Marmoroch Blank

https://www.facebook.com/share/p/jYgKatn8Qw8mzEsy/

O poveste, scrisă cu delicatețe. HotNews.ro

„Dr. Livingstone, I presume” sau istoria senzațională din spatele unei replici de numai patru cuvinte

La o evaluare superficială, am putea fi tentați să-i încadrăm pe exploratori mai degrabă în categoria aventurierilor decât în cea a oamenilor de știință. Ar fi o regretabilă eroare și o mare nedreptate. Ce-ar fi știința fără exploratori? Cam același lucru ca Istoria fără arheologi. S-ar părea că a existat unu’, Tutankamon, s-ar putea ca Pământul să fie rotund, iar unde n-am ajuns încă sigur sunt lei.

Povestea de mai jos a rămas în istorie și a intrat în folclor grație unei replici de numai patru cuvinte. Este atât de des parafrazată, mai ales în filmele americane, încât nu te poți abține să te-ntrebi ce procent din public știe care era originalul și în ce context a fost rostit. Îmi place să cred că măcar dialoghiștii respectiv știu... "Dr. Livingstone, I presume", așa suna originalul din 10 noiembrie 1871. În 1866, scoțianul David Livingstone, medic, misionar protestant şi explorator (asta ca dovadă a ceea ce scriam săptămâna trecută, cât de incompatibile și supărate una pe alta suntcredința și știința), pleacă pentru a treia oară în Africa. Și dispare. Din 1869, nu se mai primeşte niciun semn de la el.

Pe urmele lui e trimis Henry Morton Stanley, jurnalist american născut în Ţara Galilor (sub numele John Rowlands, rebotezat după traversarea Atlanticului), fost reporter în Războiul Civil, ulterior reporter special în Imperiul Otoman, unde fusese luat prizonier, dar reuşise să scape (asta ca să ne lămurim cu ce se ocupa pe-atunci un jurnalist, dar, na!, nu se inventaseră calculatoarele, nici Internetul, să stai frumos la birou, să dai o căutare pe Google, câteva telefoane, eventual să-ți dea careva un pont și gata articolul de senzație).

În Africa, Stanley organizează o operaţiune de căutare cu 200 de cărăuşi (!), cu care parcurge o mie de kilometri în condițiile alea simpatice ale junglei, drept care expediţia se transformă într-un coşmar: oamenii mor pe capete din cauza bolilor tropicale, inclusiv cea provocată de musca țețe. Într-un final apoteotic, Stanley află că într-un trib ar trăi un om alb. În Africa, mă-nțelegi. Cin’ să fie, cin’ să fie?

Pleacă într-acolo şi găseşte albul înconjurat de băştinaşi. Vă imaginați tabloul, da? Doi albi în Africa secolului 19. Probabilitatea de a se întâlni era aproape zero, dar posibilitatea ca unul să-l recunoască pe celălalt era de 100%. Totuși, Stanley, politicos, prudent și – aș zice eu – nu fără umor, formulează doar o ipoteză: "Doctor Livingstone, I presume?".

De-ar fi fost doar această întâlnire istorică și această replică delicioasă, rămânea doar o poantă haioasă. Dar găsirea lui Livingstone de către Stanley n-a fost decât începutul colaborării dintre doi oameni extraordinari: au explorat împreună marginea nordică a lacului Tanganyika, demonstrând că nu are nicio legătură cu Nilul, așa cum se credea până atunci.

Din păcate, Livingstone moare în 1873, la 60 de ani, în Ilala Hill, din provincia de nord a Zambiei. Conform ritualurilor locale și recunoștinței pe care i-o purtau africanii, inima sa a fost îngropată aproape de locul morţii, sub un arbore mvula, în vreme ce trupul şi jurnalele de călătorie au fost transportate, în brațe, cale de mii de kilometri, până pe țărm și apoi în Anglia, de câţiva dintre oamenii săi credincioşi. Este îngropat la Westminster Abbey, iar documentele fac parte, pe bună dreptate, din patrimoniul naţional.

h2: Viața unui mare om, I presume

Născut într-o familie săracă, David Livingstone a fost nevoit să lucreze de la zece ani într-o țesătorie, urmând și școala la seral, deși ziua de lucru era de 14 ore. A făcut studii de medicină și teologie la Glasgow, după care și drept care Societatea de misionari din Londra l-a trimis ca medic și ca misionar în Africa de Sud. A învățat limba băștinașilor și s-a căsătorit cu fiica altui misionar, Robert Moffat.

Traversând deșertul Kalahari, a descoperit Lacul Ngami, iar doi ani mai târziu, în 1851, a înaintat spre nord-est, a traversat fluviul Zambezi, după care și-a amenajat,în așezarea Seshéké, baza pentru următoarea călătorie, care a început în 1853: a urcat pe Zambezi, apătruns pe un afluent vestic și a ajuns în bazinul hidrografic al fluviului Congo (singurul din lume care taie de două ori ecuatorul, știați?), continuându-și drumul până pe țărmul Oceanului Atlantic, la Luanda.

Apoi a navigat în amonte pe Congo până la izvoare, a trecut în bazinul lui Zambezi și, coborând pe acest fluviu, a descoperit cascada Victoria (cea mai lată din lume, 1.700 de metri!), atingând pe urmă țărmul Oceanului Indian la Quelimane, în Mozambic, și încheind astfel, în 20 mai 1856, traversarea vest-est a continentului african.

Dacă v-ați pus întrebarea, cel mai scurt drum de azi între Luanda, capitala Angolei, și Quelimane are 3.728 km. După aşa realizare, se-ntoarce cu familia sa în patrie, dar n-apucă să-și tragă sufletul decât doi ani, căci este numit consul la Quelimane și revine Africa împreună cu soția, fiul și fratele său în 1858.

Adică să fie diplomat și să stea la birou? Neee! Începe a doua mare călătorie, în care explorează cursul inferior al lui Zambezi, plus afluentul său nordic Shire, descoperind cascada Murchison. Cartografiază pentru prima oară lacul Shirwa și cercetează marele lac Nyassa, căruia îi întocmește prima hartă exactă. Își continuă expediția și după moartea soției sale, apoi pleacă un pic la Londra, dar revine în 1866 unde-l trăgea ața. Urcă pe râul Ruwuma până la izvoare, traversează munții care acum îi poartă numele, în Tanzania, și mă opresc aici, că am obosit povestind.

