Musiu ai dat BAC-ul? Eu cred că nu.

Ciolacu spune de ce nu-și va publica niciodată diploma de la BAC

Premierul Marcel Ciolacu a explicat, miercuri, la guvern, motivele pentru care nu își va publica „niciodată” diploma de Bacalaureat, el susținând că „s-ar fi spus că e falsă”.

„Dacă puneam o diplomă, 2 luni s-ar fi spus că diploma e falsă, că e schimbată poza, etc. În momentul acesta, s-a cerut pe 544, este un răspuns. Deci nu o să pun diploma niciodată, ca să ne înțelegem și v-am spus de ce”, a spus premierul, întrebat de reporterul HotNews.ro de ce nu-și face publică această diplomă.

Prezent marți la ediția de seară a Știrilor ProTV, Marcel Ciolacu, candidatul PSD la prezidențiale, a fost întrebat de ce nu arată diploma în original și a spus că, dacă o fotografiază și o pune pe Facebook, „o să zică că e falsă”, potrivit EduPedu.ro.

Ciolacu a mai spus la Pro TV și că a fost contactat de reprezentanți de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Buzău în legătură cu solicitări primite la instituție pe Legea 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public.

„Vă rog frumos, dați toate informațiile”, le-a transmis prim-ministrul PSD celor de la inspectoratul școlar, după cum a precizat la ProTV.

Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu a anunțat, într-o postare pe TikTok, ce medie a obținut la bacalaureat. El a spus că a luat examenul cu media 7,03 și că și-a căutat și găsit și diploma de licență. Ciolacu a făcut aceste precizări la o zi după ce a fost întrebat de jurnaliști despre media de la BAC și a spus că nu își amintește.

În 24 august, la Congresul PSD în care a fost desemnat candidat la Președinție, Ciolacu spunea că și-a căutat diploma de Bacalaureat și că are copia ei legalizată.

„Am căutat diploma, am luat Bacul când am terminat liceul. Am copia ei legalizată. Am muncit imediat după ce am terminat liceul. Tatăl meu m-a dat afară din casă, așa era pe vremea aceea. După aceea am plecat în armată. Mi-am pus familia înainte. Nu pot să răspund la toate știrile inventate”, a spus Ciolacu, citat de G4Media.ro.

El a explicat că a pus familia înaintea studiilor pentru o perioadă, ca explicație pentru diferența de câțiva ani între terminarea liceului și începerea facultății. „Înţeleg miza, înţeleg jocul, înţeleg orice vreţi. Nu am jignit pe nimeni şi vreau să nu fiu jignit”, a mai spus Ciolacu la conferința de presă de după Congresul Național PSD, conform sursei citate.

Potrivit CV-ului de pe pagina Guvernului, Marcel Ciolacu a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu” din Buzău în anul 1986, actualul Colegiu Național „Mihai Eminescu” din Buzău și are doar diploma de absolvire, care nu este același lucru cu diploma de Bacalaureat, care atestă absolvirea învățământului liceal cu examene și care este singurul act de studii care permite accesul în învățământul superior, a scris Edupedu.ro.

Cum vede Beijing-ul formatul BRICS? China la zi

În materialul de astăzi din proiectul „China la zi", vă prezentăm traducerea din limba chineză a unei analize publicate în numărul 15 al revistei academice „Cunoștințe despre lume" (世界知识, Shìjiè zhīshì), care oferă o perspectivă profundă asupra evoluțiilor BRICS din perspectiva Chinei, subliniind provocările și oportunitățile generate de extinderea blocului geopolitic crucial. Autorul acestui articol este Liu Xiaowei (刘晓伟), asistent de cercetare la Institutul Chinez de Studii Internaționale (中国国际问题研究院, Zhōngguó guójì wèntí yánjiùyuàn).

Liderii BRICS reuniți la Johannesburg, Africa de Sud, în august 2023FOTO: www.cfr.org

BRICS, inițial format din Brazilia, Rusia, India și China și extins prin aderarea Africii de Sud în 2010, a devenit un jucător major pe scena internațională. Scopul său de a întări cooperarea economică și politică între aceste economii emergente a evoluat într-o platformă care abordează probleme globale, de la securitatea internațională la reformele instituțiilor financiare globale, precum FMI și Banca Mondială. Importanța BRICS în contextul global se dorește tot mai însemnată, actorii din cadrul organizației încercând să influențeze tot mai semnificativ economia globală și relațiile internaționale.

Extinderea BRICS din 2023, prin includerea a șase noi membri – Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – reprezintă un moment de cotitură pentru grup. Această mișcare a fost văzută ca o oportunitate de a crește reprezentativitatea și influența globală a BRICS, consolidându-i poziția ca o alternativă viabilă la instituțiile dominate de Occident. Cu toate acestea, Liu Xiaowei evidențiază în analiza sa că această expansiune vine și cu provocări semnificative, în special în ceea ce privește armonizarea intereselor și menținerea coeziunii interne.

Diferențele ideologice și economice dintre noii și vechii membri ai BRICS ar putea complica dinamica grupului, făcând mai dificilă adoptarea unor politici comune. În acest context, Liu argumentează că decizia BRICS de a suspenda temporar procesul de extindere este necesară pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri și pentru a menține stabilitatea grupului pe termen lung.

Dintr-o perspectivă occidentală, extinderea rapidă a BRICS este privită cu îngrijorare, deoarece ar putea dilua coerența grupului și intensifica tensiunile interne, având în vedere interesele divergente ale noilor și vechilor membri. Unii experți occidentali subliniază că această expansiune marchează o schimbare semnificativă în dinamica globală a puterii economice, contribuind la slăbirea influenței instituțiilor tradiționale dominate de Occident, precum FMI și Banca Mondială, și la erodarea relevanței G20. Pe măsură ce BRICS devine mai influent, riscă să creeze o alternativă puternică la ordinea internațională condusă de Occident, destabilizând astfel echilibrul geopolitic global. Cu toate acestea, există scepticism cu privire la capacitatea BRICS+ de a deveni un bloc coerent și eficient, având în vedere diferențele politice și economice majore dintre membrii săi.

Pe măsură ce BRICS se pregătește pentru summitul din 2024, care va avea loc în perioada 22-24 octombrie la Kazan, Rusia, sub președinția acestei țări, devine evident că viitorul blocului va avea un impact profund asupra ordinii mondiale. Înțelegerea acestor evoluții, subliniate de analiza lui Liu Xiaowei, este, prin urmare, esențială nu doar pentru statele membre BRICS, ci și pentru întreaga comunitate internațională.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:

Liu Xiaowei: De ce țările BRICS au suspendat procesul de extindere？De la începutul anului 2024, după extinderea istorică a mecanismului de cooperare al țărilor BRICS, reprezentativitatea și atractivitatea sa au crescut constant, tot mai multe țări în curs de dezvoltare exprimându-și dorința de a se alătura. În prezent, peste 30 de țări, inclusiv Malaezia, Thailanda, Laos, Myanmar, Belarus, Bangladesh, Venezuela, Cuba, Senegal, Turcia, Pakistan, Kazahstan și Nicaragua, au aplicat pentru a se alătura mecanismului BRICS. Cu toate acestea, pe 25 iunie, ministrul rus de externe, Lavrov, a declarat public, în timpul vizitei sale în Belarus, că țările BRICS au votat pentru a suspenda temporar primirea de noi membri și că se vor concentra pe integrarea țărilor care au aderat recent. În contextul în care multe țări doresc să se alăture mecanismului BRICS, de ce au decis acestea să suspende temporar procesul de extindere?

