Omul sfințește locul!

Broccolini, trufanda de import, crește la Buzău. Leguma este nelipsită din meniurile de lux

De câțiva ani, buzoianul Daniel Toma cultivă cu succes broccolini, o legumă înrudită cu mult mai renumitul broccoli, dar mult mai gustoasă și chiar foarte apreciată de copii. Fermierul vinde leguma cunoscută și ca baby broccoli cu 35 de lei kilogramul, iar principalii săi clienți sunt în București.

Daniel Toma va culege până la sfârșitul lunii noiembrie. SURSA I. Bunilă

Cultura de broccolini - cunoscut și ca baby broccoli - se află în localitatea buzoiană Amara, comuna Balta Albă, pe un teren pe care Daniel Toma l-a moștenit de la bunicii săi. Broccolini este format dintr-o tulpină verde acoperită cu florete, la fel ca broccoli.

„Din cauza temperaturilor ridicate, planta trebuie culeasă la momentul optim pentru că altfel găsim planta ramificată, deja înflorită, adică ușor compromisă. Noi nu mai putem să o valorificăm în condițiile astea. Și copiii îl preferă, tocmai datorită gustului acesta dulce. Se consumă cu tot cu tijă", spune Daniel Toma, producător de broccolini.

Așa arată leguma cultivată la Amara. SURSA I. Bunilă

Tija de broccolini este însă mai subțire și are coroane mai fragile decât floretele dense și mari pe care le vedem la surata mai cunoscută. De aceea, recoltare se face cu multă grijă, spune unul dintre culegătorii de broccolini de la ferma din Amara.

„Trebuie așezat cotor lângă cotor, iar în al doilea rând, trebuie așezat cât mai drept și bine deoarece el trebuie să își păstreze forma lui naturală, drept, deoarece se poate strâmba dacă nu este așezat bine, și să ajungă la apă să păstreze prospețimea", ne explică Paul, angajat al fermei care produce broccolini.

Paul este ajutorul de nădejde al lui Daniel. SURSA I. Bunilă

Daniel Toma a început afacerea în agricultură cu producerea de sparanghel, iar ideea de a planta broccolini i-a venit în urmă cu peste patru ani. În primul an, a cultivat experimental o suprafață de o mie de metri pătrați, iar anul acesta a dublat suprafața.

„Am fost printre primii care am cultivat sparanghel în România, apoi cu broccolini, la fel, cred că suntem singurii. Noi o cultivăm de vreo... cred că patru, cinci ani. Încercăm să promovăm și să o facem cunoscută și pe piața din România", declară producătorul buzoian de broccolini.

Daniel Toma, crescătorul de broccolini FOTO I. Bunilă

Leguma cultivată de buzoian are o aromă ușoară, gust dulceag, distinct și textura mai aproape de cea a sparanghelului. Plantația de broccolini a lui Daniel Toma este unică la acest moment în România - spune producătorul. Livrează numai în baza unor comenzi, la prețul de 35 de lei kilogramul, iar pentru a rezista transportului, aranjează legumele în recipiente cu apă. Principalii săi clienți sunt în București.

„Ca mod de păstrare, se pot ține proaspete patru, cinci zile, introduse cu cotoarele în apă, într-un vas, și puse apoi în frigider. Este o plantă foarte dulce, zemoasă, crocantă, care poate fi mâncată și în stare crudă", ne spune fermierul Daniel Toma.

Broccolini se păstrează bine cu tulpina în apă. FOTO I. Bunilă

Există mici diferențele între broccolini și broccoli, însă clare pentru cei cu gusturi fine. Broccolini sunt mai gustoși și arată mai bine în farfurie. Se află de mai mulți ani în meniul unor restaurante luxoase și în vitrinele frigorifice ale unor băcănii din Capitală. Păstrarea se face la temperaturi scăzute.

„Către supermarketurile online livrăm la caserolă de 450 de grame iar către băcănii, către restaurante, pur și simplu la lădiță, în funcție de de câte kilograme dorește fiecare. Livrarea o facem rapid, cu mașina noastră frigorifică, pentru că pe căldurile care încă sunt, după cum vedeți, e foarte perisabil", precizează Daniel Toma.