Bântuind pe urmă cu Stanley, cum ziceam, moare pe țărmul Lacului Bangweulu. Era bolnav de ceva vreme, dar asta nu-l oprise din explorări. Și nu doar din explorări. A fost un important militant împotriva sclaviei negrilor – de aici recunoștința despre care am pomenit. Campaniile desfășurate de el, combinate cu ineditul funeraliilor sale, au contribuit decisiv la abolirea sclaviei în Africa de Est, ceea ce s-a întâmplt în 1873.

h2: Bula Matari și după moarte

După moartea lui Livingstone, Stanley, consacrat printre congolezi drept Bula Matari ("Spărgătorul de roci" sau, am zice noi, Sfarmă-Piatră! – pentru că a inițiat și condus lucrările construcţiei primului drum modern din regiune, lucrare pentru care, fireşte, s-au aruncat în aer multe stânci), a continuat explorările de unul singur, a parcurs vreme de trei ani traseul sinuos al fluviului Congo, a întemeiat Statul Liber Congo (pe bune, nu vă mint!), sub autoritatea Regelul Leopold al II-lea al Belgiei – care sponsorizase expediţia – şi, pentru că așa se întâmplă, a intrat în numeroase încurcături, inclusiv diplomatice, fiind acuzat ulterior de te miri ce, inclusiv de răspândirea bolii somnului de-a latul Africii!

S-a stabilit ulterior la Londra, unde s-a căsătorit, a fost numit Cavaler al Marii Cruci (nicio legătură între cele două, nu fiți răutăcioși) și a ajuns în Parlament ca membru unionist liberal. A murit în 1904, iar pe neşlefuita, sălbatica lui piatră de mormânt scrie, așa cum ceruse: "Henry Morton Stanley, Bula Matari, 1841–1904, Africa"!

Provenit și el dintr-o familie săracă, muncise de mic, fiind crescut de bunicul său Moses Parry, un măcelar cândva prosper, acum nu. După moartea acestuia, Stanley a locuit o vreme cu alte rude, după care a fost trimis la unitatea de muncă pentru săraci St Asaph. Supraaglomerarea și lipsa de supraveghere au dus la abuzarea sa de către băieții mai mari, dar și de către directorul casei de muncă, care, conform unui istoric, l-a și violat...

La 15 ani era băiat de cabină pe o linie de pacheboturi, iar la 17 ani ajungea la New Orleans ca elev de marină. A fost adoptat de Henry Hope Stanley, un comerciant bogat,care i-a oferit un loc de muncă. Recunoscător, tânărul a luat numele acestuia. A luptat în Războiul Civil, consecutiv, de ambele părți! Vremuri complicate... S-a alăturat Marinei americane în 1864 și a performat la bordul navei USS Minnesota. După război, a devenit jurnalist. În 1867, împăratul Etiopiei, Tewodros al II-lea (personaj central în romanul "Theodoros" al lui Mircea Cărtărescu, care pornește de la legenda că acesta era... român) a luat ostatici mai mulți britanici.

A fost trimisă o echipă pentru eliberarea lor, Stanley însoţind-o drept corespondent special al New York Herald. Ulterior, a fost reporter al Revoluției spaniole din 1868. În 1890, la aniversarea a 25 de ani de domnie a lui Leopold, Stanley a fost prezentat drept erou (ceea ce și era), iar regele i-a acordat Ordinul lui Leopold.

Nu e nevoie să mai atribui celor doi exploratori vreun atribut. Presupun...

Banpotoc. A avea o grădină este o muncă serioasă.

Zilnic îmi bea ceaiul sau cafeaua în  spatele fânăriei noastre unde ne ținem sculele de grădinărit. Fostul proprietar depozita aici fânul pentru vacile ce sălășuiau alături în grajd, depozit de lemne în  prezent. 

Îl inteleg bine pe italian. Și  noi observăm  și vorbim cu plantele. Dăruim lor tot efortul nostru pentru a crește în  curtea noastră. Și  câte sunt!

Să  vizităm cu ochii minții aleile grădinii cu iz de Toscana din Banpotoc:

"

Toscana din Ardeal. Cum arată grădinile gândite de un italian care adună mii de turiști săptămânal în Transilvania

În satul hunedorean Banpotoc de pe Valea Mureşului, între Deva şi Simeria, un italian a amenajat, pe o suprafață de aproape patru hectare, o grădină botanică în stil renascentist italian, cu labirinturi din tufișuri, fântâni arteziene, răzoare de flori și felurite obiecte de decor vintage aduse din Italia. "Toscana de acasă", o numesc vizitatorii români.

Grădina se numește I Giardini di Zoe. Proprietarul ei, Giovanni Salvatelli, în vârstă de 77 de ani, a numit-o după nepoata sa, Zoe, după cum însuși povestea, într-un interviu pentru TVR, în 2020. "Într-o grădină găsești echilibru", mai spune italianul. Asta mai poate însemna și numele grădinii, adaugă el.

La ea ajungi cu mașina ieșind din autostrada A1 Sibiu-Deva înaintea orașului Simeria, Hunedoara, și încă o porțiune de 10 kilometri pe un drum județean. Ori cu trenul până în gara aceleiași localități, un nod feroviar important în zonă. Iar de-acolo cu un taxi.

5 ore durează, aproximativ, drumul de la București la Banpotoc cu mașina. De la Cluj și Timișoara se fac 2 ore, de la Brașov - 3 ore și 15 minute, din Sibiu o oră și jumătate.

Deși a fost deschisă publicului din 2018, I Giardini di Zoe a devenit abia în ultimul an o atracție turistică serioasă pentru publicul tânăr. Pentru cei care vin, fac poze și le postează pe Instagram sau TikTok. "Cu câțiva ani în urmă, pe Facebook găseai majoritatea pozelor de la turiști, iar media de vârstă era undeva între 30 și 40 de ani", spune pentru HotNews.ro Ramona Morar, cea care administrează, alături de soțul ei, grădina din Banpotoc.



