Vizitați România!

▶️ Vezi acest reel
https://m.facebook.com/groups/4308798179134033/permalink/25052037754383439/?sfnsn=mo&ref=share

Frumoase comentarii pe care le-am primit pentru acest reel. Mulțumesc, Facebook.

Casa Poporului, Parlamentul României, fost sediu pentru diverse instituții ale statului, SPP etc. Centru expozitional, targuri. A doua clădire după Pentagon.

Foto A.M.2017. Într-o seară. Aprope de venirea nopții.

Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud.

Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului^[2]), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste.^[3] Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.^[4] Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123).^{[necesită citare]}

Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.

Se află pe locul 2 în lume la capitolul „cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată", clasament realizat de cel mai vizitat site de arhitectură din lume, ArchDaily.^[5] Deși a costat și costă enorm în bani, 70% este nefolosită, mare parte nefiind structurată pentru nevoile indivizilor ci pentru dorințele megalomanice^[6] ale lui Ceaușescu,^[5][6] cultul personalității punându-și amprenta pe acest edificiu.^[7]

Geoge Simion

📸️ Vizionează acest clip video pe Facebook
https://www.facebook.com/share/v/fJto3iSFW6hzTsFi/

Garda de Fier. Ororile acestei organizații. Atenție la ideile extremismului propagate in prezent!

Urmează cea mai importantă  sărbătoare  națională. În context:

Carieră de militar adevărat

Vizionează „Piața Victoriei, cu Ioana Ene Dogioiu: Invitat este premierul României, Marcel Ciolacu” pe YouTube

https://www.youtube.com/live/Xgpm15etna8?si=YMsQPQ4jJVMp-8m9

Guvernanți bugetofagi reduceți hemoragia banului public!

Am închis,  ba chiar am dat la lada de gunoi, sursele de știri care m-au năpădit prin casă. Am păstrat doar Internetul, cea mai mare sursă de îndobitocire  în  masă.  Știri false cu duiumul. Uneori mă păcălesc, al dracului de rău, și le distribui prin canalele de socializare deși cunosc bine metodele de verificare.

Când eram în activitate am pus, cu toate forțele mele, umărul la proiectele cu finanțare UE. Eram mândru  de mine că negociasem și reușisem atragerea de fonduri europene pentru securizarea frontierelor țării, crearea unor noi instituții  de forță,  gen DNA, pentru limitarea corupției la nivel mare etc.

Constat după mulți  ani de pensie că am devenit o țară  de bugetari cu structuri de forță suprapopulate de partidele de guvernământ cu nonprofesioniști, mulți  dintre ei cu multe trese si steluțe pe umăr la o vârstă de fragedă pruncie în meserii ce cer ani și ani de experiență. S-a distrus, oare cu bună știință, scara de valori?

Transmit in deșert: Guvernanți reduceți aparatul bugetofag prin toate mijloacele!

Avem o țară populată cu multe trese si steluțe  pe umăr.  Suntem printre țarile  cu cei mai mulți generali la mia de locuitori. 

În context, să  citim un articol cu mulți domni și domnițe, sugative din banul public:

Șeful Poliției de Frontieră ar urma să fie demis, după ce Cătălin Cherecheș a ieșit din țară cu actul unei rude - presă

Șeful Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, ar urma să fie schimbat din funcție după ce primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fugit vineri din țară prin Vama Petea folosind documentele unei rude la frontieră, relatează Libertatea, citând surse guvernamentale.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar urma să facă anunțul oficial duminică.

Inspectorului general al Poliției de Frontieră, Victor Ștefan Ivașcu, declara sâmbătă că primarul din Baia Mare, care a ieșit din țară prin Vama Petea vineri la ora 7.49, a folosit o altă identitate la trecerea graniței către Ungaria, iar ofițerul de frontieră care l-a verificat pe Cherecheș este cercetat de o comisie disciplinară.

• "Se analizează cum ofițerul de serviciu a verificat identitatea lui Cherecheș care a prezentat documentul rudei. S-a declanșat o anchetă în cazul polițistului de frontieră. Între Cherecheș și rudă există asemănări fizice. Documentul prezentat la control era real. Acesta a fost verificat prin aparatura de la frontieră", declara Victor Ștefan Ivașcu sâmbătă dimineață.