Cultură de broccolini FOTO I. Bunilă

Broccolini se consumă ca garnitură la fripturi, ținut trei minute în apă clocotită, apoi tras prin ulei de măsline sau unt. Este însă și un medicament natural. Această legumă oferă sută la sută din necesarul zilnic de vitamina C și calciu, vitaminele A și E, potasiu și fier. Asta, cu numai 35 de calorii pe porția de broccolini.

Lauda de sine și sărăcia. România cu fundul gol.

PIB-ul românului. Bogat în statistică, sărac în realitate. Economist: „Lucrurile se împut“

România a depășit Ungaria, la limită, arată cifrele Eurostat, într-un clasament al PIB pe cap de locuitor calculat în raport cu media UE, însă economiștii atrag atenția că ne îmbătăm cu apă rece. În realitate suntem mai săraci decât ungurii și portughezii, iar pentru economia României urmează vremuri grele.

Opulență și sărăcie în România paradoxurilor. FOTO Adevărul

În primăvara acestui an, cifrele preliminare date publicității de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arătau că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în Ungaria și România, calculat la paritatea puterii de cumpărare cu media UE, erau sensibil egale.

Câteva luni mai târziu, la mijlocul săptămânii trecute, Eurostat a revenit cu noile date care arată că România a ajuns la 76,7% din media UE, devansându-și vecina din Vest care a rămas la 76,6%. Deși este o diferență insesizabilă, le-a dat apă la moară politicienilor. Premierul Marcel Ciolacu se laudă că poate cumpăra aproape orice vrea cu 100 de lei, în timp ce colegii de coaliție dau asigurări că economia merge excelent.

Nimeni nu suflă însă nicio vorbă despre alte cifre, unele date publicității tot de Eurostat, dar care nu îi avantajează sub nicio formă. Spre exemplu, nimeni, niciun membru al guvernului, nu s-a grăbit să comenteze cifrele publicate de Eurostat încă din vară, care arată negru pe alb că românii sunt cei mai săraci europeni și că mai mult de o treime din populația României – 34,4% – se află la risc de sărăcie și excluziune socială.

La fel, nimeni nu s-a grăbit să comenteze informațiile Eurostat care arată că România este printre țările a căror producție industrială a scăzut cel mai mult în ultima perioadă (-5,7%).

Fără răspuns au rămas și statisticile date publicității zilele trecute de BNR, care arată că investițiile străine în România au scăzut cu peste 30%, iar datoria externă a administrației publice a crescut cu 23% în primele opt luni ale anului.

„Adevărul“ a discutat cu profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, în încercarea de a afla care este România cea reală: cea a politicienilor, care ne dau asigurări că trăim într-o țară înfloritoare, prosperă, cu o economie care duduie, sau cea pe care o vedem zi de zi când băgăm mâna adânc, în buzunarele tot mai goale, atunci când ne facem cumpărăturile sau când plătim dările la stat.

În opinia lui Bogdan Glăvan, situația este complet diferită de cea prezentată de autoritățile române. El arată că nici datele prezentate de Eurostat, care arată că România ar fi întrecut la virgulă Ungaria, nu reflectă realitatea și că, de fapt, românii sunt mai săraci decât vecinii din Vest sau decât portughezii. Și pentru a fi mai ușor de înțeles, a explicat asta într-un limbaj pe înțelesul oricui, chiar și a celor care nu sunt deloc familiarizați cu noțiunile economiei.