În iunie 2024, președintele rus s-a întâlnit la Moscova cu ministrul de externe al Turciei

La 1 ianuarie 2024, odată cu aderarea oficială a Arabiei Saudite, Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Iranului și Etiopiei, BRICS s-a extins cu succes de la „BRICS-5" la „BRICS-10", deschizând un nou capitol al cooperării extinse. Această extindere reflectă nu doar determinarea fermă a țărilor BRICS de a se adapta tendinței istorice către multipolaritate globală și de a sprijini „Sudul Global" în aprofundarea solidarității și cooperării într-un context internațional din ce în ce mai instabil, dar evidențiază și recunoașterea și aspirația multor țări în curs de dezvoltare față de spiritul de cooperare BRICS, caracterizat prin „deschidere, incluziune, cooperare și câștig reciproc". Noua rundă de extindere a consolidat și mai mult reprezentativitatea și influența BRICS.

Într-o lume marcată de schimbări și instabilități accelerate, cu crize precum cea din Ucraina și conflictul din Gaza, și creșterea populismului și protecționismului, care încetinesc globalizarea și distorsionează interacțiunile economice globale, economia mondială se confruntă cu riscuri crescute. În acest context, cererile de dezvoltare ale piețelor emergente și ale țărilor în curs de dezvoltare sunt dificil de abordat eficient și, cu atât mai puțin, ele nu pot face față singure schimbărilor globale. De aceea, mecanismul BRICS, care se concentrează pe dezvoltarea comună și pe cooperarea pragmatică, devine o platformă crucială pentru consolidarea solidarității între țările în curs de dezvoltare. Aceste țări doresc să se alăture mecanismului BRICS pentru a-și extinde cooperarea economică și investițională cu membrii BRICS, pentru a identifica și cultiva noi puncte de creștere economică, pentru a spori reziliența și siguranța lanțurilor de aprovizionare și de producție și pentru a face față împreună provocărilor și riscurilor generate de schimbările geopolitice și economice

Mecanismul de cooperare BRICS este o platformă multilaterală formată din economii în curs de dezvoltare. Extinderea către noi membri și creșterea implicării țărilor în curs de dezvoltare reprezintă o evoluție inevitabilă în dezvoltarea acestui mecanism. În același timp, ascensiunea „Sudului Global" oferă o bază solidă pentru consolidarea și dezvoltarea mecanismului de cooperare BRICS. După extinderea istorică a membrilor, distribuția geografică a BRICS este acum mult mai amplă, iar valoarea economică totală, calculată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), a depășit deja cea a Grupului celor Șapte (G7), crescând semnificativ poziția sa în cadrul global al energiei. Noii membri aduc contribuții suplimentare în termeni de capital, tehnologie, resurse și piețe, extinzând astfel spațiul de cooperare economică între țările BRICS, consolidând baza cooperării industriale, stimulând cooperarea financiară și oferind un nou impuls pentru promovarea unei cooperări reciproc avantajoase în cadrul „Sudului Global".

Deși extinderea BRICS poate aduce resurse noi și poate crește reprezentativitatea grupului, aceasta implică și riscul de a intensifica competiția internă pentru resurse, ceea ce poate duce la slăbirea funcționalității organizației și la reducerea capacității sale de acțiune. Prin urmare, mecanismul de cooperare BRICS trebuie să gestioneze cu atenție tensiunea dintre extinderea externă și îmbunătățirea calității interne. Este esențial ca extinderea să fie realizată într-un mod progresiv și echilibrat, asigurând în același timp că cooperarea practică între membri produce rezultate concrete. În prezent, BRICS se află într-o fază de „cooperare extinsă", dar se confruntă cu provocări tot mai numeroase.

Pe de o parte, relațiile dintre statele membre devin din ce în ce mai complexe, iar armonizarea intereselor este tot mai dificilă. Extinderea nu va reduce sau elimina automat conflictele existente între membrii inițiali, ci, dimpotrivă, ar putea complica și mai mult problemele prin adăugarea de noi actori, crescând astfel costurile de comunicare și coordonare. În prezent, tensiunile geopolitice dintre membrii BRICS reprezintă un obstacol în calea eficienței mecanismului. În contextul frecventelor conflicte geopolitice, aceste tensiuni riscă să se accentueze. India consideră China principalul său competitor și aspiră la statutul de „mare putere globală lider", folosind problema frontierelor pentru a influența relațiile chino-indiene; conflictul israelo-palestinian pune la grea încercare eforturile de reconciliere dintre Arabia Saudită și Iran; relațiile dintre Egipt și Etiopia sunt tensionate din cauza problemei Marelui Baraj al Renașterii de pe Nil. În plus, există o competiție semnificativă între noii membri care au economii similare, ceea ce ar putea afecta cooperarea economică dintre membrii BRICS. De exemplu, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Iranul sunt toți exportatori majori de petrol, având structuri industriale și interese economice similare, ceea ce ar putea genera o anumită competiție în cadrul cooperării comerciale și al extinderii piețelor.

Pe de altă parte, presiunile exercitate de Occident asupra țărilor BRICS vor continua să crească. De-a lungul timpului, țările occidentale au privit mecanismul de cooperare BRICS ca pe o organizație multilaterală slabă și au promovat activ ideea că BRICS este „în declin". Cu toate acestea, după extinderea BRICS, Occidentul a început să perceapă acest mecanism drept un „contestator" al ordinii internaționale existente. Statele occidentale consideră că BRICS se îndreaptă tot mai mult către cooperare în domeniul securității politice și se tem că „marea cooperare BRICS" ar putea crea „un sistem paralel" care să contracareze blocul occidental.

Statele Unite ale Americii dispun de mai multe metode prin care pot perturba cooperarea BRICS. India, unul dintre membrii BRICS, participă la mai multe cadre multilaterale create de SUA, inclusiv „Mecanismul cvadrilateral" (QUAD) și „Cadrul Economic Indo-Pacific" (IPEF). Prin urmare, SUA pot exploata relațiile lor economice și de apărare cu India pentru a influența cooperarea în cadrul BRICS. Arabia Saudită este un aliat tradițional al SUA, cele două țări având o lungă istorie de cooperare în domeniul energiei, iar colaborarea în alte sectoare economice este în continuă expansiune. Brazilia este, de asemenea, un aliat principal non-NATO al SUA, care reprezintă cea mai importantă sursă de investiții pentru această țară. Cele două națiuni au, de asemenea, relații strânse în sectorul alimentar. Această dinamică explică de ce membrii BRICS au decis să pună pe pauză procesul de extindere și să se concentreze pe integrarea internă, considerând că extinderea mecanismului de cooperare BRICS necesită o capacitate internă consolidată pentru a face față acestor provocări.

