama, de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa.

Zeama de varză murată, consumată regulat, combate și stările de astenie și lipsa de vitamine din organism . Fierul din varza murata ajuta la prevenirea anemiei și atenuarea efectelor secundare asociate cu aceasta afectiune (dureri de cap, oboseala, tulburari cognitive).

Zeama de varza acră este recomandata in curele de slabire. O cura cu moare vitaminizeaza intreg organismul si il detoxifică.

Poate trata afecțiunile respiratorii, răgușeala, sterile de astm și pneumonie. Datorită conținutului ridicat în săruri și minerale, zeama de varza murată previne infectiile respiratoria, contribuie la vitaminizarea organismului și la întarirea sistemului imunitar.

Consumată a doua zi după o petrecere, te scapa de mahmureala, de dureri de cap și de senzația de vomă.

Are un rol important și în elasticitatea pielii, vitamina A din varza murată încetinește apariția ridurilor, ajută la eliminarea petelor și menține aspectul sănătos al dermei.

Consumul de varză murată are rolul de a regla glicemia. Conținutul bogat în fibre acționează ca un absorbant pentru zaharuri, iar acestea pot fi eliberate treptat din organism, fără a suprasolicita pancreasul.

Varza murată conține compuși organici ce acționează ca agenți anti-inflamatori. Antioxidanții fitonutrienți din varză reduc durerea si disconfortul articulațiilor, a mușchilor sau altor zone inflamate.

DE REȚINUT! Cu toate că are atâtea beneficii pentru sănătatea organismului, zeama de varză murată sau moarea conține mult sodiu, care poate fi dăunător persoanelor care se confruntă cu boli cardiovasculare sau renale!

Chiar ne credeți idioți, voi, candidați la președenție?

Mâine sunt câțiva dintre cei ce vor să ajungă în funcția supremă din stat care se vor buluci la racla Sf. Parascheva. Vor trece in fața credincioșilor.

Bandiților, să vă  fie rușine!

Nu votați astfel de specimene!

Gutuile. Un car de sănătate în colțul casei noastre.

Pisica noastră se întoarce de la vânat

Mussets

Ce se ascunde în adâncurile Munților Poiana Ruscă. Secretele industriei abandonate după două secole

Habsburgii și, mai târziu, regimul comunist, au încercat să exploateze intens câteva dintre marile bogății ascunse în Munții Poiana Ruscă. Industria dezvoltată aici vreme de peste două secole este acum istorie, însă povestea vechilor uzine continuă să îi tulbure pe unii localnici.

Cariera de marmură de la Ruschița. Foto: Traian Manu

Munții Poiana Ruscă din vestul României, o punte de legătură în lanțul Carpatic între Carpații Meridionali și Apuseni, păstrează în adâncurile lor resurse naturale prețioase. Unele au fost exploatate din Antichitate și abandonate apoi, vreme de secole, odată cu invaziile popoarelor migratoare.

Marmura, fierul, pădurile și alte bogății ale Munților Poiana Ruscă au fost redescoperite de medievali, însă exploatările intense ale ținutului montan au început în secolele XVIII - XIX, în timpul habsburgilor. De peste două secole s-au păstrat ruinele unor topitorii, uzine și fabrici în jurul cărora s-au dezvoltat localitățile miniere din ținuturile izolate de munte, aflate acum în județele Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.

Regimul comunist a încercat extinderea capacităților vechilor uzine, iar în jurul lor, iar în vechile așezări au apărut șiruri de blocuri muncitorești, populate de noii veniți ca forță de muncă în industrie. După 1990, sistemul creat în deceniile precedente s-a prăbușit în numai câțiva ani, în cea mai mare parte, lăsând în urma lui localități cu o situație economică degradată (video:  localitatea minieră Ruschița)

Pe drumurile care se afundă pe văile abrupte ale Munților Poiana Ruscă, unele modernizate în ultimii ani, turiștii găsesc rămășițele unor vechi colonii muncitorești și ale uzinelor în jurul cărora au fost înființate, unele datând din secolul al XIX-lea. Căile traversează foste așezări industriale clădite pe seama exploatărilor de fier, marmură sau chiar uraniu și apoi, de cele mai multe ori, se opresc în mijlocul unor păduri sau pe culmi de munte, de unde călătorii sunt nevoiți să se întoarcă.