Bogdan Glăvan. FOTO Arhivă Adevărul / Sever Gheorghe

„Faptul că ajungem să avem un PIB pe locuitor similar cu cel din Portugalia sau din alte țări este un indicator al veniturilor noastre din prezent. Deci ca un individ care ajunge acum să aibă un salariu egal cu salariul vecinului lui. Care până acum a fost mare. Și acum ajunge și el să câștige la fel de mult ca vecinul lui. Dar da, vecinul lui a câștigat acest salariu mulți ani sau decenii. Prin urmare, vecinul lui are o casă mai mare, vaci și oi mai multe și cornute și mai mult lapte și brânză. Așa că, orice ar spune, în comparație cu vecinul lui, el tot sărac este! Deci PIB-ul pe locuitor nu exprimă bogăția unei țări sau a locuitorilor săi. PIB-ul exprimă strict nivelul veniturilor de la momentul respectiv. E foarte bine că am ajuns aici, dar mai e mult până departe ca să zic așa“, a punctat profesorul.

În continuare, Bogdan Glăvan a explicat de ce anume depinde bunăstarea și de ce oricât de bine ar putea să arate anumite cifre, ele nu spun toată povestea. Și a lămurit și de ce, deși am depășit la un capitol Ungaria, așa cum arată cifrele Eurostat, suntem mult mai săraci, așa cum arată alte cifre Eurostat și care s-ar contrazice teoretic.

„Bunăstarea noastră, bunăstarea oricărei țări, depinde în cea mai mare măsură de capitalul acumulat în timp. Adică de cât o să acumulăm. Ori noi degeaba om fi ajuns să câștigăm acum teoretic cât portughezii sau ungurii, poate chiar o idee mai bine, dacă la noi capitalul acumulat este mult mai mic. Nu avem autostrăzile și spitalele din Portugalia. Nu avem alte lucruri pe care le au ei și în consecință nu avem cum să avem același nivel de trai pe care îl au ei, chiar dacă am vrea să demonstrăm contrariul“, a adăugat profesorul.

Glăvan a comentat și cifrele date publicității de același birou al Uniunii Europene, care arată declinul accentuat al industriei din România. Iar veștile nu sunt deloc bune, cu atât mai mult cu cât economiile țărilor europene traversează o perioadă grea, iar lipsa comenzilor afectează, la fel ca prețurile mari ale energiei, companiile românești.

Însă, atrage atenția Bogdan Glăvan, scăderea industriei nu reprezintă neapărat o noutate, deși cifrele de acum sunt cu adevărat îngrijorătoare.

„Scăderile s-au văzut deja. Nu au cum să se vadă mai mult la anul din cauza asta. Șocul energetic asupra industriei, după părerea mea, s-a văzut deja, iar scăderea producției industriale de care vorbește și Institutul Național de Statistică vine în mare măsură tocmai din scăderea producției de energie. Practic, nu am mai avut cui vinde energia. Și situația e complicată. Avem scăderea comezilor în industria manufacturieră care, sigur, vine și pe fondul creșterii costurilor cu energia și pe fondul scăderii comezilor din Occident. Pentru că noi suntem conectați, adică aici producem subansamble, piese pentru corporații vesteuropene, iar dacă la ei merg prost comezile, implicit vor merge prost și la noi“, a explicat Glăvan.

Vestea proastă este că este puțin probabil ca situația să se remedieze în viitor. Economia României va continua să se confrunte cu o serie de provocări, la care se va adauga povara noilor măsurilor fiscale adoptate de Guvernul României. În acest context, industria va continua cel mai probabil să se contracte și doar o evoluție pozitivă a economiilor vesteuropene, care nu este evidentă, ar putea să ajute România.

„Colac peste pupăză - sau vârful acestei colive - mai este și trendul istoric de scădere a producției industriale, că trebuie să spunem că era și un trend oarecum istoric, nu scade de ieri producția industrială. Dar, sigur, nu scade la acest ritm. Deci, nu văd așa, să zic, perspective bune pentru industrie și pentru economie în anul viitor, pentru că lucrurile se împut, ca să zic așa, adică de acum vom vedea dacă și cum va fi pusă aplicare povara creșterii taxelor“, anticipează profesorul Bogdan Glăvan.