• "Vă mărturisesc cu cea mai mare sinceritate faptul că însuşi poliţistul de frontieră nu îşi închipuie cum s-a putut întâmpla, de fapt, la momentul acesta crede că nu s-a putut să se întâmple aşa ceva având în vedere că este o persoană notorie, intens mediatizată în ultima perioadă, dumnealui spune că s-ar fi recunoscut, dar sunt aspecte pe care noi le vom trata cu maximă serozitate în cercetarea disciplinară pe care o avem. (...)", a mai spus Șeful Poliției de Frontieră.

Acesta a menţionat că poliţistul care a făcut controlul are o experienţă "foarte bună, 21 de ani de experienţă, din informaţiile pe care le am de la colegul meu de la Sighet cu multe depistări, cu multe realizări, fără astfel de incidente până acum".

Joi noapte, Cătălin Cherecheș, a transmis live pe Facebook, susținând că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață.

• "Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă, și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele", a spus Cherecheș.

Viceprimarul din Baia Mare Doru Dăncuş a declarat că în momentul care a ajuns la birou primarul Cătălin Cherecheş nu se afla în clădire şi că dimineaţa devreme a făcut un live pe pagina sa de Facebook.

Cherecheș, condamnat pentru luare de mită

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat definitiv vineri la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Ulterior, a fost dat în urmărire generală de Poliția Română.

Asta, după ce în februarie 2022, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită de către Tribunalul Cluj, decizia nefiind definitivă.

De asemenea, a primit interdicția de a ocupa funcția de primar. Astfel, instanța a dispus, pentru o perioadă de patru ani, interzicerea mai multor drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia de primar.

Potrivit deciziei instanței, din durata pedepsei de 5 ani lui Cherecheș ar urma să îi fie scăzută perioada de câteva luni în care a stat în arest, în 2016.

De asemenea, instanța a dispus menţinerea sechestrului asigurător instituit de DNA asupra mai multor bunuri ale primarului, între care un autoturism Porsche Cayenne și mai multe terenuri. Instanţa a mai decis confiscarea sumei totale de la 65.000 lei şi 5.000 de euro, urmând ca în cazul în care nu se găsesc sumele menţionate, confiscarea să se realizeze prin echivalent. În acest dosar, DNA l-a trimis în judecată pe Cherecheș în septembrie 2018.

În 29 iunie 2023, Cătălin Cherecheș a anunțat că a revenit în PSD, "întorcându-se acasă". Cherecheș a trecut și prin PNȚCD, UNPR și PNL.

Cătălin Cherecheș este primar la Baia Mare din 2011.

Cătălin Cherecheş a fost arestat preventiv pentru luare de mită în formă continuată de Tribunalul Cluj în 27 aprilie 2016, pe o perioadă de 30 de zile, iar Curtea de Apel Cluj a menţinut această hotărâre. Tribunalul Maramureş a prelungit, în 24 mai 2016, arestul preventiv al acestuia. Cătălin Cherecheş s-a aflat în perioada august – decembrie 2016 în arest la domiciliu, după care a fost plasat sub control judiciar.

Soacra primarului din Baia Mare, prinsă în flagrant când îi dădea 50.000 de euro mamei unei judecătoare pentru o pedeapsă mai blândă pentru edil

Soacra lui Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, a fost prinsă în flagrant, pe 8 noiembrie, în timp ce îi dădea mită 50.000 de euro mamei unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj care ar urma să pronunțe decizia definitivă în dosarul de corupție în care în prima instanță Cherecheș a fost condamnat la 5 ani de închisoare, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

Conform surselor citate, flagrantul a fost organizat într-un restaurant din Iulius Mall din Cluj-Napoca, soacra primarului fiind ridicată de procurori pentru a fi dusă la audieri la DNA.

Soacra primarului a fost prinsă în flagrant în timp ce îi dădea mită 50.000 de euro unei alte femei, mama unei judecătoare de la Curtea de Apel Cluj din completul care ar urma să pronunțe decizia definitivă în dosarul de corupție al lui Cherecheș, au declarat sursele judiciare.