„Extinderea BRICS nu este un subiect nou. Cele două procese de extindere anterioare, modelul de cooperare „BRICS+", și practica dialogului periferic BRICS au oferit referințe importante pentru construirea mecanismului de extindere. Declarația de la Johannesburg din 2023, emisă la cea de-a cincisprezecea reuniune a liderilor BRICS, a propus continuarea discuțiilor privind modelul partenerilor BRICS și lista potențialilor parteneri, avansând astfel procesul de extindere. Potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, mecanismul BRICS va clasifica partenerii în diverse categorii și va stabili liste specifice pentru aceștia, aceste etape fiind necesare pentru obținerea statutului de membru oficial.

Obiectiv vorbind, nivelul de instituționalizare a extinderii BRICS este redus, iar țările membre nu au ajuns încă la un consens cu privire la standardele și procedurile specifice pentru extinderea mecanismului. În special în contextul diversificării cererilor de aderare și al intensificării tensiunilor geopolitice, o extindere pripită ar putea face cooperarea BRICS mai vulnerabilă la influența Occidentului și ar putea amplifica conflictele geopolitice dintre membri. De exemplu, Turcia, ca membru important al NATO, ar putea stârni suspiciuni în rândul Rusiei și al altor membri prin cererea sa de aderare. De asemenea, cererea Thailandei de a se alătura BRICS se confruntă cu presiuni internaționale, dat fiind faptul că Thailanda este un aliat major non-NATO al SUA și că solicită aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar putea permite SUA și Uniunii Europene să exercite presiuni asupra Thailandei pentru a se distanța de BRICS. Cererea Pakistanului de a adera ar putea provoca nemulțumiri în India, care deja se opune extinderii și ar putea vedea stabilirea unor criterii stricte de aderare ca pe un prim pas necesar în procesul de extindere. În plus, cererea Belarusului ar putea intensifica temerile, atât în rândul membrilor, cât și al celor din afara grupului, că mecanismul BRICS ar putea aluneca spre o confruntare între blocuri.

În loc să se concentreze pe extinderea grupului, Rusia, care deține președinția rotativă a BRICS anul acesta, este mai interesată de obținerea unor rezultate practice în cadrul cooperării BRICS. Summitul liderilor BRICS de la Kazan, Rusia, care va fi primul summit post-extindere și primul summit global organizat de Rusia de la începutul crizei din Ucraina, va avea ca temă „Consolidarea multilateralismului pentru promovarea unei dezvoltări și securități globale echitabile". Rusia speră ca „marea cooperare BRICS" să devină o platformă și un mijloc important pentru construirea unei ordini mondiale multipolare și pentru atingerea obiectivelor sale geopolitice și economice. Rusia își propune ca summitul să realizeze trei obiective majore.

Primul obiectiv este crearea unui sistem de plăți BRICS, pentru a asigura securitatea financiară a țărilor BRICS și pentru a promova diversificarea sistemului financiar internațional. După izbucnirea crizei din Ucraina, sancțiunile financiare dure impuse Rusiei de către Occident au accentuat dorința Rusiei de a iniția un sistem de plăți independent de cel occidental. Ministerul de Finanțe și Banca Centrală a Rusiei au anunțat că, împreună cu partenerii din BRICS, vor prezenta un raport de fezabilitate privind înființarea unui instrument de plată și a unei platforme de plăți BRICS înainte de summitul de la Kazan. În acest raport, se va propune crearea unei platforme multilaterale de plăți digitale, numită „BRICS Bridge".

Al doilea obiectiv este crearea unui „Parteneriat energetic al BRICS" pentru a asigura aprovizionarea și securitatea energetică. Odată cu aderarea marilor producători de petrol, precum Arabia Saudită, Iranul și Emiratele Arabe Unite, BRICS deține acum aproximativ 40% din producția globală de energie. Stabilirea acestui parteneriat ar spori influența și capacitatea de negociere a țărilor BRICS în cadrul pieței energetice globale.

Al treilea obiectiv este crearea unei „Burse comune de alimente pentru țările BRICS" pentru a consolida rolul Rusiei ca principal furnizor de alimente și pentru a spori securitatea alimentară a țărilor BRICS. Dintre membrii BRICS, China și Rusia sunt ambele mari producători mondiali de alimente. Înființarea acestei burse ar putea crește influența țărilor BRICS asupra prețurilor globale ale alimentelor și ar putea reconfigura piața globală a alimentelor. De asemenea, ar facilita tranzacțiile comerciale în monedele naționale ale țărilor BRICS, contribuind astfel la procesul de dedolarizare.

Spiritul BRICS, bazat pe deschidere, incluziune și cooperare reciproc avantajoasă, impune o colaborare pragmatică între țările BRICS, care să fie îmbunătățită constant și să ducă la extinderea și aprofundarea relațiilor, având ca scop îndeplinirea misiunii istorice de a susține unitatea și dezvoltarea „Sudului Global". Prin urmare, un mecanism de cooperare BRICS supraextins, fără o fundație solidă, nu răspunde cerințelor fundamentale ale țărilor membre și nici așteptărilor pe care țările „Sudului Global" le au în ceea ce privește dezvoltarea acestui mecanism. În contextul schimbărilor globale majore din prezent, mecanismul de cooperare BRICS ar trebui să își păstreze stabilitatea pe termen lung, să abordeze extinderea pe baze pragmatice și să valorifice resursele, piețele și tehnologiile pentru a promova dezvoltarea „Sudului Global" cu un impact semnificativ.

Sursa: aici, 12 august 2024.

Material realizat de Paula Toma, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița" (FUMN)

O sa mâncăm gaura de la covrig, cât de curând! Articol din Adevărul.ro.

Prețurile din București și Cluj îi șochează pe străinii stabiliți în România: „Cumpărăturile de aici sunt mai scumpe decât în Zurich”

Pețurile o iau razna în România și cresc de la o lună la alta, biciuite de inflație. Acest lucru a fost observat și de străinii care s-au stabilit în ultimii ani în România și care constată că viața e tot mai grea aici.

Prețurile din supermaketurile românești îi șochează pe străini. FOTO Shutterstock jpg

România e campioană europeană la inflație în ultimii ani, iar prețurile cresc tot mai mult, detaliu care nu le scapă nici expaților. Străinii remarcă faptul că trebuie să bage tot mai adânc mâna în buzunare pentru produsele de primă neecesitate, iar alimentele sunt printre cele mai scumpe. Asta deși guvernanții se laudă de mai mult timp cu plafonarea prețului alimentelor.

Un cetățean turc stabilit în România a remarcat, pe un grup de Facebook dedicat expaților, că salariile nu reușesc să țină cont cu inflația și a fotografiat un coș de cumpărături, într-un cunoscut hypermarket din țară.

„Acest coș de cumpărături abia umplut m-a costat 325 lei (65 euro!), iar asta fără carne sau pui - doar niște conserve de ton și fasole. Prețurile și inflația din România au ajuns la cote nebunești, dar salariile nu au ținut pasul!", a scris el.

Produsele cumpărate de un expat turc din România. FOTO: Facebook

Reacțiile au fost dintre cele mai diverse. Mulți străini stabiliți în România i-au dat dreptate, dar alții l-au contrazis, iar unii l-au atacat chiar dur, cerându-i să plece din țară. „Ia-ți un bilet spre Istanbul doar dus", i-a spus un român deranjat de detaliile prezentate de acesta.