Bogdan Glăvan este unul dintre cei mai bine cotați economiști români, profesor universitar și cercetător. Domeniile sale de interes în cercetare includ macroeconomia și microeconomia, economia dezvoltării și economia monetară. Bogdan Glăvan este director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american„Murray Rothbard“ și autorul unor articole în reviste titrate precum American Journal of Economics and Sociology, Quarterly Journal of Austrian Economics, Independent Review, Betriebswirtschaftliche Forschung und Praxis. A îndeplinit rolul de referent pentru publicaţii ştiinţifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology.

Adevărul.ro

Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul. Medalie de argint la seniori.

 

Casa fetei de boier din Pietroșița, frumosul sat de plai de pe drumul de Sinaia. De văzut în România FOTO VIDEO

Când poposești în pitoreasca așezare Pietroșița din Dâmbovița, situată la jumătatea distanței dintre Târgoviște și Sinaia, pe o străduță aflată în dreapta podului peste râul Ialomița, te întâmpină casa unei fete de boier pe care un dascăl a făcut-o muzeu.

Muzeul Etnografic Pietrosita, județul Dâmbovița. FOTO Muzee de la sat

Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, casa fetei de boier pe nume Aurica Șerb din Pietroșița, județul Dâmbovița, are o arhitectură specifică locului, descrisă în termeni de specialitate astfel: cu planul dezvoltat pe două nivele, scară interioară, balcon închis pe latura dinspre uliță, iar spre exterior, cu prispe și foișoare decorate cu parmalâc și traforaj.

Existența Muzeului Etnografic „Dumitru Ulieru" în Pietroșița își are rădăcinile în anii 1970. Atunci, profesorul Dumitru Ulieru, pasionat de istorie și etnografie, a venit în sat să predea istorie la școala din comunitate.

Dorința sa a fost de a colecționa obiecte de la oamenii din sat, care să amintească de trecutul comunei. Pasiunile sale, istoria și etnografia, dar și ajutorul soției sale și al elevilor, au fost de mare ajutor în organizarea unei expoziții.

Imaginea 1/9: Muzeul Etnografic Pietrosita, județul Dâmbovița. FOTO Muzee de la sat

Colecția a fost inițial depozitată în școală, apoi a fost aleasă această casă, de la mijlocul secolului al XIX-lea, ce aparținea Auricăi Șerb, fiica unui boier din zonă. Colecția școlară cuprindea obiecte referitoare la ocupațiile sătenilor, costume populare specifice zonei și obiecte de mobilier. Astfel, în 1978, muzeul a fost integrat în patrimoniul Complexului Muzeal din Târgoviște, iar în 1998 a primit numele fondatorului său - „Dumitru Ulieru".

La etajul clădirii au fost amenajate două interioare tradiționale locale, în care sunt prezentate obiceiuri din ciclul vieții de familie (cele trei momente importante din viața omului: nașterea căsătoria și moartea), dar și baia ritualică la copil, înfășatul, ursitoarele, pețitul, logodna, căratul zestrei sau pomenirea morților - obiceiuri (reconstituite în expoziție) care dominau viața omului în satul de odinioară și dădeau un sens vieții.

În 2021, clădirea muzeului a beneficiat de ample lucrări de reabilitare, iar noua expoziție fost inaugurată cu prilejul Zilelor Județului Dâmbovița (1-5 iunie 2022).

Expoziția evidențiază istoria Pietroșiței, modul în care sătenii au reușit să valorifice toate avantajele pe care le-au avut la îndemână: așezarea geografică la granița dintre Țara Românească și Transilvania.

Pietroșița a fost încă de la atestarea documentară un sat de plai, iar mai târziu în secolul al XIX-lea, chiar sediu al vameșilor de plai. „Toți acești factori au favorizat dezvoltarea unor ocupații și meșteșuguri, prezentate la parterul clădirii (pomicultura, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și a pietrei, industria casnică textilă, cărăușia), ce au adus de-a lungul timpului, frumoase beneficii localnicilor și au constituit baza prosperității lor economice", potrivit muzee-dambovitene.ro. 

Adevărul.ro 

Șoșoceli

Presa străină despre Diana Şoşoacă: această româncă l-a lăsat pe Zelensky fără cuvinte

Publicaţia TFI Global arată într-un articol de astăzi despre senatorul român Diana Şoşoacă că Zelenski ”a fost redus la tăcere de cuvintele curajoase ale româncei”.