Potrivit acestora, banii ar fi reprezentat un avans dintr-o sumă mai mare care ar fi fost promisă în schimbul unei pedepse mai blânde, au mai afirmat sursele citate.

În 19 octombrie, Curtea de Apel Cluj a amânat pentru 24 noiembrie pronunţarea în dosarul lui Cherecheş.

Cherecheș și-a criticat socrii că s-au implicat în dosarul său

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, și-a criticat socrii, care sunt cercetaţi de DNA după ce au încercat să o mituiască pe mama judecătoarei din dosarul său de corupție pentru o sentinţă mai blândă în proces.

"Ai impresia că justiţia e ca la piaţă" şi că “te trezeşti să învârţi prăjituri şi să le împachetezi în bani", descriind toată întâmplarea drept "tot felul de poveşti de gospodine....".

"...Nu ştiu ce au avut oamenii ăştia in cap. Au vrut să-mi facă cadou o astfel de chestiune şi au considerat că cineva ar aprecia astfel de cadouri. Deci eu consider că din perspectiva mea ca şi cetatean, respectiv din perspectiva mea, ca şi primar al municipiului Baia Mare, din perspectiva mea, ca şi om care se afla la un moment final într-un dosar care urmează a fi evaluat şi a se realiza pronunţarea de către completul de judecată în care se află doamna judecător, afectată sau pusă în vreun fel sub o astfel de situaţie de către mamă, soacră şi aşa mai departe, aşa cum participantele la acel parcurs de la prăjituri la bani, la firme şi la tot felul de poveşti de gospodine....", a afirmat primarul din Baia Mare într-un clip pe pagina sa de Facebook.

Citește și:

VIDEO Moment de cascadorii râsului cu polițiștii care au mers la casa lui Cătălin Cherecheș pentru a-l duce la arest

Urmează 6 luni extrem de grele pentru firme și implicit pentru fiecare dintre noi. Previziuni. HotNews.ro

Ne așteaptă o altă criză? Cum văd finalul de an antreprenori de top din curierat, construcții, traderi de cereale, consultanți din Big4

Încetinirea economiei, confirmată de datele Statisticii și resimțită de mulți antreprenori readuce pesimismul pentru finalul acestui an, potrivit unui studiu calitativ realizat de Impetum Group. Vezi ce așteptări au Felix Pătrășcanu- Fan Courier, Alexandru Reff- Managing Partner Deloitte România și Moldova, Ileana Nicolae Head of Europe East SIKA sau Tamás Vincze CEO EastGrain.

Noile măsuri fiscale și creșterea taxelor accentuează lipsa de încredere în rândul antreprenorilor și managerilor, potrivit datelor din studiul citat. Încrederea în Guvern atinge cel mai scăzut nivel, doar 4% dintre manageri declarând că au încredere. Mediul privat (42%) și Comisia Europeană (36%) dețin cele mai mari cote de credibilitate în rândul antreprenorilor.

h2: Aproape două treimi dintre șefii de companii românești spun că lucrurile se vor înrăutăți

Statul nu își asumă propria responsabilizare în privința cheltuielilor, propria sa "cură de slabire": aparatul bugetar este supra-dimensionat, este nevoie de o eficientizare a cheltuielilor Statului. Pe de altă parte, sunt cerute eforturi doar din partea mediului privat, arată managerii chestionați de Impetum.

Aproape 90% dintre managerii care au auzit de schimbările fiscale adoptate de Guvern au o părere proastă și foarte proastă despre acestea.

Antreprenorii români mai spun că peste o treime (36%) dintre companii vor fi afectate în mare și foarte mare măsură, 39% într-o măsură medie și 21% în mică, foarte mică măsură sau deloc

"Mai e o provocare foarte mare: schimbările drastice din domeniul fiscal, al taxelor, care pe noi ne dezavantajează foarte mult. Ne afectează în special acea taxă pe cifră de afaceri, impozitul de 1%, pentru că în sectorul în care suntem cei mai prezenți, 70% din veniturile noastre sunt de regulă, sunt din trading-ul de cereale. La noi, într-un an fericit facem 1,5–2% profit brut, o să avem o rată efectivă a taxării de 50–70–80% sau într-un an prost, chiar am putea să mergem pe pierdere din cauza acestei taxări.", explică Tamás Vincze CEO EastGrain

h2: Percepția stării de fapt din ultimele 6 luni, la nivelul diverselor paliere economice, indică o înrăutățire a economiei naționale (70%)

Aproape un sfert (23%) dintre manageri declară că, în cazul companiei lor, lucrurile s-au îmbunătățit, iar 29%, că s-au înrăutățit.

