sâmbătă, 2 decembrie 2023
vineri, 1 decembrie 2023
Artrita. Atenție, Atenție, Atenție !
Cinci alimente cu efect inflamator pe care să le eviți dacă ai artrită sau risc de artrită
Deși nu se cunoaște niciun leac pentru artrită, simplele schimbări în alimentație pot reduce simptomele acestei boli, cum ar fi durerile articulare sau umflăturile și pot reduce riscul de a dezvolta forme de artrită, potrivit Deseret News.
Dulciurile procesate și mâncarea fastfood ar trebui evitate. FOTO Shutterstock
Artrita este o afecțiune inflamatorie cronică care afectează articulațiile. Denumirea provine din cuvântul grecesc „arthron", care înseamnă articulație și sufixul „-itis", care înseamnă inflamație.
Artrita poate afecta practic orice articulație din corpul uman, dar, de obicei, vizează genunchii, șoldurile, coloana vertebrală și degetele. Probabilitatea de a dezvolta artrita crește pe măsura înaintării în vârstă și afectează în mod disproporționat femeile.
Nu există leac pentru artrită, dar evitarea unor alimente inflamatorii ar putea reduce simptomele.
Carnea de vită, de porc, de miel și de vițel poate crește inflamația, așa cum sugerează cercetările, ducând la înrăutățirea simptomelor artritei.
„Carnea roșie este mai bogată în grăsimi - în special grăsimi saturate - decât carnea albă și proteinele pe bază de plante. Studiile au asociat consumul de carne roșie cu niveluri crescute de inflamație, ceea ce poate agrava umflarea articulațiilor și simptomele artritei", informează Verywell Health.
Dietele pe bază de alimente de origine vegetală ar putea reduce durerea la persoanele cu artrită.
De asemenea, un studiu din 2021 publicat în Nutrition Journal a constatat o asociere între consumul ridicat de carne procesată și riscul de a dezvolta artrită reumatoidă, în comparație cu dietele pe bază de pește și pasăre.
Evitarea glutenului ar putea fi ajuta în reducerea inflamației articulare.
„O mulțime de oameni fac o dietă de eliminare a glutenului și cred că articulațiile lor se simt mai bine... Nu înseamnă neapărat că au boala celiacă, dar ar putea avea o sensibilitate la gluten", a declarat pentru Women's Health Dr. Sonali Khandelwal, MD, reumatolog la Rush University Medical Center.
Excesul de sodiu poate crește riscul dezvoltării de boli autoimune, cum ar fi artrita inflamatorie, potrivit unui studiu din 2017.
„Corpul tău are nevoie de sodiul din sare pentru multe funcții, dar consumul în exces (care este obișnuit) poate fi problematic. Cercetările au asociat consumul ridicat de sare cu o inflamație mai mare și un risc crescut de a dezvolta artrită reumatoidă", potrivit Verywell Health.
Consumul de zaharuri adăugate - care se găsesc în sucuri, dulciuri, produse de patiserie și deserturi lactate - poate agrava simptomele artritei, arată cercetările.
„Consumul de zahăr în exces determină organismul să producă mai multe citokine, care sunt proteine inflamatorii", relatează Medical News Today.
Persoanele care consumă frecvent băuturi îndulcite cu zahăr, cum ar fi sucurile sau băuturile energizante, pot fi mai predispuse să aibă artrită.
Alimentele ultraprocesate - mâncarea de tip fast-food, cerealele pentru micul dejun și produsele de patiserie - tind să fie bogate în elemente cu potențial inflamator, potrivit Healthline.
Potrivit unui studiu din 2018, consumul frecvent de alimente foarte procesate este adesea asociat cu obezitatea și rezistența crescută la insulină, ambele putând declanșa artrita.
Domnilor Cîțoizi, doamna nu este singura care atrăgea atenția asupra genocidului cu vaccinul. Ascultati cu atenție!
joi, 30 noiembrie 2023
E vremea lor. Consumați-le!
Puterea rodiei: Efectele nebănuite pentru sănătatea cardiovasculară și a diabeticilor
Într-o recenzie publicată recent în Nutrients, cercetătorii au analizat datele existente privind beneficiile consumului de rodie asupra tulburărilor metabolice, notează news-medical.com.
Rodia, un nutrient natural, a fost folosită de mult timp pentru a trata infecțiile bacteriene, diabetul, obezitatea și alte tulburări metabolice. Cu toate acestea, au existat preocupări exprimate cu privire la efectele secundare ale terapiilor farmacologice, cum ar fi medicamentele anti-obezitate și medicamentele care sensibilizează insulina. Cercetările moderne susțin avantajele de promovare a sănătății oferite de produsele naturale și dietele bogate în polifenoli, inclusiv calitățile antibacteriene, antidiabetice, anti-obezitate și ateroprotectoare.