”Această româncă l-a lăsat pe Zelensky fără cuvinte”, titrează publicația care arată că în timp ce Zelenski urma să se adreseze parlamentului român, în mod surprinzător, el a optat să nu țină discursul.

”Cu toate acestea, este important de menționat că nu toți parlamentarii sau cetățenii români susțin Ucraina. O parte semnificativă a populației românești se opune ajutorării Ucrainei și a găsit un avocat proeminent în Diana Șoșoacă”, spune TFI Global.

Frica de o singură doamnă: Diana Șoșoacă, se mai arată în articol, care spune că mai exact, senatoarea română Diana Șoșoacă, cunoscută pentru opiniile sale controversate, a fost considerată responsabilă pentru anulare din cauza amenințărilor sale de a crea o scenă în timpul discursului lui Zelensky.

Ucraina o sancționase anterior pe Șoșoacă pentru că a susținut anexarea teritoriului ucrainean.

”Acțiunile perturbatoare ale lui Șoșoacă, inclusiv comparația lui Zelenski cu Hitler și orchestrarea unui protest "Roexit" la București, au intensificat tensiunile. În consecință, Zelenski a ales să evite situația, temându-se de potențiale proteste și perturbări în timpul discursului său parlamentar”, se mai arată în articol.

În final, articolul spune că steaua în ascensiune a României pare a fi Șoșoacă, o figură ale cărei acțiuni controversate l-au făcut să ezite chiar și pe un lider mondial ca Zelenski.

Tu ce zici?

Am sărbătorit 50 de ani de când ne-am cunoscut

Nepotul nu se lasă! Bravoooooooo...!

Medalie de argint

Frica cotețarului din Syracuse

Efectul luptelor interne din SUA asupra Ucrainei. Un cunoscut expert în securitate explică ce înseamnă asta și pentru România

Președintele Volodimir Zelenski a vizitat România într-un moment complicat pentru Ucraina. Expertul în securitate Marius Ghincea arată, într-o analiză pentru „Adevărul",  că dincolo de dificultățile de pe front, incertitudinea cauzată de republicanii din SUA și riscul ca Washingtonul să reducă sprijinul pentru Kiev sunt marile probleme ale Ucrainei. Însă și România poate fi afectată.

Lupta dintre democrați și republicani afectează o lume întreagă. FOTO AFP

Odată cu creșterea republicanilor în SUA, sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi redus, ceea ce ar echivala cu un dezastru pentru Kiev.

Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA) şi cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, amintește că, pentru prima dată în istorie, Camera Reprezentaților a Congresului SUA a votat înlăturarea din funcție a președintelui ei, Kevin McCarthy, după ce republicanii s-au simțit trădați de faptul că acesta a trecut prin Cameră, cu ajutorul democraților, bugetului federal de „avarie".

Problema este că acum postul va fi blocat pentru o perioadă destul de lungă, timp în care SUA nu vor mai putea aloca sprijin pentru Ucraina. pentru o anumită perioadă. 

Problema este că fără banii și armele Americii, Ucraina nu va putea ține piept Rusiei, iar ascensiunea republicanilor vine să ridice semne de întrebare pe termen mediu și lung.  „Rămâne de văzut dacă Congresul, Camera Reprezentanților va fi capabilă să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, fără de care Ucraina nu poate continua războiul. Nu știm ce se va întâmpla, tocmai acesta e pericolul, incertitudinea. Pentru că incertitudina afectează calculele strategice ale tuturor actorilor. Camerea Reprezentanților Statelor Unite nu poate opera, nu poate funcționa până nu se alege un nou speaker și asta poate dura săptămâni la rând", explică Ghincea.

Președintele Biden și democrații au o soluție pentru a ocoli blocajul, însă doar pe termen scurt. „Președintele Biden poate să folosească din alocările deja existente pentru a continua ajutorul, dar asta e doar pentru o perioadă limitată de timp. O lună, maxim două. Să sperăm însă că republicanii se vor mișca și vor pune un nou președinte al Camerei, care să fie rezonabil și să permită continuarea ajutorului pentru Ucraina", adaugă Ghincea.