Femeia locuiește chiar într-o casă amenajată în interiorul grădinii. Tot acolo se găsește și locuința seniorului Salvatelli, care vine în România de câteva ori pe an. "În general, vine de la sfârșitul lui februarie și stă cât îl lasă sănătatea: două, trei săptămâni, o lună, după care iar pleacă în Italia, unde e obișnuit cu clima, cu mâncarea ș.a.", povestește Ramona Morar.

Nici noi nu l-am găsit "acasă" în Banpotoc pe senior Salvatelli. Am vizitat grădina pe 2 mai, în joia însorită din Săptămâna Mare.

h2: Prima afacere în România a italianului Giovanni Salvatelli

Italianul în vârstă de 77 de ani a venit pentru prima dată în România în 2003 ca să deschidă o fabrică de pantofi în județul Hunedoara. "Se găsea mână de lucru calificată atunci, pentru încălțăminte, în județul Hunedoara, pentru că mai existau aici, din vremea comunismului, alte câteva fabrici, dar și o școală profesională. Existau și facilități pentru investitori atunci, fiind județ defavorizat", povestește Ramona Morar.

"Am venit acum mulți ani să lucrez în România, unde m-am simțit ca un oaspete. Am fost bine primit", a povestit și antreprenorul italian, la TVR. "Și am simțit că ar trebui să fac, la rândul meu, un gest frumos. Să aduc un semn de mulțumire celor care m-au primit printre ei", a adăugat el, vorbind despre ideea de a amenaja în satul românesc o grădină ca-n locurile sale natale.

De altfel, deviza sa în viață, adaugă Salvatelli, a fost dintotdeauna "Am ceea ce am dăruit". "Io ho quel che ho donato", în italiană. "E o frază ce datează din secolul al XV-lea și pe care scriitorul italian Gabriele D'Annunzio a parafrazat-o în multe din scrierile sale", explică senior Salvatelli.

Zicala este scrisă și pe o cupolă situată în mijlocul grădinii - unul dintre locurile preferate de turiști acum pentru selfie-uri - pentru că "e mai bine să dăruiești decât să primești", e de părere Salvatelli.


Unul dintre locurile preferate de turiști pentru selfie-uri

h2: "Acum 15 ani, erau doar pruni sălbatici"

N-a avut o inspirație anume, ci doar locurile sale natale, confirmă și Ramona Morar. Giovanni Salvatelli vine din zona Ancona, regiunea Marche, "pe partea cealaltă de Toscana", potrivit administratorei.

Aproape două decenii au trecut de la prima plantă pusă în pământ și ceea ce vedem astăzi, mai spune Morar.

"Acum 15 ani, erau doar pruni sălbatici", își amintește și Giovanni Salvatelli, potrivit TVR. "La prima vizită aici, am simțit că locul acesta are ceva pozitiv. Cum spuneau și romanii în antichitate, orice loc are un spirit pozitiv al său. Așa e și cu acest loc, are un spirit pozitiv. Chiar dacă nu-l vedem. Și sper că el se numește Zoe".

h2: Grădinăritul ca o formă de meditație

Antreprenorul italian a folosit grădinăritul ca o formă de meditație, ca să scape de stresul cotidian: "Când lucram și eram nervos sau preocupat, veneam aici (n.r. în grădina de la Banpotoc) și în jumătate de oră mă relaxam. Sunt anumite locuri care, dincolo de înțelegerea noastră, au o încărcătură pozitivă".

"Sunt convins că plantele ne percep chiar și emoțiile", a mai spus Salvatelli, potrivit sursei citate.

"E o mare bucurie să le vezi cum se dezvoltă. Atunci când iei bulbul, planta tânără, și o vezi apoi cum crește. Așa cum o mamă își vede copiii crescând. Ele sunt vii. Nu ne dăm seama, dar plantele ne recunosc când ne aflăm în preajma lor, la fel cum ar face un cățel sau o pisică. Dacă te porți frumos cu ele, dacă le hrănești, dacă le îngrijești, eu sunt convins că plantele ne percep chiar și emoțiile".





h2: "Nu este o afacere și-atât, ca să ne îmbogățim. E multă muncă în spate"

Iar dacă plantele au vârstă, atunci unele sunt adolescente de 20 de ani. Acei ienuperi care dau aerul de Toscana, după cum ne povestește administratora locului, au fost plantați "în prima toamnă petrecută aici, în 2003".

"Marile plantări s-au făcut la doi, trei ani după, într-adevăr. Tot ce vedem aici, acum, s-a construit în circa 20 de ani. Și obiectele de decor pe care le vedeți, vaze, coloane, fatani din piatră vulcanică, și alte obiecte din fontă, au fost cumpărate de domnul Giovanni din Italia, din diverse anticariate, și apoi recondiționate", explică Ramona Morar.

"Nu este o afacere și-atât, ca să ne îmbogățim, cum am mai văzut prin ziare, că gata, am dat lovitura! Nu. Vizitatorii trebuie să știe asta", adaugă femeia.

"Toate încasările care vin din bilete se reinvestesc în întreținerea ei, dar și în extinderea grădinii. Se vor mai amenaja încă alte patru hectare, dar mai durează… Domnul Giovanni nu ține nimic pentru el. Doar cine nu are o bucată de grădină nu știe… E o muncă titanică în spate. Dacă le-am lăsa un singur sezon neîngrijite, nu s-ar mai vedea mare lucru. Iar domnul Giovanni a fost foarte motivat de oameni și de interesul lor pentru grădină", mai spune Morar.




h2: "În cursul săptămânii e mai gol"

Cei mai mulți turiști, veniți din toate colțurile țării, își fac apariția în weekend - vineri, sâmbătă și duminică. "În cursul săptămânii e mai gol", ni se confirmă și de la casa de bilete. Aproximativ 500 de persoane au vizitat I Giardini di Zoe de 1 mai, dar sunt zile când numărul depășește 1000 de vizitatori pe zi. Maximul a fost de 1500 de turiști.

Un bilet costă 20 de lei și poți sta cât timp vrei. Programul de vizită începe la 09:00 și se termină la ora 20:00, cu ultima intrare la ora 19:00.