Totuși, expații s-au arătat mai degrabă de acord cu remarca autorului postării.

„Românii observă, dar se pare că nu fac nimic în privința asta. Din 2021 prețurile la cumpărături au crescut (la unele articole peste 60%). Pentru mine cumpărăturile într-un supermarket din România sunt mult mai scumpe decât Zurich", a scris un străin.

I-a răspuns o expată, cel mai probabil originară din Noua Zeelandă. „Nu poate fi adevărat?! Am fost anunțată că prețurile sunt la fel cu Noua Zeelandă, dar nu credeam că vor fi mai mari decât Zurich!", a spus ea.

„Dacă vizitați Zurich și faceți cumpărăturile acolo veți ști. Știu că prețurile din o mulțime de magazine din Elveția vor fi la egalitate cu majoritatea magazinelor Cluj sau România, iar în unele magazine România este mai scumpă. În Europa, Italia și Germania sunt printre cele mai ieftine țări când vine vorba de cumpărături de la un supermarket. Vorbesc din experiență personală", a revenit acesta. 

Altcineva a întărit ideea că prețurile din România sunt comparabile cu cele din Noua Zeelandă, dar a amintit că salariile de aici sunt mult mai mici decât în insulă.

„Sunt de acord... Salariile de aici nu sunt comparabile cu Noua Zeelandă, deci produsele sunt la un preț ridicol pentru localnicii de aici", a întărit ea.

Altcineva a comparat Bucureștiul cu Roma, dar spune că mâncarea este mai ieftină în capitala Italiei. „Am văzut inflația din București. Anul trecut, după cinci ani grozavi în București, m-am mutat la Roma. Unele lucruri sunt mai scumpe la Roma, sigur, dar nu și mâncarea. Este la fel sau chiar mai puțin, oricum. Și apa este gratis! Fântâni peste tot și în restaurante nimeni nu se supără că ceri apă de la robinet care are gust ok", a scris el.

Spusele sale au fost imediat confirmate de un alt expat. „Am fost în vizită la Roma anul trecut, mâncarea era foarte ieftină în supermarketuri."

Alticneva a explicat de ce prețurile sunt din ce în ce mai mari și a dat vina pe Rusia și pe războiul declanșat în Ucraina, care a dus la un moment dat la creșterea prețurilor energiei.

„Uitați-vă la prețurile de la benzinării și dacă vreți să știți de ce prețurile au crescut cu 40 la 60 %. Fiecare produs are nevoie de energie. Pentru recoltat, depozitat, transport etc. Dacă tot nu mai avem energie ieftină, prețurile au crescut... Îi mulțumesc rusului pentru asta,  obișnuiți-vă cu asta", a scris acesta.

Alții au spus că și în străinătate sunt prețuri la fel de mari, ba chiar mai mari. 

„E o nebunie aici, în Marea Britanie, am încărcat căruciorul cu diverse chestii cu 65 de lire sterline. Şi nu mănânc carne", a scris cineva. Altul a comparat România cu Hong Kong și spune că prețurile alimentelor sunt mai mici aici. „Ca familie de 4 (2 adulți, un copil și un copil mic) cheltuim săptămânal în jur de 400 lei pe alimente și suntem mai mult decât bine (avem și carne inclusă). Având în vedere că în Hong Kong cheltuiam aproximativ 150-180 de euro pe săptămână pentru mai puține lucruri, încă simt că prețurile alimentelor de aici sunt rezonabile", a scris un român.

Alt expat a amintit că anumite orașe sunt mai scumpe în România decât altele. „Clujul, Brașovul și Bucureștiul sunt cele mai scumpe locuri întâlnite în România. Dar Hunedoara și Sighișoara sunt aproape la jumătate de preț la cumpărături și chiar în restaurante. Este o diferență uriașă în funcție de locație", a scris el.

O româncă stabilită în America a spus că prețurile sunt identice în România și în SUA, dar evident că salariile nu sunt aceleași. „Wow, asta e o nebunie. Sunt româncă și locuiesc în SUA acum. Cred că pot cumpăra la fel și aici, la același preț, dar nici nu pot să compar salariul de aici cu ce e în România."

Altcineva, tot român, l-a criticat dur pe turc și a scris că salariile au crescut în România mult. „Ai cumpărat foarte multe. Au crescut și salariile, chiar mult", a scris el. A fost însă contrazis repede de o româncă și de un american.

„Încearcă să locuiești în Canada, asta costă 220 dolari pentru jumătate de cărucior de cumpărături! Calmează-te", l-a luat la rost alt român.

„Salariile nu au ținut niciodată pasul cu inflația. Am observat și eu că atunci când călătoresc mâncarea este mult mai ieftină decât acasă, chiar dacă în aceleași supermarketuri de marcă", a scris ea. 

„Costul energiei se reflectă în prețul alimentelor. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a susține agenda 2030", a scris o altă româncă.

Iar americanul stabilit în România a venit cu date concrete care arată că salariile nu au crescut foarte mult în România și nu au ținut pasul cu inflația. „Mi-am scris ultima lucrare la economie despre acest subiect. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 250% între 2004 și 2021, dar nivelul puterii de cumpărare a fost ajustat doar cu 60%. Coronavirusul și războiul din Ucraina au provocat o inflație mai mare, așa că perioada dintre 2020 și 2024 va fi aproape sigur și mai rea", a spus el.

În discuție s-a implicat și o femeia care a remarcat faptul că prețurile au crescut enorm în România „Cred că prețurile la alimente în România au crescut mult. Majoritatea sunt ca în SUA. Sunt magazine mai ieftine la care poți merge. De asemenea, unele prețuri pot fi mai mici decât altele. Deci, trebuie să te uiți în jur", a scris ea și a dat câteva sfaturi.

„Plătesc la fel și în Germania și Spania", a scris o altă membră a grupului. „Și câștigă dublu/triplu, presupun, decât românii...", a intervenit un român.

„Este adevărat. Chiar și în Belgia prețurile la alimente sunt semnificativ mai mici. Am fost acum câțiva ani în București și era mai accesibil. Oricum se poate mânca fără să cheltui mulți bani. Unele alimente sunt ieftine și costă aproximativ un euro, cum ar fi: paste, lapte, fulgi de porumb, mazăre etc", a fost altă idee.

Mai mulți economiști și analiști economici au vorbit în ultimul timp despre prețurile tot mai mari și despre inflația care sufocă economia. Printre ei, analistul economic Adrian Negrescu.

„Suntem campioni europeni absoluți la inflație, restul sunt povești! Așa-numita plafonare a prețurilor a fost un alt eșec. În loc să scadă, prețurile la alimente sau măcar să fie ținute pe loc, au crescut. Consumul scade în supermarketuri, românii cumpără mâncare la suta de grame, ceea ce arată că am sărăcit mult. Prețurile sunt enorme, oamenii nu mai au din ce să își facă cumpărăturile, e o situație gravă", a spus expertul.

Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan spune că inflația, combinată cu deficitul uriaș, a dus România la marginea prăpastiei. 