Unii localnici, dintre cei puțini rămași față de perioada industrială a zonei, trăiesc cu nostalgia mineritului și a vechilor uzine, în timp ce alții s-au reîntors la viața „patriarhală" din aceste locuri, orientată spre creșterea animalelor, agricultură și munci forestiere, ori au căutat să profite de atracțiile turistice ale zonei.

Liniștea a cuprins satele de munte, altădată tulburate de intensitatea cu care au fost transformate în mici centre industriale și de cea a declinului abrupt în care au intrat în ultimii ani ai uzinelor lor.

Șoseaua care urcă spre izvoarele râului Bega din Munții Poiana Ruscă, traversează comuna Tomești din județul Timiș, locul celei mai vechi fabrici de producere a sticlei din România. Uzina locală din Tomești a fost înființată în primii ani ai secolului al XIX-lea, de arendașul unei fabrici de sticlărie din Ungaria. Așezările de la izvoarele Begăi aveau atunci o mică industrie, bazată pe resursele de plumb și fier din zonă și pe exploatările forestiere.

Mănăstirea din comuna Tomești. Foto: Primăria Tomești

Noua uzină de sticlărie a atras numeroși localnici din împrejurimi, în secolul al XIX-lea. Nisipul fin folosit la producerea sticlei era adus de peste dealuri, din cariera satului Jupânești, în timp ce din alte sate învecinate proveneau alte materii prime în topitoriile de pe valea Begăi.

„Încă de la înființare, fabrica de sticlărie din Tomești folosea, ca principale materii prime și materiale în procesul de producție al sticlei de menaj, nisipul de la Jupânești, cuarțul de la Luncani, marmura de la Rușchița și lemnul pentru combustibil gazogen din pădurile ce o înconjoară. Tocmai aceste resurse, ieftine, în cantități mari, aflate în apropiere, au constituit principalele motive ale amplasării acestei unități la Tomești. Ani la rând, fabrica a produs articole, într-o gamă diversificată, de cea mai bună calitate, faima sticlarilor bănățeni fiind binecunoscută pe multe meleaguri ale globului", informa ziarul Drapelul Roșu, în 1988.

Regimul comunist a extins mult peste capacitatea inițială vechea topitorie de sticlă. Peste 200 de locuințe, majoritatea în blocuri muncitorești, au fost oferite familiilor stabilite în Colonia Fabricii din comuna Tomești.

Colonia fabricii. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

În anii ‘80, uzina de sticlărie ajunsese la peste 1.200 de salariați, iar cea mai mare parte din producția de articole de sticlă era trimisă la export, în țări din Occident și chiar în Statele Unite ale Americii.

Însă unele dintre materiile prime nu mai erau aduse din vecinătate, ci de 600 - 700 de kilometri distanță.

Nisipul cuarțifer provenea din Dorohoi (județul Suceava) sau Miorcani și Hudești (județul Botoșani) și aceasta chiar dacă, potrivit unor specialiști, nisipul folosit în trecut la producerea sticlei, din cariera de peste dealuri, era la fel de bun, iar rezervele existente aici, la poalele Padeșului din Munții Poiana Ruscă erau, practic inepuizabile.