În interior, există și o terasă unde poți bea cafea, sucuri sau bere și poți mânca înghețată. Din păcate, nu înghețată italiană autentică.

h2: 35.000 de lalele au fost plantate anul acesta

Ce au făcut nou anul acesta? "Am plantat 35.000 de bulbi de lalele. Vrem să-i bucurăm pe vizitatori cu mai multă culoare", explică Ramona Morar.

"Ne dorim să fim un reper pentru România și să arătăm că se poate construi ceva frumos, care să atragă turiști, cu eforturi omenești și financiare, dar semnificativ mai mici decât ale primăriilor. Mereu am crezut în zicala «fă rai din ce ai!». Acesta e raiul nostru și vă invităm și pe voi să-l descoperiți, mai ales că urmează să înflorească acum și trandafirii", a mai transmis administratora.

h2: Regulile de vizitare

Grădina are și câteva reguli stricte de vizitare. De exemplu, plimbarea în grădină se face doar pe aleile pietonale, iar copiii trebuie supravegheați de adulți pe toată perioada vizitei.

Nu este permisă intrarea cu animale, însă există "două boxe la umbră", potrivit Ramonei Morar, unde câinii își pot aștepta stăpânii. La intrarea în grădină există și o parcare gratuită pentru cei care vin cu mașina personală.



De asemenea, este interzis accesul în grădină cu biciclete, role, trotinete, frisby și skateboard.

Pentru că nimic nu este perfect, unii vizitatori au fost nemulțumiți de faptul că nu li s-a permis accesul pe alei cu cărucioarele pentru copii, potrivit recenziilor de pe Google, dar și pentru faptul că nu există locuri special amenajate pentru cei mici.

"Nu este un loc prietenos pentru copiii energici", atrage atenția un turist.

"Nu prea avem opțiuni pentru cărucioare, dar ne gândim să amenajăm locuri de joacă", transmite administratora I Giardini de Zoe.

De asemenea, alți turiști au atras atenția că nu sunt suficiente bănci în grădină sau "locuri special amenajate pentru odihnă".

Trăiesc într-o lume controlată.

De mai multe zile suntem la casa noastră de pe malul Ialomiței. Citesc și urmăresc cât mai puțin știrile despre cei implicați  în cavalcada electorală,  europarlamentare, locale. 

Pentru Capitală și pentru sectorul bucureștean unde locuiesc sunt nume de oameni ori slab pregătiți în domeniul administrației, ori dintre cei care nu au realizat nimic sau aproape nimic în  perioadele anterioare când  au avut frâiele puterii. Un exemplu elocvent, doamna Firea-Pandele.

Am încercat  să accesez pe internet site-ul relitatea.com. Pac la război! Cu litere de o șchioapă sunt întrebat  cu cine votez la Capitală. Răspund sincer:

Nicușor Dan

Ulterior sunt întrebat cu cine votez la Sectorul 5 unde am domiciliul stabil. Băi frate, ăștia m-au luat la fix! Eu sunt acum în  județul Prahova și am fost și ieri când cei de la Realitatea m-au chestionat. Pare ireal. Datele personale sunt cunoscute de UNII, ba și Ip-ul tabletei mele. Răspund  de-al dracului:

Dimitrie.....Un avocat din USR, candidat la Primăria Sectorului 5.

În seara asta PRIVESC, din doi în doi,  canalele de Televiziune. Aceleași personaje prăfuite, un general, tare în gură, o avocată clănțănitoare, un sociolog etc. Iaca și  sondajul lui Mirel. Pe locul I la Primăria Capitalei este Nicușor Dan.

Cea urmat a fost de mare jale și  urlete. Cum, domnul Piedone, " zeul lor " , nu este pe primul loc în preferințele bucureștenilor.  Și tot așa,  în continuare.

Am luat stick-ul și  am înnegrit și  eu tableta.

Bucureștenilor, veniți cât mai mulți la urne să  le stricăm aranjamentele!

Pac, la războiu!

Noile teorii despre prădătorii grădinilor

De ce ar trebui să lăsați insectele să vă mănânce plantele / Grădinari din întreaga lume adoptă o nouă filozofie: grădinăritul care acordă prioritate insectelor, nu plantelor

Sursa foto: Unsplash / Niv Singer

Peste tot în lume există insecte care depind de plante pentru hrană. Ele ronțăie tulpinile și sfâșie frunzele în bucăți, fac tăieturi și găuri în vegetația altfel imaculată. Pentru unii grădinari, acest lucru este o anatemă. Dar alții recunosc că este o parte naturală a modului în care funcționează ecosistemele – și că fără un ecosistem bogat în insecte, nu ar exista grădini, relatează BBC.

În ultimele câteva decenii, o criză globală masivă a afectat populațiile de insecte, care scad cu o rată cuprinsă între 1% și 2% în fiecare an. Acest lucru înseamnă că, practic, orice intervenție care ar putea ajuta aceste creaturi este valoroasă. Din ce în ce mai mulți oameni „plantează pentru polenizatori", un sondaj realizat în 2022 relevând că unul din trei adulți americani cumpără plante pentru a ajuta fauna sălbatică, o creștere de 26% față de 2020. Acest lucru ajută la asigurarea existenței unei cantități mari de flori sălbatice native pentru a furniza nectar albinelor și altor insecte.

Ce spun experții

Frumoasa tufă de trandafiri roșii dintr-o grădină care aparținea anterior lui Hayley Jones, entomologul principal de la al Societății Regale de Horticultură din Marea Britanie (RHS), a fost adesea subiectul unor dezbateri între ea și soțul ei.

„Lui îi plăceau florile – dar mie îmi plăcea să mă uit la fierăstrău", a declarat Jones pentru BBC. Diferite specii de larve de muște de fierăstrău vizau trandafirul, își amintește ea – unele ronțăiau frunzele, în timp ce altele aveau obiceiuri culinare foarte speciale. „Există o specie care rostogolește frunzele", spune ea. „Îl mănâncă din interior". Un burrito pentru un gândac.

Deteriorarea frunzișului trandafirului nu a deranjat-o niciodată cu adevărat pe Jones și, în general, ea spune că îi place să privească larvele și omizile cum se înfruptă din plante.