„E o țară pe perfuzii, din punct de vedere al finanțării, pentru că un deficit de 7%, de 8%, din PIB, în vremuri bune, așa ceva este catastrofal. Asta arată că, de fapt, finanțele publice ale României sunt moarte clinic. Cu un asemenea deficit, statul este mort. De fapt, dacă mâine s-ar întâmpla o criză - și am văzut cum se poate întâmpla recent în Japonia, în America - suntem vai de capul nostru. Deci, noi avem acum deficitul pe care l-am avut când am ieșit din criza din 2009. Când am intrat în criza din 2009, aveam 4-5% deficit. Când am intrat în pandemie, aveam 4,5%. Cel mai mare din Europa. Acum, noi mergem spre 8%, în acest an, într-o perioadă în care nu există nicio criză economică majoră."

De altfel, mai spune el, deși dau vina pe contextul internațional, guvernanții au gestionat foarte prost situația, iar inflația a fost generată de politicile eronate. „Guvernanții au crescut prețurile energiei și au provocat inflație pentru a alimenta bugetul, fără să le pese că asta afectează economia, că firmele dau faliment, iar nivelul de trai scade din cauza prețurilor", a mai adăugat Bogdan Glăvan.

Militarii și Covrigarul

Un război care nu se mai termină! Oare Trump va opri războiul din Ucraina?

Potrivit unor canale de Telegram, apropiate de armata rusă, la operaţiune participă mai multe forţe ale Armatei, printre care puşcaşi marini, paraşutişti precum şi trupe care ar fi fost mutate de pe frontul din Donbas pentru această contraofensivă.

Unele surse susţin că ruşii ar fi recucerit deja mai multe aşezări, fiind contorizate nouă până acum: Gordeyevka, Vnezapnoye, Viktorovka, Byakhovo, Apanasovka, Oktyabr-10, Vishnevka, Komarovka şi Krasnooktyabrskoye. În total, ar fi vorba despre un perimetru de 100 de kilometri pătraţi eliberat de ruşi în Kursk.

Unii comentatori minimalizează  oprirea războiului.  Oare, de ce? Răspunsul este simplu. Producția de arme.

"Fostul preşedinte o numeşte apoi pe Harris „cel mai prost vicepreşedinte din istorie" şi susţine că ea nu a reuşit să prevină războiul prin negocierea dintre Ucraina şi Rusia înainte de invazie.

Donald Trump a susţinut, în mod fals, că vicepreşedintele Kamala Harris s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina şi nu a reuşit să îl descurajeze, pentru a opri invazia.  „Au trimis-o să negocieze pacea înainte ca acest război să înceapă", a spus Trump, referindu-se la Harris. „Trei zile mai târziu, el a intrat şi a început războiul pentru că tot ce au spus ei a fost slab şi stupid", a afirmat el..

Kamala Harris, fără surprize, a apărat ferm sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, apoi l-a atacat din nou pe Trump. În contextul Ucraina, Kamala Harris a arătat că actuala administraţie a încercat să împiedice acest război şi a amintit că s-a întâlnit cu Zelenski cu doar trei zile înainte de izbucnirea războiului (la conferinţa de securitate de la Munchen - n.r.), iar apoi a venit personal în România şi Polonia, ţări aliate şi vecine cu Ucraina, la scurt timp după declanşarea invaziei ruse, în martie 2022. 

„Cred că motivul pentru care Donald Trump spune că acest război s-ar termina în 24 de ore este pentru că ar renunţa la el", a spus vicepreşedintele. „Prin munca pe care eu şi alţii am făcut-o, am reunit 50 de ţări pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa corectă şi, datorită sprijinului nostru, datorită apărării aeriene, muniţiei, artileriei, suliţelor, tancurilor Abrams pe care le-am furnizat, Ucraina rămâne o ţară independentă şi liberă", a arătat Kamala Harris.

Ea a continuat: „Dacă Donald Trump ar fi preşedinte, Putin ar sta chiar acum la Kiev şi înţelegeţi ce ar însemna acest lucru, deoarece agenda lui Putin nu se referă doar la Ucraina. Înţelegeţi de ce aliaţii europeni şi aliaţii noştri din NATO sunt atât de recunoscători că nu mai sunteţi preşedinte şi că înţelegem importanţa celei mai mari alianţe militare pe care lumea a cunoscut-o vreodată, care este NATO, şi ce am făcut pentru a păstra capacitatea lui Zelenski şi a ucrainenilor de a lupta pentru independenţa lor. Altfel, Putin ar fi stat la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia", a punctat Kamala Harris. "

Oameni buni, acest candidat la președinția României era informat de SERVICIILE SECRETE externe. Mie îmi put rău aceste afirmații.  Atenție, cu cine votați!

"Ştiam un interval de câteva zile că o să înceapă, ştiam de la Serviciile de Informaţii occidentale, americane şi altele. Imediat am intrat în Consiliu, faptul că erau informaţi toţi aliaţii că vine (n.red. războiul) ne-a făcut să fim deja politic şi psihologic pregătiţi să luăm decizii rapide", a declarat Mircea Geoană."

Au crescut prețurile, în draci, odată cu pensiile. Românii fură mai abitir.

Românii FURĂ din magazine te-miri-ce, dar mult. Comercianții au SECURIZAT lame de ras, cașcaval, vopsea de păr și salam

Comercianții au securizat lame de ras, cașcaval, vopsea de păr și salam, la fel ca licorile de colecție. Furturile din magazine au explodat cu toate măririle de pensii și salarii. Totuși, acestea par să nu acopere apetitul pentru igienă și mâncare al poporului. Cred că acum avem peste 14-15.000 de furturi pe an, se vaită un negustor de renume.

În ultimii ani, comercianții trecut pe raft anumite produse, banale, la categoria de lux și să fie păzite ca atare. De la cașcaval, unt, până la deodorant, șampon și chiar la cârnați, aceste produse găsesc acum la raft în cutii antifurt. Și asta pentru că au devenit tot mai atrăgătoare pentru hoți. Este vorba de produse care au înregistrat scumpiri chiar și de 20% în ultimul an, iar magazinele se confruntă cu avalanșă de furturi și încearcă să ia tot felul de măsuri pentru a stopa această concurență.

Raioane întregi cu produse securizate, de la șampon, deodorant și creme până la lame de ras, toate sunt ținute acum în magazine, în cutia antifurt. Doar în ultimul an, produsele de îngrijire personală s-au scumpit cu 16% iar detergenții cu 20% din acest motiv au devenit tot mai atrăgătoare pentru hoți. La fel au ajuns și unele alimente, cum ar fi untul, cașcavalul sau conservat cu ton.

Se fură produse mici și cu valoare mare. Se fură cosmetice, vopsea de păr, cremesticuri de odorante. Dintre prodursele alimentare se fură cașcavalul, salamul, untul. Am observat conservele de pește premium. Cred că acum avem peste 14-15.000 de furturi pe an. Cred că aici s-a ajuns. Tentativa de furt a crescut odată cu prețurile încă din 2021, atunci când unele produse s-au și dublat la preț, magazinele au început să aibă parte de o avalanșă de furturi. În aceste imagini surprinse de camera de supraveghere a unui magazin, se observă cum o femeie ia de pe raft în dero, însă îl bagă în geantă în loc de coș. O altă femeie se uită atent să nu o vadă nimeni și desface cutia de opsea de păr pentru a extrage produsul. În ciuda tuturor creșterilor pe salarii, pensii, venituri ș.a.m.d. acestea nu au putut să țină cont da pasul cu prețurile.