Pe de o parte, există perspectiva banilor foarte mulți care vor intra în economie prin intermediul finanțărilor PNRR dar și a altor proiecte, pe de altă parte însă, eșuarea în a diminua sau reversa fluxul de emigrare, capacitatea scăzută de absorbție a fondurilor europene, îi fac pe antreprenori circumspecți cu privire la investițiile publice și creează deschidere către oportunitățile din proiecte mai mici (ex. piața de renovări și reparații).

"Să ne mai uităm acum și la aspectul taxelor și impozitelor în România. Chiar și în contextul acestei rectificări fiscale nedorite, e adevărat, suntem cu taxele și impozitele destul de mici, cu excepția taxelor pe muncă, foarte mari în România. Dar, una peste alta, noi trebuie să vedem contextul și trebuie să vedem și oportunitățile pe care le avem și libertatea de a face business în România sau a-ți internaționaliza business-ul", e de părere Felix Păstrășcanu Owner & CEO FAN Courier

La nivelul economiei naționale, accentuarea muncii la negru (34% foarte probabil și 47% destul de probabil), precum și accentuarea inflației (27% foarte probabil și 44% destul de probabil), reprezintă cele mai probabile consecințe negative ale noilor măsuri fiscale, consideră oamenii de afaceri.

"Acum să spunem că mai avem o gură de oxigen cu aducerea oamenilor din Orient, dar asta e o soluție pe care nu știu dacă vom ști ca Stat, s-o manageriem peste câțiva ani, pentru că, dacă acești oameni vor hotărî la un moment dat să-și aducă familiile sau să rămână, să devină cetățeni români, vom avea o problemă de absorbție... Vedem ce se întâmplă în toate țările occidentale, în care ei nu au găsit soluții și ne gândim la niște țări cu o istorie destul de îndelungată în a aduce forță de muncă străină, noi sincer, n-am știut să integrăm minoritatea romă în România, darămite alte culturi...", mai spune Felix Păstrășcanu Owner & CEO FAN Courier

"Dacă mă întrebați acum 2 săptămâni, aș fi fost mai optimistă, din păcate, lucrurile în ultimele zile se schimbă de la o zi la alta, e foarte greu să faci previziuni. România a cunoscut o creștere economică în ultimii ani peste media europeană. Sunt proiecte de infrastructură, se construiește foarte mult în rezidențial, a fost o creștere foarte mare care s-a mai temperat acum. Din păcate în continuare, absorbția de fonduri europene care influențează proiectele de infrastructură, e la cote foarte mici, deci aici nu reușim să depășim, nu știu ce trebuie să depășim. Banii sunt, vor fi retrași din păcate, dacă nu reușim să profităm de aceste facilități pe care le avem făcând parte din Uniunea Europeană, deși sunt totuși proiecte și lucrurile se mișcă", spune Ileana Nicolae Head of Europe East SIKA

Optimismul acumulat în primul semestru al lui 2023 s-a disipat, în perspectiva noilor reglementări fiscale, dar și a unei amenințări globale cu privire la iminența recesiunii.

Starea de spirit a managerilor care conduc marile companii (cu cifra de afaceri peste 5 mil euro) continuă să se îmbunătățească, valoarea indicelului stării de spirit a managerilor fiind cu 10% mai mare decât în celelalte categorii de companii.

Stare de spirit mai bună în IT, Energie (medii peste 5), în timp ce în agricultură scade sub 4. Scade din nou procentul celor care au crezut în creșterea investițiilor publice sau private, dar se păstrează aceeași percepție cu privire la piața de capital.