Dacă plantați lucruri destinate să fie mâncate, veți încuraja în mod natural următoarea verigă din lanțul trofic, deoarece prădătorii, cum ar fi păsările, vin și ei în grădina voastră. O grădină bine echilibrată nu ar trebui să fie devorată până la pământ și lăsată în paragină – acest lucru nu ar trebui să se întâmple niciodată într-un sistem biodivers, spune Jones.

După ce a lucrat pentru RHS timp de aproape un deceniu, Jones spune că a observat tot mai mulți grădinari care își exprimă toleranța față de ierbivore. Întrebarea frenetică „Cum o omor?" a celor care se ocupă de plante a devenit mai puțin frecventă, explică ea. Și mulți oameni se bucură de faptul că specii de insecte foarte atrăgătoare pentru ochi vizează uneori anumite plante – cum ar fi omizile de șoim-elefant, care adoră să mănânce fuchsia.

„Am auzit cu siguranță oameni spunând că speră ca fuchsia lor să fie mâncată pentru că [omida de molie-șoim] este pur și simplu atât de spectaculoasă", spune Jones.

O altă omidă pe care unii grădinari europeni se bucură să o urmărească este omida molidului, care se hrănește cu plantele cu flori mullein și buddleja. Apoi, există omizi de molie cinabru, care au dungi negre și portocalii foarte izbitoare. Acestea au tendința de a se hrăni cu ambrozie.

În general, insectele care consumă plante nu ar trebui să fie numite dăunători, susține Jones – ele sunt doar ierbivore.

„Grădina mea este în primul rând pentru insecte", spune Matthew Shepherd, director de informare și educație la Societatea Xerces pentru conservarea nevertebratelor din SUA, o organizație non-profit care folosește știința pentru a proteja viața sălbatică. „Devine destul de zdrențuită doar pentru că sunt atât de multe lucruri care mestecă și ronțăie", spune el. Pe Shepherd nu-l deranjează deloc acest lucru. Petrece ore întregi doar urmărind o varietate de insecte diferite care își umplu burțile.

O plantă cheie pentru grădinarii americani care ar trebui să aibă în vedere cultivarea în mod special în beneficiul insectelor este lăptișorul de matcă, spune el. Acest lucru se datorează faptului că omizile extraordinar de frumoase, dar pe cale de dispariție, ale fluturelui Monarh adoră să mănânce lăptișor de matcă, la fel ca și omizile de molie. Însă oamenii ar trebui să aleagă un soi de lăptișor de matcă care este nativ pentru zona în care locuiesc, subliniază el.

„Trebuie să cultivați lăptișorul de matcă care va răsări în perioada potrivită a anului, dacă monarhii trec prin regiunea voastră", spune el. Din păcate, acum că această specie de fluture migrator uimitor este mult mai rară decât era, el nu o mai vede în propria grădină – deoarece parcela sa este situată chiar la marginea de nord-vest a arealului lor.

Insectele se confruntă cu tot felul de amenințări, și la o scară gigantică. De exemplu, utilizarea pesticidelor pe suprafețe vaste de terenuri agricole. Ar putea părea puțin probabil ca micile grădini private să poată face o mare diferență în ceea ce privește declinul lor. Dar Shepherd insistă că pot: „Vorbim despre animale mici, așa că suprafețele mici ajută".

Diverse studii indică faptul că deciziile simple luate de grădinari pot afecta abundența insectelor. Un studiu din 2016 a examinat modul în care mărimea și caracteristicile grădinilor din California au influențat numărul de albine, de exemplu. S-a constatat că faptul de a avea multe flori și petice de sol gol, în care își fac cuibul unele albine, a influențat pozitiv numărul insectelor. Dar natura nu reacționează întotdeauna exact așa cum ne-am putea aștepta. Un alt studiu, realizat în Marea Britanie în 2005, a constatat că anumite petice de urzici nu atrag în mod automat o mulțime de omizi de fluturi, despre care se știe că se hrănesc cu aceste plante. Cu toate acestea, ele au atras alte insecte care preferă urzicile.

Citește integral pe BBC.

Gruparea semi-mafiotă asociată cu nesecuristul Mihai Tudose | Starea Imp...

Vorbește Nae de la raion. Du-te la Bruxelles! Ai multe vaci de muls! Atenție, la portofele!

Vicepreședintele PSD Mihai Tudose, dezlănțuit la adresa lui Mircea Geoană: ”Nu reprezintă pe nimeni, nu reprezintă nimic! Nu-l votează nimeni. Da, o să ia 3%, 4%, am înţeles! Am mai văzut zei de-ăştia. Sunt sătul de Batmani!”

Vicepreşedintele PSD Mihai Tudose îl ironizează pe Mircea Geoană şi minimizează sondajele care îi dau acestuia şanse mari la alegerile prezidenţiale din acest an. „Da, o să ia 3%, 4%, am înţeles! Am mai văzut zei de-ăştia. Sunt sătul de Batmani!", afirmă Tudose la Prima Tv, transmite News.ro.

„Iertaţi-mă! A vorbi despre Mircea Geoană, a vorbi despre nimic. Iar mai apare câte un sondaj făcut prin Brazilia care îl dă zeu. Eu am stat înainte de a veni la emisiune cu vreo 20 de inşi, nu au pomenit de acest personaj. E aruncată tot de el pe piaţă. Cine să-i dea, să negocieze ce? El ce să dea în schimb? Nu se bate pe nimica, haideţi, lăsaţi-mă! Fiindcă nu reprezintă pe nimeni, nu reprezintă nimic! Nu-l votează nimeni", a afirmat Mihai Tudose, la Prima Tv, întrebat dacă PSD ar putea să propună o funcţie la nivel european din partea Românei lui Mircea Geoană, pentru ca acesta să nu intre în competiţia pentru alegerile prezidenţiale.

Acesta e de părere că Mircea Geoană ar avea un scor electoral foarte mic.

„Da, o să ia 3%, 4%, am înţeles! Am mai văzut zei de-ăştia. Aţi spus dumneavoastră că am început în 92 politica. Sunt sătul de Batmani!", adaugă Tudose.