Doi violatori o duc bine în România. Pana când autoritățile statului se fac că-i cercetează?

„Chiar eşti jignită că te-am strangulat un pic?”. Noi mărturii ale unor femei despre Andrew și Tristan Tate

Două femei din Marea Britanie care spun că au fost violate şi strangulate de controversatul influencer Andrew Tate au vorbit cu jurnaliştii BBC despre experienţele lor, în timp ce o altă femeie a susţinut, pentru prima dată, că a fost violată de fratele mai mic, Tristan, de asemenea un influencer cu milioane de urmăritori, scrie News.ro.

Fraţii Tate, în vârstă de 37 şi 36 de ani, sunt acuzaţi în prezent în România de trafic de persoane şi constituirea unui grup organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. Andrew Tate este, de asemenea, acuzat de viol. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, cei doi ar putea fi închişi pentru mai mult de 10 ani. Aceştia neagă ferm acuzaţiile care le sunt aduse.

Andrew Tate se află în prezent în arest la domiciliu în România, notează BBC. În plus faţă de acuzaţiile cu care se confruntă deja, procurorii iau în considerare noi acuzaţii împotriva sa, inclusiv întreţinerea de relaţii sexuale cu un minor şi trafic de persoane minore. Ambii fraţi sunt, de asemenea, cercetaţi pentru traficarea altor 34 de femei.

Acum, două femei britanice care nu sunt implicate în cazul din România împotriva fraţilor Tate au oferit BBC relatări detaliate împotriva lui Andrew Tate despre presupuse violuri şi violenţe sexuale.

Acuzaţiile datează de cel puţin 10 ani, de pe vremea când Andrew Tate locuia în Luton. O altă femeie britanică a făcut o nouă acuzaţie, de viol, împotriva lui Tristan Tate, afirmând că acesta a strangulat-o.

Anna (nume fictiv) a ieşit cu Andrew Tate în Luton în 2013. După câteva întâlniri, ea spune că s-a dus la el acasă. „A început să mă sărute şi s-a uitat în tavan şi a spus: Mă întreb dacă ar trebui să te violez sau nu. Din senin, m-a apucat de gât, m-a izbit de spătarul patului şi m-a strangulat extrem de tare”, a povestit Anna, adăugând că apoi a violat-o.

Andrew Tate: „Sunt eu o persoană rea?”

Ea spune că, după atac, Tate i-a trimis mesaje text tulburătoare şi mesaje vocale despre viol şi violenţă sexuală.

„Sunt eu o persoană rea? Pentru că, cu cât nu ţi-a plăcut mai mult, cu atât mi-a plăcut mai mult”, a spus el într-un mesaj vocal. Într-un alt mesaj a scris: „Îmi place să te violez”.

Anna spune că el a încercat, de asemenea, să treacă episodul strangulării drept o glumă: „Chiar eşti atât de jignită că te-am strangulat un pic?”

Când BBC l-a întrebat despre mesaje, Andrew Tate a refuzat să comenteze.

În 2014, Anna a spus poliţiei din Bedfordshire despre presupusul atac. Alte două femei au făcut acuzaţii similare, iar poliţia a început o anchetă.

În 2019, un dosar a fost trimis la Procuratură (Crown Prosecution Service), dar s-a decis că nu există suficiente dovezi pentru a formula acuzaţii.

„Eram absolut îngrozită”

O altă femeie, numită fictiv Sienna, a descris o poveste similară. Ea spune că l-a întâlnit pentru prima dată pe Andrew Tate în urmă cu un deceniu în Luton: „Ne-am înţeles foarte bine şi am băut câteva pahare”. Ea spune că au avut ceea ce ea descrie ca fiind „o aventură standard de o noapte”.

Câteva luni mai târziu, Sienna spune că l-a întâlnit din nou pe Tate, dar de data aceasta, el a atacat-o. „Am mers în dormitorul meu şi am început să facem sex. Atunci şi-a pus mâinile în jurul gâtului meu”, a povestit ea. Sienna spune că s-a zbătut încercând să respire şi apoi şi-a pierdut cunoştinţa. Când şi-a revenit, spune că el încă făcea sex cu ea. „Eram absolut îngrozită. Îmi amintesc doar că gâfâiam după aer. A fost un viol”, a declarat ea.

Dimineaţă, avea sânge în ochi. „Albul ochilor mi se înroşise complet – se pare că este destul de comun în cazurile de abuz domestic în care a existat strangulare”, a menţionat ea.

Un prieten al ei a confirmat pentru BBC că ea i-a povestit despre incident la momentul respectiv. De asemenea, el spune că i-a văzut ochiul înroşit.

Sienna nu a mers la poliţie şi spune că regretă acest lucru.

Alte cinci femei susțin că au fost strangulate de Andrew Tate

Emisiunea BBC Panorama a discutat cu cinci femei din Marea Britanie care spun că au fost strangulate de Andrew Tate în timpul actului sexual. Când a fost intervievat de BBC în iunie anul trecut, acesta a negat că ar fi strangulat vreodată sau că ar fi făcut sex cu o femeie fără consimţământul ei. „Ştiu că nu am rănit niciodată pe nimeni. Nu este în natura mea să rănesc oamenii”, a spus el.

Afaceri bănoase pentru frații Tate din web chat

Andrew Tate a intrat în vizorul autorităţilor din Regatul Unit pentru efectul pe care l-a avut în răspândirea misoginiei online. Videoclipurile sale arată, de asemenea, stilul de viaţă de lux pe care pretinde că îl duce în România.

Andrew şi Tristan Tate s-ar fi mutat în jurul anului 2016. Aceştia conduceau o afacere de web chat în Luton – unde femeile discută şi se dezbracă online pentru bani.

BBC notează că România are una dintre cele mai mari industrii de web chat din lume, cu peste o jumătate de milion de persoane care lucrează în acest domeniu.

După mutarea fraţilor Tate în România, afacerea a luat avânt. La un moment dat, Andrew Tate a susţinut că are un venit de 400.000 de lire sterline pe lună din web chat şi că 75 de femei lucrau pentru el în perioada de vârf.

Cu toate acestea, când a vorbit cu BBC anul trecut, el a minimalizat aceste laude, susţinând că au fost exagerări şi minciuni.

Acum, procurorii susţin că fraţii Tate traficau femei în România – cu alte cuvinte, le recrutau, le organizau transportul şi le ofereau cazare în Bucureşti în scopul exploatării. Două dintre femeile menţionate în dosar au fost aduse în România din Regatul Unit, precizează BBC.

Acuzații împotriva lui Tristan Tate

O altă femeie britanică, care nu este implicată în nicio procedură judiciară, a povestit pentru Panorama experienţa sa de a lucra pentru familia Tate. Este prima dată când vorbeşte public.