În prezenta recenzie, cercetătorii au examinat caracteristicile farmacocinetice, siguranța și biodisponibilitatea compușilor dintr-o rodie în prevenirea tulburărilor metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea, dislipidemia și bolile legate de afecțiuni cardiovasculare.
Rodia este un fruct care poate reduce rezistența la insulină, nivelurile de citokine, expresia genelor redox, creșterea tensiunii arteriale, leziunile vasculare și alterările oxidative ale lipoproteinelor.
Într-un studiu realizat pe șoareci, tratamentul alimentar cu ulei din semințe de rodie a redus masa de grăsime și greutatea corporală, îmbunătățind în același timp sensibilitatea la insulină în țesuturile periferice.
Studiile au raportat reduceri de greutate după ce au consumat extract de rodie timp de 30 de zile.
Polifenolii sunt compuși chimici naturali care se găsesc în plante și au fost asociați cu o serie de beneficii pentru sănătate datorită proprietăților lor antioxidante și antiinflamatorii.
Medicina tradițională are în vedere polifenolii de la rodie pentru proprietățile lor antidiabetice.
Terapia pe termen scurt cu extract de coajă de rodie poate reduce nivelul glicemiei și peroxidarea lipidelor.
Studiile au indicat că mâncatul de rodie poate îmbunătăți concentrațiile plasmatice de colesterol la pacienții cu hiperlipidemie și poate controla parametrii lipidici la persoanele dislipidemice cu diabet de tip 2.
Deși literatura de specialitate din medicina tradițională susține utilizarea rodiei și potențialul său de a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate, mai multe studii toxicologice au evidențiat modificarea componentelor celulare și deteriorarea nucleară în urma administrării de rodie.
Studiile toxicologice ale uleiului din semințe de rodie, o sursă ridicată de acid punicic, au arătat că acesta nu este nici mutagene, nici clastogen. Examenele post-mortem nu au evidențiat nicio anomalie celulară, iar consumul de 4,3 g/kg/zi de rodie nu a produs niciun rău. Consumul de rodie sau a compușilor din aceste fructe pare sigură, efectele adverse fiind prevăzute la doze mult mai mari decât cele observate în tratamentele tradiționale de etnomedicină și utilizate în prezent în scopuri terapeutice.
În general, concluziile revizuirii au arătat că consumul de rodie poate contribui la prevenirea tulburărilor metabolice, cum ar fi hiperglicemia și hiperlipidemia.
Cu toate acestea, studiile clinice și farmacocinetice sunt inconsecvente din cauza unor factori precum selecția părții de plantă, cultivarea, regiunea geografică, caracteristicile bioclimatice și ale solului, biodisponibilitatea plasmatică, accesibilitatea organelor și considerațiile nutrigenomice. Indiferent de aceste variații, eficacitatea medicinală a rodiei în tratarea componentelor sindromului metabolic necesită abordări terapeutice multifațetate.
Momente, fapte, oameni
1 Decembrie, Ziua Națională a României. Tot la 1 decembrie a fost inaugurat Arcul de Triumf din București VIDEO
La 1 decembrie 1936 a fost inaugurat Arcul de Triumf din București, în prezența regelui Carol al II–lea și a Reginei Maria. În anul 1948, a fost desființată Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Ziua în care România a devenit întreagă
Washington, D.C. este capitala Statelor Unite ale Americii, fondată în 16 iulie 1790.
Orașul Washington a fost inițial un municipiu separat de teritoriul federal până când un act al Congresului din 1871 a stabilit un singur guvern, unificând toate municipiile într-un singur district. Acesta este motivul pentru care, în timp ce, din punct de vedere legal, se numește Districtul Columbia, el este cunoscut ca Washington, D.C. Orașul poartă același nume cu statul american Washington, care este localizat pe coasta Pacificului.
Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, judeţul Iaşi - d. 9 martie 1961, Bucureşti), membru al Academiei Române din anul 1955, este unul dintre cei mai importanţi prozatori interbelici, un talent veritabil şi un adept al stilului modernist, opera sa cuprinzând circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.
Johnny Răducanu a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.
Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petrea „Crețul" Șolcan.
S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani.
A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din București (clasa contrabas, 1953-1956).
Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.
Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din din București.
Titan al cinematografiei americane, Woody Allen (pe numele său adevărat Allan Stewart Konigsberg), s-a născut la 1 decembrie 1935, în Brooklyn, New York, SUA.
I-a plăcut să cânte la clarinet şi să spună gume, să delecteze audienţa cu diferite trucuri, pasiuni pe care le cultivă şi astăzi.
La 15 ani a început să lucreze pentru industria de divertisment, scriind glume pentru un ziar local.