Acesta susţine că „sub nicio formă" nu îi acordă lui Mircea Geoană şanse la alegerile prezidenţiale.

„Mai ales cu aura asta de salvatorul care vine pe un cal alb, eventual trimite şi buzduganul cu două zile înainte să ne anunţe că a venit şi mamă, ce şmecher e el. Să negocieze ce? Nu mă interesează ce spune domnul Geoană, mă interesează ce spune lumea", adaugă Mihai Tudose.

El se arată sceptic că Mircea Geoană ar putea aduna „zeci de milioane de euro"; cât costă o campanie prezidenţială.

Tudose susţine că este „exclus" ca PSD să îl susţină pe Mircea Geoană pentru alegerile prezidenţiale, adăugând că PSD îşi „doreşte" să îl susţină pe Marcel Ciolacu la alegerile prezidenţiale din acest an.

El spune că îşi doreşte ca PSD să aibă propriul candidat în persoana lui Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat miercuri, întrebat dacă România va cere, în negocieri, să aibă funcţia de comisar european pentru Apărare, că ţara noastră deja a început să negocieze. El a pronunţat „portofelu’", în loc de „portofoliu", referindu-se la această funcţie pe care ar putea-o negocia statul nostru la nivel european. De asemenea, chestionat dacă secretarul adjunct al NATO Mircea Geoană ar putea fi o opţiune luată în considerare pentru această poziţie, liderul PSD a răspuns: „Nu, nu mi-a trecut prin cap". „Acum că m-aţi întrebat, chiar mă întrebam cum o să arate Mănăstirea Voroneţ cu Hristos a Înviat, fără sigla NATO, doar cu sigla Comisiei", a completat şeful Guvernului.

În replică,Geoană afirmă că nu este interesat de niciun „portofel" la nivel european şi nici de vreo altă funcţie la nivel internaţional. „Sunt interesat să pot să dau înapoi ţării mele într-o formă sau alta ceea ce am de oferit", afirmă Geoană, precizând că „nu trebuie să fii neapărat preşedintele României ca să poţi să contribui".

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Donație Paypal recurentă

3 EUR 5 EUR 10 EUR 25 EUR 50 EUR

Sta-va-ar foamea în gât! Un partid plin de bogătași care au muncit numai la stat. Atenție la penalii de pe listele electorale!!

"Jurnaliştii de la Recorder au publicat, sub titlul "Cartelul din Carpaţi", o investigaţie care îl vizează pe primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, relatând despre proprietăţi deţinute de acesta prin interpuşi, inclusiv un castel în localitatea Orthez, din Franţa, despre vila pe care acesta şi-a construit-o în Sinaia, într-o zonă considerată rezervaţie arhitecturală, care beneficiază de drum privat avându-l drept unic utilizator pe Oprea, despre licitaţii trucate, despre implicarea unei firme deţinute în acte de mama edilului în diverse afaceri, despre oameni apropiaţi instalaţi în posturi cheie. Oprea, care a refuzat să discute cu jurnaliştii de la Recorder şi de la Centrul de Investigaţii Media (CIM) pe tot parcursul anchetei jurnalistice, a reacţionat după publicarea acesteia, declarând la Europa FM că nu are nicio afacere care să se fi declanşat datorită poziţiei sale şi că materialul este unul „plătit", "un material de campanie".

Un om potent într-un stat impotent

„Statul nu e capabil, am decis să facem noi”. Valeriu Nicolae începe, într-o zonă-ghetou a Bucureștiului, construcția unei grădinițe pentru copii defavorizați

Grădinița pentru copiii din zone-ghetou, care va fi amplasată pe Strada Odăii din Jilava, va funcționa șase zile pe săptămână și va fi realizată cu voluntari, a explicat activistul Valeriu Nicolae, într-un dialog pentru cititorii HotNews.ro.

Grădinița de Sâmbătă, un program pilot al asociației Casa Bună, deschisă de activistul și scriitorul Valeriu Nicolae, a devenit, după doi ani, "neîncăpătoare". Peste 60 de copii din Ferentari și Jilava îi trec pragul, săptămânal, iar cererea e din ce în ce mai mare. Asta e, într-un fel, "o fericire", spune fondatorul. Dar afluxul de copii a creat și o problemă. "Ne putem dezvolta?".

Așa a apărut ideea de a construi o grădiniță care să funcționeze șase zile pe săptămână, în loc de una, pentru familiile din zone de ghetou, ale căror copii altfel n-ar avea acces la educație.

Iar sâmbătă, 11 mai, începe construcția clădirii propriu-zise.

h2: Vor veni și din zonele rurale

"Statul nu e capabil să facă aceste lucruri, și atunci am decis să le facem noi. Acum, în programul de grădiniță avem peste 60 de copii, care vin în fiecare sâmbătă, în grupe, doar din Ferentari și Jilava. Estimarea noastră este că vom ajunge la cel puțin 90 de copii. Mai avem și din zonele rurale. Dar să vedem cum facem, căci grădinița e concepută pentru un efectiv de maximum 80 de copii", spune Valeriu Nicolae pentru HotNews.ro.

Asociația a început să strângă resurse încă din 2022 pentru construcție, iar în 2023 a cumpărat o bucată de pământ unde va funcționa centrul educațional care se va numi "Grădinița Bună", potrivit Asociației Casa Bună.

Grădinița Bună este gândită ca un serviciu integral gratuit dedicat copiilor din comunități vulnerabile. Valeriu Nicolae a scris o carte special în scopul de a strânge bani pentru construcția grădiniței, iar când clădirea va fi gata asociația se va baza pe voluntari și pe donații.

"Va funcționa șase zile pentru că vrem să dăm cât mai multe șanse acestor copii care, altfel, n-ar avea parte de niciun fel de educație. Sâmbătă vom turna, alături de voluntari, placa de la parter. Noi sperăm că până în octombrie va fi gata, ca să putem deschide grădinița", a declarat activistul.

h2: Grădinița are o curriculă specială

Educația timpurie este foarte importantă pentru acești copii, subliniază Valeriu Nicolae: "Este singura lor șansă. Copiii care finalizează programul nostru au rezultate care ne uimesc și pe noi. Au un start bun la școală, au mai multă încredere în ei, ba chiar ajung să iubească școala. Noi avem un program special, făcut pentru copii cu nevoi speciale, cu deficit mare de atenție, de pildă, care au un vocabular foarte redus, cărora părinții nu le citesc ș.a."