Daisy (nume fictiv) spune că în 2017 se întâlnea cu Tristan Tate în Marea Britanie, când acesta a încurajat-o să lucreze pentru afacerea cu camere web a fraţilor din Bucureşti. BBC precizează că a văzut dovezi că Tristan i-a rezervat zborul spre Bucureşti.

Daisy a plecat de bunăvoie, ştiind şi acceptând să fie implicată în afacerea lui Tate.

Ea a descris un mediu controlat în care ea şi alte fete care făceau web chat locuiau şi lucrau împreună. „Fetele aveau camerele lor, dar nu era spaţiul lor personal. Totul era al lui Tristan şi al lui Andrew, dormitoarele în care lucrau fetele erau şi dormitoarele în care dormeau fraţii”, a povestit ea. Erau reguli stricte pentru toate femeile, spune Daisy, aproape fiecare aspect al vieţii lor fiind monitorizat.

Această descriere corespunde cu cea a unei românce care a făcut webcam şi care a vorbit cu BBC. „Raluca” spune că a fost în evidenţele fraţilor Tate în 2021. Ea susţine că „manipularea şi controlul” joacă un rol principal în modelul lor de afaceri.

Majoritatea modelelor care lucrau pentru fraţii Tate „se întâlneau cu ei”, potrivit Ralucăi. Ea susţine că unele dintre ele erau femei aduse din Marea Britanie.

Procurorii români spun că au declaraţii de la trei femei care descriu că s-au simţit „controlate” de fraţi. În dosarul cauzei, unele dintre femei spun că nu aveau voie să iasă din casă „pe cont propriu”.

Andrew Tate neagă acuzațiile

Când Andrew Tate a vorbit cu BBC anul trecut, el a negat astfel de acuzaţii şi a susţinut că femeile lucrau pentru ele însele. El a spus că rolul său a fost doar acela de a le „ajuta să găsească un cameraman”.

La câteva zile după ce a ajuns în România, Daisy spune că s-a despărţit de Tristan Tate, dar susţine că asta nu l-a împiedicat să încerce să facă sex cu ea. „I-am spus de 10 sau 15 ori că nu vreau”, afirmă ea. Cu toate acestea, el şi-a pus mâinile în jurul gâtului ei şi a violat-o, susţine ea.

Nici Daisy nu s-a dus la poliţie. BBC a vorbit cu unul dintre prietenii ei care spune că, după ce Daisy s-a întors în Marea Britanie, era supărată şi i-a spus că Tristan Tate a fost violent cu ea din punct de vedere sexual.

Întrebat de BBC despre toate acuzaţiile care i se aduc, Tristan Tate nu a comentat.

Frații Tate, acuzații pe bandă rulantă

Problemele juridice ale fraţilor Tate s-au agravat în acest an. Pe lângă acuzaţiile existente în România şi noua anchetă anunţată luna trecută, fraţii Tate se confruntă cu o serie de ameninţări juridice şi în alte ţări.

În Regatul Unit, poliţia din Bedfordshire a iniţiat proceduri de extrădare împotriva ambilor fraţi pentru acuzaţii de viol şi trafic de persoane, datând din perioada 2012-2015. Niciuna dintre acestea nu are legătură cu femeile cu care a vorbit BBC.

Într-un proces civil intentat de poliţia din Devon şi Cornwall, un magistrat este aşteptat să se pronunţe luna viitoare dacă familia Tate datorează milioane de euro în impozite neplătite pentru afacerile lor online.

Sienna şi Anna, la rândul lor, îl dau acum în judecată pe Andrew Tate, iar cazul lor urmează să fie audiat la Înalta Curte din Londra. Împreună cu alte două femei, ele îl acuză de viol şi agresiune sexuală. El intenţionează să conteste acuzaţiile.

Tate a refuzat să comenteze acum, dar în discuţia cu BBC de anul trecut a declarat: „Aştept cu nerăbdare ca adevărul să iasă la iveală. Aştept cu nerăbdare să se afle de la BBC că Andrew Tate a fost găsit nevinovat, pentru că nu am făcut niciodată nimic rău”.

Votul diasporei la alegerile prezidențiale.

Cine sunt candidații care se luptă pentru votul din Diaspora. Electoratul ce poate face diferența într-o competiție strânsă pentru Cotroceni

Părinte care votează FOTO / Hepta.ro

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Votul românilor din diaspora a devenit din ce în ce mai relevant odată cu creșterea migrației, iar multe dintre rundele de alegeri prezidențiale au fost chiar decise de aceste câteva sute de mii de voturi venite din afara României, dacă este să ne referim mai ales la anul 2009. Dacă până acum era știut faptul că diaspora nu votează PSD, ci mai degrabă partidele considerate în sens general de dreapta, anul acesta, grație tabloului pestriț de partide și candidați, situația nu mai este atât de certă. Atât USR, cât și PNL și AUR reușesc să adune voturi din afara țării, iar în ecuație mai apare un jucător aparte, Mircea Geoană.

Venind din poziția de candidat independent, este o întrebare foarte bună cât de dispus este electoratul din diaspora să-l voteze, având în vedere că tocmai aceste voturi i-au lipsit în 2009 pentru a-l învinge pe Traian Băsescu. În contextul unei competiții strânse pentru turul al doilea, cel puțin pentru calificarea de pe locul doi în finală, bătălia pentru cele câteva sute de mii de voturi din diaspora se poate dovedi crucială.

Politologul George Jiglău este de părere că dinamica votului din diaspora este una „ciudată", iar suprapunerea prezidențialelor cu parlamentarele va fi un fenomen de urmărit în plan electoral, atât în diaspora, cât și în țară.

„Dinamica din diaspora tot timpul a fost ciudată, și în termeni de prezență la vot, și în termeni de cu cine votează. Acum va fi ciudată, într-un alt sens, afectată oarecum și de suprapunerea asta pe care o avem între prezidențiale și parlamentare, ceea ce noi practic nu am avut niciodată de când avem o diaspora atât de consistentă. Este prima dată când o să vedem cum funcționează cele două împreună. Și a doua chestiune, care iarăși, cu siguranță că o să aibă un impact și la nivel național, apropo de prezidențiale, și o să se vadă și în diaspora, este prezența lui Geoană în competiție", a afirmat politologul pentru Ziare.com.

Acesta subliniază că România nu a avut până acum niciodată un independent fără vreo susținere clară din partea unui partid și care este apreciat că ar putea lua voturi de la fiecare formațiune în parte.

„Deci nu am avut niciodată în competiția prezidențială un asemenea candidat și asta o să aibă impact și la nivel național și cu siguranță și în diaspora.", a mai spus acesta.

Politologul subliniază că este greu de estimat un rezultat chiar și pentru votul din țară, dar apoi pentru cel din diaspora.

„Va fi o surpriză aproape totală, mai ales în raport cu prezidențialele și mai ales în raport cu turul 1, că deja la turul 2, poate că ne mai putem da seama de una de alta, în funcție de ce se întâmplă la turul 1. Și o altă chestiune, tot așa de context, de premisă de la care pornim când e vorba de diaspora, este că nu știm câți votează. La prezidențiale, întotdeauna diaspora se mobilizează mai tare, asta se vede cu ochiul liber, și mai ales mai tare la turul 2. Însă, în trecut, au fost momente mai tensionate care au fost conectate de mobilizarea asta, care nu știu în ce măsură se vor regăsi acum", mai spune Jiglău.