"Avem de mai mult timp o conjugare de factori perturbatori dintre care unii s-au mai temperat însă alții par a se amplifica, iar pe fundal macro-provocări cronice (demografie, supra-îndatorare, schimbări climatice, fragmentare geo-politică), așa că nu ar fi deloc greu de imaginat o criză, după cum destui o prevestesc de niște ani buni. Nu cred că putem anticipa cum va evolua lumea însă cred că putem avea încredere că România este într-o conjunctură bună și are premise să traverseze cu bine turbulențe care probabil se vor manifesta ceva mai puternic în lunile următoare", spune Alexandru Reff Managing Partner Deloitte România și Moldova

Să ne uităm la IMM-uri, totuși, acolo va fi un impact major; pentru companiile mari și care au oarecare surplus financiar pus deoparte, lucrurile n-ar sta foarte, foarte rău, deși acel impozit pe cifra de afaceri de 1% sau de 2% este o anomalie, e în afara oricărui principiu al fiscalității. Ar trebui să existe o constituție a fiscalității, care să nu dea dreptul să adaugi impozite peste impozite, impozite la impozit și așa mai departe", spune și Felix Pătrășcanu Owner & CEO FAN Courier

Pentru 25% dintre companii atragerea forței de muncă și accesul la creditare sunt problematice. Totodată, 22% dintre manageri au apreciat starea capitalului de lucru ca proastă și foarte proastă.

"Da, de departe forța de muncă e cea mai importantă problemă, populația care scade, România e încă pe un trend demografic îngrijorător, și aici mai intervine și exodul. Pleacă forța de muncă calificată, o forță de muncă ce s-ar descurca cumva și s-ar putea ca noi să avem proiectele de care vă spuneam mai devreme, dar să nu avem cu cine să le implementăm", mai spune Felix Pătrășcanu.

În perioada următoare, prioritare rămân creșterea vânzărilor (55%), retenția de personal (26%) și digitalizarea (31%). Se remarcă, totodată, și scăderea apetitului pentru investiții, de la 31% la 21%.

"Nu suntem pe trend descrescător, pentru că există volume foarte mari de tranzacționat, doar că volumele acelea se tranzacționează la un preț mult mai mic decât în primăvară și decât anul trecut, adică prețul grâului, anul trecut, pe vremea asta a fost 1,6-1,7 RON, acum este la jumătate", explică și Tamás Vincze CEO EastGrain

• Citește și: Încetinirea economiei anunțată de Statistică arată că urmează 6 luni destul de complicate

Azi, pe Calea Plevnei, București. O plimbare prin ploaie. Călcând pe istorie.

Închisoarea Malmaison a fost un penitenciar aflat în București, folosit de Securitatea Română în primii ani ai regimului comunist din România ca închisoare de tranzit și centru de anchetă. Clădirea se află pe Calea Plevnei și a fost în secolul al XIX-lea cazarmă a trupelor de cavalerie. La Malmaison au fost întemnițați, printre alții, Iuliu Maniu, Bebe Brătianu, George Tomaziu și Corneliu Coposu.

Malmaison, situată pe Calea Plevnei nr. 137C

Inițial o cazarmă militară, Clădirea Malmaison are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 177 de ani, timp în care aici au funcționat, pe rând, o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, o închisoare în timpul regimului lui Antonescu și un centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. 

Povestea temutei închisori Malmaison, rezervată de comunişti elitelor României. Cum erau terorizaţi deţinuţii politici

Publicat:27.03.2019,  Adevărul 

O veche cazarmă militară din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a numărat printre cele mai temute închisori din primii ani ai regimului comunist. Închisoarea Malmaison era rezervată însă doar elitelor României, intrate pe lista neagră a duşmanilor de clasă.

Clădirea fostei închisori Malmaison datează din vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi a fost folosită iniţial drept cazarmă a militarilor români. A primit această denumire după un domeniu favorit al împăratului francez Napoleon al III-lea, considerat un susţinător extern al domnitorului român. Cazarma de pe Calea Plevnei a mai fost cunoscută şi sub denumirea de Cazarma Sfântul Gheorghe. Aici a funcţionat în prima parte a secolului XX un tribunal militar şi un loc de detenţie pentru ofiţeri.

În primii ani ai regimului comunist, fostele cazărmi au devenit locuri de detenţie pentru „duşmanii de clasă” şi închisoare e tranzit, iar unele dintre încăperile sale au fost folosite pentru anchetarea deţinuţilor politici. Mai târziu, fostul palat a devenit sediu al unui institut de proiectare în domeniul chimiei.