Grădinița funcționează după o curriculă specială dezvoltată de un analist comportamental pornind de la nevoile copiilor, Corina Olteanu, care are un doctorat obținut în Statele Unite, menționează activistul.

"Ideea noastră este, de fapt, să dezvoltăm la Grădinița Bună o curriculă pe care s-o dăm oricui, inclusiv statului, dacă statul își dorește să facă treaba asta, și poate încet-încet să construim o curriculă specială și pentru o Școală Bună", a mai spus Valeriu Nicolae pentru HotNews.ro.

h2: "Singurul scop al ei a fost să strângem banii pentru grădiniță"

Pentru a strânge fondurile necesare pentru construirea Grădiniței Bune, Valeriu Nicolae a scris și publicat pe cont propriu o carte inspirată din propria biografie, "Țigan Țăndări".

"Am pus în cartea asta cam tot ceea ce am eu mai bun. E și despre copilăria mea ca o minune dar și despre adulți țăndări. Am râs mult când am scris-o, dar are și părți complicate și deloc confortabile. Am povestit lucruri pe care nu am mai îndrăznit să le povestesc vreodată. Sunt în ea câteva bucăți țepene și cel mai probabil prea crude din mine", descrie Valeriu Nicolae.

N-a fost ușor de scris, spune el, și recunoaște că s-a grăbit să o finalizeze. "Am scris-o la repezeală, m-am grăbit să scriu. Acum, dacă aș putea, aș rescrie-o. Totul a fost făcut de noi, n-am avut un editor profesionist. Am avut oferte de la cinci edituri, numai că toate erau proaste din punct de vedere financiar. Așa că am crezut că pot s-o vând eu mai bine, pe cont propriu. Totuși, Humanitas, Cărturești, dar și Emag au vândut cartea la zero profit. Singurul scop al ei a fost să strângem banii pentru grădiniță".

Iar vânzările au mers foarte bine: potrivit autorului, toate cele 20.000 de exemplare s-au vândut. "Asta arată că oamenii vor să ajute, ceea ce ne bucură, bineînțeles. În plus, cartea a primit și niște recenzii foarte bune, lucru la care, din nou, nu m-am așteptat", spune Valeriu Nicolae.

h2: Donatorii vor putea "adopta" un copil de grădiniță

Voluntarii au în continuare un rol foarte important la Casa Bună, și acum și la Grădinița Bună, subliniază activistul.

"Ideea e să angajăm atât experți, dar și mame din ghetou care să ne ajute la partea de grădiniță și, ca de obicei, voluntarii vor juca un rol foarte important în treaba asta. Sperăm să motivăm și cât mai multe firme să adopte un copil, în ghilimele, pentru grădiniță, ca să putem acoperi costurile, care sunt destul de mari."

Asociația se bazează și pe formularul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. "Fiecare formular înseamnă acoperirea cheltuielilor necesare pentru două săptămâni de grădiniță pentru un copil, cu tot ce înseamnă - de la așternuturi curate la mâncare bună, activități, absolut tot ce e nevoie", precizează Valeriu Nicolae.

h2: Cine e Valeriu Nicolae

Valeriu Nicolae este jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului. În 2019 a înființat Asociația Casa Bună, care oferă consiliere, meditații și rechizite copiilor din cartierul Ferentari din București. În 2013, a fost desemnat Cetățeanul Anului de către Parlamentul European, pentru activitatea sa civică.

Valeriu Nicolae are un masterat în diplomație, a lucrat pentru ONU, Comisia Europeană și Consiliul Europei, dar și pentru IBM și Microsoft, în SUA. A fost secretar de stat la Ministerul Muncii în timpul guvernului Cioloș și a fost membru PLUS, partid din care a demisionat.

Articol din Hotnews.ro 

România între scaune

"Xi Jinping laudă politica „independentă” a Ungariei, înaintea întâlnirii cu Viktor Orban. Ce caută liderul chinez la Budapesta

Xi Jinping a lăudat guvernul premierului ungar Viktor Orban pentru că urmărește o politică externă "independentă" și "sfidează" direcția marilor puteri, într-un mesaj dat publicității cu puțin timp înainte de a ajunge la Budapesta, în cadrul turneului european care, potrivit analiștilor, are rolul de a exploata diviziunile din UE și NATO.

• În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.ro împreună cu partenerii de la publicația ungară HVG prefațează vizita președintelui Chinei Xi Jinping la Budapesta.

Președintele chinez, care urmează să călătorească miercuri seară din Serbia în Ungaria, în cadrul turneului său european de cinci zile, a cerut Budapestei să "conducă" relațiile dintre națiunile din Europa Centrală și de Est și China.

"Am trecut împreună prin greutăți și am sfidat împreună politicile de putere în mijlocul unor relații internaționale volatile", a spus Xi, potrivit versiunii în limba engleză a articolului publicat de grupul media maghiar Magyar Nemzet, citat de Financial Times.

"Am găsit calea noastră respectivă pentru ca statele suverane să desfășoare independent schimburi prietenoase cu alte țări", a adăugat liderul de la Beijing.

Comentariile au părut a fi o referire la modul în care Orban, cel mai longeviv prim-ministru al Europei, a sfidat presiunile Bruxelles-ului, SUA și NATO, menținând relații de prietenie cu Moscova și aprofundând legăturile de afaceri cu China.

China consideră Ungaria drept unul dintre cei mai apropiați parteneri ai săi din Europa, Beijingul promițând Budapestei numeroase investiții.

Un potențial proiect aflat în discuție este o fabrică de vehicule electrice pentru Great Wall Motor din China, au declarat oficialii chinezi, în urma investițiilor făcute de producătorul de vehicule electrice BYD și de producătorul de baterii CATL.

