România a depășit Ungaria, la limită, arată cifrele Eurostat, într-un clasament al PIB pe cap de locuitor calculat în raport cu media UE, însă economiștii atrag atenția că ne îmbătăm cu apă rece. În realitate suntem mai săraci decât ungurii și portughezii, iar pentru economia României urmează vremuri grele.
Opulență și sărăcie în România paradoxurilor. FOTO Adevărul
În primăvara acestui an, cifrele preliminare date publicității de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arătau că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în Ungaria și România, calculat la paritatea puterii de cumpărare cu media UE, erau sensibil egale.
Câteva luni mai târziu, la mijlocul săptămânii trecute, Eurostat a revenit cu noile date care arată că România a ajuns la 76,7% din media UE, devansându-și vecina din Vest care a rămas la 76,6%. Deși este o diferență insesizabilă, le-a dat apă la moară politicienilor. Premierul Marcel Ciolacu se laudă că poate cumpăra aproape orice vrea cu 100 de lei, în timp ce colegii de coaliție dau asigurări că economia merge excelent.
Nimeni nu suflă însă nicio vorbă despre alte cifre, unele date publicității tot de Eurostat, dar care nu îi avantajează sub nicio formă. Spre exemplu, nimeni, niciun membru al guvernului, nu s-a grăbit să comenteze cifrele publicate de Eurostat încă din vară, care arată negru pe alb că românii sunt cei mai săraci europeni și că mai mult de o treime din populația României – 34,4% – se află la risc de sărăcie și excluziune socială.
La fel, nimeni nu s-a grăbit să comenteze informațiile Eurostat care arată că România este printre țările a căror producție industrială a scăzut cel mai mult în ultima perioadă (-5,7%).
Fără răspuns au rămas și statisticile date publicității zilele trecute de BNR, care arată că investițiile străine în România au scăzut cu peste 30%, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu 23% în primele opt luni ale anului.
„Adevărul“ a discutat cu profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, în încercarea de a afla care este România cea reală: cea a politicienilor, care ne dau asigurări că trăim într-o țară înfloritoare, prosperă, cu o economie care duduie, sau cea pe care o vedem zi de zi când băgăm mâna adânc, în buzunarele tot mai goale, atunci când ne facem cumpărăturile sau când plătim dările la stat.
În opinia lui Bogdan Glăvan, situația este complet diferită de cea prezentată de autoritățile române. El arată că nici datele prezentate de Eurostat, care arată că România ar fi întrecut la virgulă Ungaria, nu reflectă realitatea și că, de fapt, românii sunt mai săraci decât vecinii din Vest sau decât portughezii. Și pentru a fi mai ușor de înțeles, a explicat asta într-un limbaj pe înțelesul oricui, chiar și a celor care nu sunt deloc familiarizați cu noțiunile economiei.
Bogdan Glăvan. FOTO Arhivă Adevărul / Sever Gheorghe
„Faptul că ajungem să avem un PIB pe locuitor similar cu cel din Portugalia sau din alte țări este un indicator al veniturilor noastre din prezent. Deci ca un individ care ajunge acum să aibă un salariu egal cu salariul vecinului lui. Care până acum a fost mare. Și acum ajunge și el să câștige la fel de mult ca vecinul lui. Dar da, vecinul lui a câștigat acest salariu mulți ani sau decenii. Prin urmare, vecinul lui are o casă mai mare, vaci și oi mai multe și cornute și mai mult lapte și brânză. Așa că, orice ar spune, în comparație cu vecinul lui, el tot sărac este! Deci PIB-ul pe locuitor nu exprimă bogăția unei țări sau a locuitorilor săi. PIB-ul exprimă strict nivelul veniturilor de la momentul respectiv. E foarte bine că am ajuns aici, dar mai e mult până departe ca să zic așa“, a punctat profesorul.
În continuare, Bogdan Glăvan a explicat de ce anume depinde bunăstarea și de ce oricât de bine ar putea să arate anumite cifre, ele nu spun toată povestea. Și a lămurit și de ce, deși am depășit la un capitol Ungaria, așa cum arată cifrele Eurostat, suntem mult mai săraci, așa cum arată alte cifre Eurostat și care s-ar contrazice teoretic.
„Bunăstarea noastră, bunăstarea oricărei țări, depinde în cea mai mare măsură de capitalul acumulat în timp. Adică de cât o să acumulăm. Ori noi degeaba om fi ajuns să câștigăm acum teoretic cât portughezii sau ungurii, poate chiar o idee mai bine, dacă la noi capitalul acumulat este mult mai mic. Nu avem autostrăzile și spitalele din Portugalia. Nu avem alte lucruri pe care le au ei și în consecință nu avem cum să avem același nivel de trai pe care îl au ei, chiar dacă am vrea să demonstrăm contrariul“, a adăugat profesorul.
Glăvan a comentat și cifrele date publicității de același birou al Uniunii Europene, care arată declinul accentuat al industriei din România. Iar veștile nu sunt deloc bune, cu atât mai mult cu cât economiile țărilor europene traversează o perioadă grea, iar lipsa comenzilor afectează, la fel ca prețurile mari ale energiei, companiile românești.
Însă, atrage atenția Bogdan Glăvan, scăderea industriei nu reprezintă neapărat o noutate, deși cifrele de acum sunt cu adevărat îngrijorătoare.
„Scăderile s-au văzut deja. Nu au cum să se vadă mai mult la anul din cauza asta. Șocul energetic asupra industriei, după părerea mea, s-a văzut deja, iar scăderea producției industriale de care vorbește și Institutul Național de Statistică vine în mare măsură tocmai din scăderea producției de energie. Practic, nu am mai avut cui vinde energia. Și situația e complicată. Avem scăderea comezilor în industria manufacturieră care, sigur, vine și pe fondul creșterii costurilor cu energia și pe fondul scăderii comezilor din Occident. Pentru că noi suntem conectați, adică aici producem subansamble, piese pentru corporații vesteuropene, iar dacă la ei merg prost comezile, implicit vor merge prost și la noi“, a explicat Glăvan.
Vestea proastă este că este puțin probabil ca situația să se remedieze în viitor. Economia României va continua să se confrunte cu o serie de provocări, la care se va adauga povara noilor măsurilor fiscale adoptate de Guvernul României. În acest context, industria va continua cel mai probabil să se contracte și doar o evoluție pozitivă a economiilor vesteuropene, care nu este evidentă, ar putea să ajute România.
„Colac peste pupăză - sau vârful acestei colive - mai este și trendul istoric de scădere a producției industriale, că trebuie să spunem că era și un trend oarecum istoric, nu scade de ieri producția industrială. Dar, sigur, nu scade la acest ritm. Deci, nu văd așa, să zic, perspective bune pentru industrie și pentru economie în anul viitor, pentru că lucrurile se împut, ca să zic așa, adică de acum vom vedea dacă și cum va fi pusă aplicare povara creșterii taxelor“, anticipează profesorul Bogdan Glăvan.
Bogdan Glăvan este unul dintre cei mai bine cotați economiști români, profesor universitar și cercetător. Domeniile sale de interes în cercetare includ macroeconomia și microeconomia, economia dezvoltării și economia monetară. Bogdan Glăvan este director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american„Murray Rothbard“ și autorul unor articole în reviste titrate precum American Journal of Economics and Sociology, Quarterly Journal of Austrian Economics, Independent Review, Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis. A îndeplinit rolul de referent pentru publicaţii ştiinţifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology.
Adevărul.ro