Închisoarea unde nu se stingea lumina niciodată
La începutul anilor ’50, Malmaison se număra printre locurile cele mai temute ale Capitalei. La acea vreme cele mai noi două închisori din Bucureşti erau cea a Ministerului Afacerilor Interne din fostul Palat Regal şi închisoarea Malmaison, a Serviciul Secret de Informaţii (SSI) de pe Calea Plevnei, arăta o notă secretă a Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite ale Americii, din 14 februarie 1955. Aceste închisori erau adesea folosite pentru prizonieri care aşteptau să fie judecaţi.

În Malmaison, un edificiu cu un etaj, clădirea principală avea un coridor lung de circa 60 de metri cu două rânduri de celule, numerotate de la 1 la 49, fiecare găzduind, pe cei 5 metri pătraţi ai săi, câte doi deţinuţi. O altă clădire avea 40 de celule şi camere de interogare la etaj, dotate cu uşi duble şi izolate fonic.
„La Malmaison, pe lângă celulele obişnuite sunt şi aşa numitele celule ale burlacilor. Sunt cu o suprafaţă de 2,6 / 2,3 metri, cu două paturi de beton într-un colţ, separate de o masă de asemenea din beton. Fiecare dintre aceste camere are câte două ferestre mici. Paturile sunt acoperite cu paie, pături şi lenjerie care este schimbată o dată pe lună. Le este interzis prizonierilor să îşi acopere faţa sau să întoarcă faţa la perete atunci când dorm. Becuri electrice puternice sunt ţinute aprinse întreaga zi şi noapte. Cărţile, ziarele şi alte lucruri de citit şi scris nu sunt permise”, informau spionii CIA.
După trezirea la 6 dimineaţa, deţinuţilor le era interzis să se mai aşeze pe pat. Erau escortaţi individual la camerele de baie şi nu aveau voie să intre în contact cu alţi deţinuţi sau să converseze cu gardianii lor. Primeau ca hrană zilnică 300 de grame de pâine, o farfurie de terci şi un ceai la prânz, iar la cină o supă şi porţie de ciorbă de cartofi sau varză. Uneori, deţinuţilor aflaţi sub pază le era permis să facă plimbări scurte.

Cum erau torturaţi deţinuţii
Unele mărturii dezvăluie metodele de tortură care ar fi fost folosite şi în interogatoriile închisorii serviciului secret de Informaţii.

La Malmaison, de torturarea deţinuţilor politici din vechea elită a României se ocupa personal un ofiţer de poliţie pe nume Mărculescu, afirmau autorii unui raport al CIA. „Securitatea are câteva aşa numite laboratoare în Bucureşti unde prizonierii sunt supuşi la şapte etape de tortură: a) bătaia la tălpile goale; b) supunerea victimei la aşa numita cursă „Manej”: deţinutul este pus să alerge în pielea goală în camera de interogare între 24 de ore şi 60 de ore fără oprire; c) bătaia cu o bară de fier la tălpi în timp ce victima este încălţată; d) „crăparea” victimei: mâinile deţinutului îi sunt legate de genunchi şi este suspendat de tavanul celulei, iar din când în când este lăsat să cadă pe podea cu o brutalitate teribilă; e) bătaia la piept: victima este silită să se aşeze pe podea şi apoi o masă de lemn este aşezată pe pieptul ei. Apoi doi sau trei agenţi lovesc continuu masa cu bastoanele, ore în şir; f) înfigerea acelor sub unghiile prizonierului; g) bătaia la testicule: sunt puse într-un săculeţ strâmt, legat de o tablă specială şi lovite ritmic cu un bici (telescop) de metal pliabil”, se arăta într-o notă secretă din 1951, păstrată în arhivele CIA.

În anul 1952, informa o notă secretă a CIA, nu au fost semnalate cazuri de tortură a deţinuţilor.

Mai târziu, printre cei încarceraţi la Malmaison s-a numărat şi Ana Pauker, una dintre cele mai puternice femei din România primilor ani de comunism, devenită indezirabilă pentru liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.