Acesta a amintit situațiile din 2014 și 2009 când voturile din diaspora și nemulțumirea votanților de acolo au făcut diferența.

„Când spunem diaspora, e o diasporă foarte consistentă, care ea însăși funcționează diferit în Republica Moldova, și care cred că o să fie o miză pentru candidații la prezidențiale, poate tot așa, mai ales cu bătaie în turul 2. Dar, una peste alta, votul din diaspora e mai numeros la prezidențiale decât la parlamentare, dar totuși nu e atât de numeros. Deci noi, când ne gândim la diaspora, ne gândim la milioane de oameni care au plecat acolo, însă votează doar câteva sute de mii, care, iarăși, în context de prezență eventual mai scăzută la vot în țară, pot ajunge să conteze destul de mult", a completat politologul.

Acesta punctează faptul că diaspora are de regulă un vot de protest, având în vedere motivele care i-au făcut pe oameni să părăsească țara.

„De-a lungul timpului, PSD, într-adevăr, a încasat înfrângeri pe linie, probabil, în diaspora. Pe motiv că, ei s-au aflat la guvernare cam două-treimi din istoria post-decembristă a României. Și, în bună parte, acele neajunsuri pe care cei care au plecat le-au resimțit sunt imputate felului în care a fost guvernată țara și, da, este asocierea asta de care PSD nu are cum să scape și care aduce, evident, multe dezavantaje și din punct de vedere electoral", mai spune el.

O întrebare importantă pentru votul din iarnă este care dintre adversarii PSD va reuși să mobilizeze mai bine votul de protest.

„E prima dată când AUR e mai consistent în niște alegeri. Iarăși, o să complice un pic lucrurile. Cred că USR și AUR sunt, în continuare, cele mai pasibile de a mobiliza electoratul din diaspora, dar depinde de ele și de cât de active vor fi în următoarele luni, care o să dea o parte mai consistentă din votul. Pentru că și diaspora e un electorat foarte divers. Sunt unii mai pro-occidental, mai loiali ideii de Uniune Europeană, valori occidentale, să spunem. Dar sunt și alții care, chiar dacă, mă rog, când spunem diaspora, probabil ne gândim mai ales la cei din Vestul Europei, la care predomină filonul ăsta naționalist, nostalgia față de țară, locurile de acasă, țara noastră în care, iată, nu mai avem loc pentru că a încăput pe mâinile străinilor", a mai punctat Jiglău.

George Jiglău spune că AUR a fost mai coerent și mai consistent în „a ținti la firul ierbii din diaspora", adăugând că și la componenta religioasă, care este foarte prezentă în mobilizarea comunităților de români din străinătate, AUR are acces mai facil.

„De cealaltă parte, USR țintește, probabil, niște zone de, hai să le zicem, elită antreprenorială, intelectuală, poate zona universitară, că avem o diaspora academică foarte consistentă, unde are ceva mai multă tracțiune. Acum, cum se vor transpune asta în vot rămâne un semn de întrebare, dar undeva aici cred că va fi bătălia pe diaspora. La parlamentare știm că nu contează foarte mult în termen de mandate, însă la prezidențiale, în perspectiva turului 2, s-ar putea să fie niște sute de mii de voturi care să meargă într-o direcție sau alta", a completat politologul.

Acesta crede că toți candidații trebuie să ia niște decizii în vederea unei mobilizări mai bune în țară, care poate face ca voturile din diaspora să conteze mai puțin, asta dacă au „inteligența politică să le ia".

Acesta a clarificat și diferența dintre diaspora europeană și cea din Republica Moldova, unde filonul naționalist și „un pic revizionist, unionist" a putea duce în direcția AUR.

„Pe de altă parte, în Republica Moldova cred că este și o campanie foarte consistentă de, poate să nu-i spun dezinformare, dar mai degrabă de manipulare a felului în care se comunică public pe subiectele astea. Și aici, știm că la ce privește AUR și SOS, să nu uităm, relațiile cu zona rusă, inclusiv financiare, inclusiv, bine, la doamna Șoșoacă e mai pe față, la domnul Simion, așa mai ambiguu, când e vorba de legăturile lui și de felul în care își obține AUR finanțele, dar știm bine că discursul ăsta care se referă la o revizuire a granițelor, chiar dacă sună unionist și naționalist și pro-român, de fapt place foarte mult Kremlinului", a completat el.

Electoratul din Diaspora a votat majoritar pentru partide și candidați de dreapta, atât la prezidențiale, cât și la alegerile parlamentare, cu excepție în anul 2000, la alegerile prezidențiale, când întreaga mobilizare a fost împotriva contracandidatului lui Ion Iliescu (PSD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), de teama tendințelor extremiste ale acestuia. Votul diasporenilor a fost mai mereu diferit de cel al românilor din țară.

Se poate spune că votul din Diaspora a făcut posibilă răsturnarea de situație în cazul alegerilor prezidențiale din anul 2009, când Mircea Geoană era dat câștigător în procente în seara scrutinului, iar a doua zi, după numărarea voturilor din afara țării, Traian Băsescu era dat câștigător la diferență mică, de doar 70.000 de voturi. Atunci, 78% dintre alegătorii diasporeni l-au votat pe Traian Băsescu, exact cât avea nevoie președintele în funcție de atunci pentru a întoarce rezultatul, în contextul în care, în țară, votul era foarte strâns.

La alegerile prezidențiale din 2014, numărul votanților din Diaspora s-a dublat, în turul al doilea astfel că 377.000 de votanți se prezentau la urne, potrivit datelor Biroului Electoral Central. În primul tur, Klaus Iohannis era votat de 46% dintre alegătorii din afara țării, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD, era aproape la egalitate cu candidatul PMP Monica Macovei, 15,9%, respectiv 15,2% din voturi.

În turul doi din 2014, Klaus Iohannis îl învingea cu 54,43% din voturi, fiind înregistrată și o prezență foarte mare, cea mai mare de după 1996.

11.719.344 de oameni s-au prezentat la vot în turul al doilea, după ce în turul 1 au fost prezenți 9,7 milioane.

În 2019, prezența la vot în Diaspora a atins apogeul, la alegerile prezidențiale. După recordul din turul 1, când 675.276 de oameni au votat, în turul al doilea au venit la urne în afara țării 944.172 de votanți. Votul diasporenilor a fost covârșitor în favoarea lui Klaus Iohannis, 94%, fapt care nu a schimbat foarte multe în economia electorală, având în vedere că președintele în exercițiu avea oricum un număr uriaș de voturi avans față de Viorica Dăncilă (PSD).

La alegerile parlamentare din anul 2020, în peisajul partidelor de dreapta care obțin mare parte din voturile din Diaspora s-a strecurat și AUR, cu 23,3% din voturile din afara țării, în timp ce votul intern plasa AUR pe locul 4, cu 9,17%, lăsând în afara parlamentului partide precum PMP și Pro România, care făcuseră parte din legislativ până la alegeri.

Articol din Ziare.com