• "Taiwanul este China": Mesajul președintelui sârb pentru Xi Jinping, primit ca un erou la Belgrad - VIDEO

Cu toate acestea, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat că relatările potrivit cărora Xi ar putea anunța planurile pentru fabrică în timpul vizitei sale sunt premature. "A vorbi despre anumite companii în timpul negocierilor, înainte de încheierea oricărui acord, este contrar intereselor naționale ale Ungariei", a spus el.

În decembrie anul trecut, gigantul chinez BYD a anunțat construirea unei noi baze de producție de vehicule energetice în orașul Szeged din sudul Ungariei. Din 2016, BYD deține deja o fabrică în orașul Komárom din nord-vestul Ungariei, care asamblează autobuze electrice.

h2: Din meniul vizitei lui Xi

În contextul vizitei, Budapesta nu va fi singura care va avea parte de o închidere totală, același lucru fiind valabil și pentru presa independentă.

Cu doar o zi înainte de sosirea președintelui, jurnaliștii au fost lăsați lăsați în beznă: nu exista nicio informație despre programul oficial, nici despre conferințele de presă la care presa ar putea fi invitată.

Un lucru este cert: potrivit portalului de investigații VSquare, capitala ungară s-a pregătit pentru vizita la nivel înalt cu cel mai înalt protocol de securitate, la un nivel similar cu cel pus în aplicare în timpul vizitei Papei Francisc în Ungaria anul trecut.

Restricțiile de circulație vor fi deosebit de stricte, întreaga zonă a castelului, unde se află birourile premierului Viktor Orbán și ale președintelui Tamás Sulyok, va fi închisă. Se vorbește chiar de închiderea popularei atracții turistice - funicularul de pe Dealul Castelului din Budapesta.

Momentul vizitei ar putea avea, de asemenea, o semnificație simbolică: 9 mai este Ziua Europei și cea de-a 20-a aniversare a aderării Ungariei la Uniunea Europeană, care a fost sărbătorită fără evenimente guvernamentale majore.

• "Un mesaj pentru UE": Xi Jinping ajunge miercuri în Ungaria lui Viktor Orban, cea mai bună prietenă a Chinei din Uniunea Europeană

Guvernul ungar este un aliat loial de lungă durată al Chinei și a oferit totul, de la proiectul feroviar Budapesta-Belgrad până la fabrici de baterii și uzine de vehicule electrice.

Pe măsură ce întâlnirea se apropie, există un flux constant de speculații cu privire la ceea ce ar putea fi în meniu.

O posibilitate este construcția unei căi ferate până la aeroportul din Budapesta, folosind împrumuturi chinezești, subcontractori chinezi și tehnologie chineză.

Într-un interviu recent, directorul general al Paks II Zrt. Gergely Jákli, a lăsat de asemenea să se înțeleagă că chinezii ar putea fi implicați chiar în proiectul rusesc de extindere a centralei nucleare de la Paks. Jákli a mai spus că, deocamdată, doar urmăresc posibile "puncte de intrare".

În orice caz, vizita lui Xi ar putea fi o bună ocazie de a analiza situația și de a se cunoaște reciproc.

Szijjártó a declarat că se așteaptă ca cel puțin 16 acorduri să fie semnate cu China în timpul vizitei lui Xi în Ungaria, acoperind infrastructura și sectoarele construcțiilor, energiei și industriei. Cele două țări vor începe un program de cooperare "care să cuprindă întregul portofoliu de energie nucleară", a spus el.

• O călătorie în Pirinei: cum a decis Emmanuel Macron să rupă protocolul pentru a lega o relație personală cu Xi Jinping

Potrivit estimărilor chineze citate de Financal Times, investițiile străine directe acumulate de întreprinderile chineze în Ungaria ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro până la sfârșitul acestui an.

"Țările noastre trebuie să conducă cooperarea regională", a declarat Xi în scrisoarea sa, adăugând că Ungaria ar putea ajuta China să aprofundeze legăturile cu țările din Europa Centrală și de Est pentru a asigura relații "stabile" între Beijing și UE.

h2: "Dezbină și stăpânește"

Xi Jinping și-a început turneul european cu o vizită în Franța, unde a oferit puține semne că ar fi pregătit să ofere concesii majore în materie de comerț sau de politică externă.

Agențiile de presă au scris că, în timpul întâlnirilor sale cu Macron, Xi nu a cedat deloc în disputa cu UE, care se plânge că oferta excesivă și cererea slabă din China ar putea amenința industria UE prin dumpingul de produse ieftine pe piețele blocului.

Următoarele două opriri - din Serbia și Ungaria, țările europene cele mai prietenoase cu Rusia - sunt cele care au generat îngrjorări în rândul oficialilor europeni.

Observatorii au declarat că alegerea lui Xi de a vizita Serbia și Ungaria a avut rolul de a strânge relațiile cu două țări europene care sunt pro-Rusia și mari beneficiare ale investițiilor chineze.

Obiectivul lui Xi ar fi mai degrabă neutralizarea agendei de securitate economică a UE, inclusiv a amenințărilor tarifare, prin exploatarea diferendelor interne, a explicat pentru Reuters înaintea vizitei, Mathieu Duchatel, cercetător la Institutul Montaigne.

Vorbind despre strategia Chinei față de Europa, Duchatel a observat că aceasta urmează principiul "dezbină și stăpânește". "Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere", a arătat el.

Xi, care a sosit marți în Serbia, a atacat dur NATO în legătură cu bombardamentul din 1999 asupra ambasadei chineze din Belgrad, soldat cu trei morți, spunând că chinezii și sârbii nu ar trebui "să uite niciodată" incidentul.

Primindu-l miercuri pe Xi la Belgrad, președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat mulțimii că este fericit să îi ureze liderului chinez "cea mai caldă primire din lume".

Vučić a salutat un acord de liber schimb cu China, care intră în vigoare în iulie și despre care a spus că va "aduce siguranță" agricultorilor sârbi.

Ministrul Construcțiilor și Transporturilor, Goran Vesić, a declarat jurnaliștilor că Serbia va cumpăra trenuri chinezești de mare viteză pentru calea ferată Belgrad-Budapesta, care va fi aproape finalizată până la sfârșitul anului 2024, și că China va participa, de asemenea, la construcția primului metrou din Belgrad."