Satul Tomești. Foto: Primăria Tomești, Timiș

„La Tomești, nisipul fabricării sticlei de menaj se aduce din județul Suceava, de la o depărtare de peste 700 kilometri. Inițial, era extras de la exploatarea din Miorcani, din galerii ca și minele de cărbune, cu vagoneți ce necesitau efort fizic mare și cheltuieli de producție ridicate. Rezervele împuținându-se, s-a trecut la folosirea nisipului de Hudești, exploatat prin foraj cu eforturi financiare considerabile, iar cavitățile create în pământ, datorită expansiunii nisipului la suprafață antrenat de apa injectată, se surpă adesea, necesitînd alte și alte foraje costisitoare. In această nouă variantă de extracție, firește, a sporit și prețul pe tona de produs, ajungând acum la 890 lei. După estimările specialiștilor întreprinderii de sticlării din Tomești și întreprinderii de materiale de construcții, o tonă de nisip de Jupânești, exploatat la suprafață și adus în situația utilizării în cuptoarele de topit ar costa sub 200 lei", arăta ziarul local.

După 1990, uzina de sticlărie a intrat într-un declin abrupt, iar la sfârșitul deceniului a fost închisă. Mina de silex de la Miorcani a fost și ea închisă, dar carierele de nisip, mai ușor de gestionat și mai profitabile și-au putut continua activitatea.

Comuna unde a funcționat cea mai veche fabrică de sticlă a rămas cunoscută ca un reper al turiștilor care se îndreaptă spre Vârful Padeș, cu o altitudine de 1.382 metri, cel mai înalt vârf din Munții Poiana Ruscă și, mai recent, spre șoseaua Transluncani (video).

O altă șosea care se afundă în Munții Poiana Ruscă, dinspre drumul național Hațeg - Caransebeș traversează comuna Rusca Montană, cu satele Rusca Montană și Ruschița (video) fost centru metalurgic din epoca medievală.

Habsburgii au înființat primele mari topitorii din zonă și au dezvoltat mineritul, iar în secolul al XIX-lea, la Ruschița a fost deschisă faimoasa carieră de marmură de Rușchița, aflată încă în activitate. Peste trei milioane de tone de marmură au fost extrase de aici, de-a lungul timpului.

Imaginea 1/35: marmura de ruschita foto Traian manu JPG

În ultimele decenii de comunism, peste 2.000 de oameni lucrau în minele de fier, plumb și zinc, dar și în exploatarea de uraniu și thoriu de pe vârful Boului (1.225 metri), aflate la Rusca Montană și Ruschița.

Cele mai multe dintre minele de la Rusca Montană (video), inclusiv cea de uraniu, au fost deshise în anii ’50 și au funcționat patru – cinci decenii.

Între timp localitățile Rușchița și Rusca Montană, apropiate lor au fost transformate în mici orașe muncitorești. Exploatările au fost închise în anii ´90, lăsând în urma lor cele două sate pitorești, împânzite de clădiri ruinate.

Resursele bogate de fier din Munții Poiana Ruscă, aflate în județul Hunedoara au fost exploatate din vremea dacilor. Minele și furnalele din văile aflate în apropierea lor au fost dezvoltate de la începutul secolului al XIX-lea, însă în anii de comunism au ajuns la expansiunea maximă.

Imaginea 1/12: Ghelari, hunedoara, imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) JPG

Atunci, minereurile provenite din exploatările de la Ghelari (video) şi Teliuc erau „înghiţite" de combinatul siderurgic de la Hunedoara, unde erau folosite la fabricarea oțelului, iar aproape 5.000 de oameni, mulți veniți din alte zone ale României, munceau în anii ’70 și ’80 în satele de munte devenite mici localități urbane.

Încă din secolul al XIX-lea, alte mine din Munții Poiana Ruscă funcţionau la Alun, Arănieş, Lunca Cernii şi Vadu Dobrii, iar din anii ‘70 minereurile complexe se extrăgeau de la Muncelu Mic, Boia Bârzii și Bătrâna, mici sate din Ținutul Pădurenilor.

Minele din Munții Poiana Ruscă au fost închise după 1990, însă unele locuri păstrează, pe lângă ruinele construcțiilor de anii de comunism și clădiri pitorești monumente vechi de peste două secole, ca Furnalul din Govâjdia (video).

Adevărul.ro