Poveştile şi modul în care a transpus pe marele ecran viziunea sa de a face cinematografie l-au consacrat drept unul dintre cei mai apreciaţi realizatori de filme. A câştigat patru premii Oscar (regie şi scenariu, 1978, - ''Annie Hall''; scenariu, în 1987, - ''Hannah and Her Sisters''; scenariu, 2012, - ''Midnight in Paris'') şi de alte 18 ori a fost nominalizat pentru prestigioasa statuetă oferită de Academia Americană de Film. Până în prezent, cariera sa este încununată de peste 140 de premii şi peste 225 de nominalizări pentru distincţii ale industriei de film, conform datelor imdb.com.
Arcul de Triumf din București este monumentul care comemorează participarea României la Primul Război Mondial. A fost construit în anii 1921 - 1922 de către arhitectul Petre Antonescu.
Arcul de Triumf din București a fost inaugurat pe 1 decembrie 1936. La festivitate a participat și regele Carol al ÎI-lea, mama acestuia, regina Maria și prințul moștenitor Mihai.
Intrarea Armatei române în București în 1878 - fotografie de Franz Mandy
Pe pietrele de boltă ale Arcului de Triumf sunt înscrise numele localităților unde s-au purtat bataliil ale Primului Război Mondial pe teritoriu românesc.
Pe fațadele laterale sunt înscrise proclamatiile regelui Ferdinand către popor când țară a intrat în război și cea de la Albă Iulia cu prilejul încoronării.
Biserica Română Unită, al cărui act de naştere s-a semnat în Transilvania în anul 1701, de mitropolitul Atanasie Anghel, a fost scoasă în afara legii de statul comunist, prin Decretul 358 de la 2 decembrie 1948, care stabilea: „În urma revenirii comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român şi în conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177/1948, organizaţiile centrale şi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile (n.r. ‒ adunarea clericilor catolici dintr-o regiune), ordinele, congregaţiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundaţiunile, asociaţiunile, cum şi orice alte instituţii şi organizaţiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista“, stabilea sec actul normativ.
În cuprinsul legii, se mai specifica faptul că „averea mobilă şi imobilă aparţinând organizaţiilor şi instituţiilor, cu excepţia expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Român, care le va lua în primire imediat“.
Cultul greco-catolic număra aproximativ 1.800.000 de credincioşi, majoritatea dintre ei locuind în Transilvania, şi erau păstoriţi de aproximativ 1.700 de preoţi.
Biserica greco-catolică avea o mitropolie la Blaj şi patru episcopii: la Cluj, la Oradea, în Maramureş, la Lugoj şi un vicariat la Bucureşti.
Semnalul unificării celor două biserici a fost dat de Patriarhul Justinian Marina, în toamna lui 1948, care i-a ameninţat pe episcopii uniţi că, dacă nu vor lăsa de bună voie turma să se reîntoarcă la staul, se va duce el însuşi să o caute: „Cu ocazia învestirii mele am adresat un cuvânt pentru fraţii români din Ardeal - din strana stângă - care se lasă amăgiţi de câţiva conducători care îi îndeamnă să asculte de conducători din afară şi nu de cei fireşti. Am făcut apel atunci la patriotismul de români, ca să lase oile pe care ni le-au răpit acum 250 de ani ca să poată veni iarăşi la staul. (...) Am suferit din partea romano-catolicilor ca unii ce eram consideraţi ca o cenuşăreasă, ca unii ce am pierdut clasa cultă. Acum a venit vremea ca să fie egalitate aşa cum propovăduieşte creştinismul. Pot să anunţ deci că, dacă acei păstori mincinoşi şi români trădători de neam mai caută să ţină sub amăgire oile, ne vom duce noi să adunăm oile“.
Supranumit „Regele cocainei“, Pablo Escobar a fost capul celei mai mari reţele de traficanţi de droguri din lume. Totodată, el a fost şi cel mai bogat.
Pablo Escobar
În perioada de vârf a afacerilor sale criminale, în anii 1980, Escobar câştiga aproape jumătate de miliard de dolari pe săptămână, mai exact 420 milioane dolari, potrivit Business Insider.
Când a murit, în 1993, Escobar avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari (echivalentul a 59 de miliarde de dolari în ziua de azi). De fapt, revista Forbes l-a inclus în celebra listă a miliardarilor, în 1987, direct pe locul 7.
Andrei Blaiera fost un regizor și scenarist român. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficțiune, a realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București.
Cineast îndeobște conformis, realizează un film surprinzător, original, în 1975 — „Ilustrate cu flori de cîmp“ (pentru care primește premiul ACIN).
Andrei Blaier a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.
Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi naţională. În 1918, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, continuat prin Unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub Regele Ferdinand.
Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.
În aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria au intrat în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi.
Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.
După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august.
La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.
În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României.
-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...