Marele pericol, pe termen mediu și lung, este că republicanii, care sunt pe val în SUA, nu mai sunt dispuși să asigure același ajutor consistent Ucrainei, iar unii dintre ei nu ezită să vorbească chiar despre o renunțare totală. Republicanii solicită ca toată atenția și toate resursele să fie îndreptate spre problemele interne ale țării și rezolvarea acestora, înainte de a se implica în probleme internaționale.

„Cel mai periculos este faptul că în Statele Unite avem această polarizare politică care are influență asupra politicii externe. Vedeam foarte mult o mare parte a establishment-ului american din partea republicană care devine în ce în ce mai sceptic cu privire la Ucraina", atenționează Ghincea.

El explică și de ce americanii, la fel ca europenii, sunt tot mai dezinteresați de Ucraina, iar mulți dintre ei ar vrea ca SUA să pună pur și simplu capăt ajutorului dat Kievului.

„Populația urmează semnalele elitelor. Deci dacă elitele sunt sceptice și populația va urma elitele. În ceea ce privește establishment-ul republican, vedem că unul dintre cele mai importante think-tank-uri republicane, Heritage Foundation, care este istoric cel mai influent think-tank, cea mai influentă fundație republicană care are o influență masivă asupra politicii republicane, a devenit în ce în ce mai virulent anti-Ucraina în ultimele luni", arată expertul.

Însă pe termen mediu și lung nu doar Ucraina ar putea fi afectată de schimbarea de viziune din interiorul SUA. Semne de îngrijorare planează și în ce privește celalalte țări din Estul Europei, inclusiv România.

„Vedem și că republicanii din diversele cercuri care ar urma să populeze instituțiile de forță din Departamentul Apărării, departamentul de stat, devin și ei din ce în ce mai sceptici față de Ucraina. Asta înseamnă că oricine ajunge la Casa Albă din partea republicană, nici măcar nu trebuie să fie Trump, va veni cu o poziție foarte sceptică legată de sprijinul acordat Ucrainei și care va ridica niște semne de întrebare importante legate de asigurările și garanțiile de securitate oferite țărilor din Europa de Est. Deci asta va afecta și modul în care țările din Europa de Est, inclusiv România, se vor poziționa în viitor dacă poziția americană devine impredictibilă și nesigură. În mare e dezamăgitor ce se întâmplă în Statele Unite", avertizează românul.

Marius Ghincea vorbește despre o situație fără precedent în SUA, de o dezbinare cum nu a mai fost cel puțin de la războiul din Vietnam încoace.

„A mai existat asemenea dezbinare înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Între Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial a existat o mare dezbatere între două mari facțiuni care, de fapt, era o dezbatere în oglindă cu ce avem astăzi. În acel moment aveam ceea ce se numeau izolaționiștii și liberal-intervenționiștii. Ca urmare a atacului de la Pearl Harbor, izolaționiștii au fost forțați să iasă din sistem, iar pentru următoarele decenii Statele Unite au avut o politică activă, de implicare la nivel mondial. Avem de asemenea perioade de contestarea politicii externe americane în timpul și după războiul din Vietnam din anii 70. Dar din 1990 și până de curând n-aveam o perioadă de contestare a politicii externe americană atât de intensă. Deci acesta este un mare pericol, din păcate", conchide Ghincea.

Adevărul.ro

Diferenta dintre arabi si musulmani

Am călătorit de mai multe ori în țările arabe si în Israel. Am mai scris despre diverse întâmplări din aceste vizite oficiale si neoficiale. Constat că nu se face diferență  între noțiunile de arab si musulman.  Vorba unui prieten arab, intrebat fiind dacă câinii  lui mănâncă carne de porc. Răspunsul lui a rămas  în poveștile familiei noastre:

- Da ce, doamnă, câinii  sunt musulmani?

Sa continuam: