Am sărbătorit 50 de ani de când ne-am cunoscut

Nepotul nu se lasă! Bravoooooooo...!

Medalie de argint

Frica cotețarului din Syracuse

Efectul luptelor interne din SUA asupra Ucrainei. Un cunoscut expert în securitate explică ce înseamnă asta și pentru România

Președintele Volodimir Zelenski a vizitat România într-un moment complicat pentru Ucraina. Expertul în securitate Marius Ghincea arată, într-o analiză pentru „Adevărul",  că dincolo de dificultățile de pe front, incertitudinea cauzată de republicanii din SUA și riscul ca Washingtonul să reducă sprijinul pentru Kiev sunt marile probleme ale Ucrainei. Însă și România poate fi afectată.

Lupta dintre democrați și republicani afectează o lume întreagă. FOTO AFP

Odată cu creșterea republicanilor în SUA, sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi redus, ceea ce ar echivala cu un dezastru pentru Kiev.

Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA) şi cercetător la Institutul Universitar European din Florenţa, amintește că, pentru prima dată în istorie, Camera Reprezentaților a Congresului SUA a votat înlăturarea din funcție a președintelui ei, Kevin McCarthy, după ce republicanii s-au simțit trădați de faptul că acesta a trecut prin Cameră, cu ajutorul democraților, bugetului federal de „avarie".

Problema este că acum postul va fi blocat pentru o perioadă destul de lungă, timp în care SUA nu vor mai putea aloca sprijin pentru Ucraina. pentru o anumită perioadă. 

Problema este că fără banii și armele Americii, Ucraina nu va putea ține piept Rusiei, iar ascensiunea republicanilor vine să ridice semne de întrebare pe termen mediu și lung.  „Rămâne de văzut dacă Congresul, Camera Reprezentanților va fi capabilă să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, fără de care Ucraina nu poate continua războiul. Nu știm ce se va întâmpla, tocmai acesta e pericolul, incertitudinea. Pentru că incertitudina afectează calculele strategice ale tuturor actorilor. Camerea Reprezentanților Statelor Unite nu poate opera, nu poate funcționa până nu se alege un nou speaker și asta poate dura săptămâni la rând", explică Ghincea.

Președintele Biden și democrații au o soluție pentru a ocoli blocajul, însă doar pe termen scurt. „Președintele Biden poate să folosească din alocările deja existente pentru a continua ajutorul, dar asta e doar pentru o perioadă limitată de timp. O lună, maxim două. Să sperăm însă că republicanii se vor mișca și vor pune un nou președinte al Camerei, care să fie rezonabil și să permită continuarea ajutorului pentru Ucraina", adaugă Ghincea.

Marele pericol, pe termen mediu și lung, este că republicanii, care sunt pe val în SUA, nu mai sunt dispuși să asigure același ajutor consistent Ucrainei, iar unii dintre ei nu ezită să vorbească chiar despre o renunțare totală. Republicanii solicită ca toată atenția și toate resursele să fie îndreptate spre problemele interne ale țării și rezolvarea acestora, înainte de a se implica în probleme internaționale.

„Cel mai periculos este faptul că în Statele Unite avem această polarizare politică care are influență asupra politicii externe. Vedeam foarte mult o mare parte a establishment-ului american din partea republicană care devine în ce în ce mai sceptic cu privire la Ucraina", atenționează Ghincea.

El explică și de ce americanii, la fel ca europenii, sunt tot mai dezinteresați de Ucraina, iar mulți dintre ei ar vrea ca SUA să pună pur și simplu capăt ajutorului dat Kievului.

„Populația urmează semnalele elitelor. Deci dacă elitele sunt sceptice și populația va urma elitele. În ceea ce privește establishment-ul republican, vedem că unul dintre cele mai importante think-tank-uri republicane, Heritage Foundation, care este istoric cel mai influent think-tank, cea mai influentă fundație republicană care are o influență masivă asupra politicii republicane, a devenit în ce în ce mai virulent anti-Ucraina în ultimele luni", arată expertul.

Însă pe termen mediu și lung nu doar Ucraina ar putea fi afectată de schimbarea de viziune din interiorul SUA. Semne de îngrijorare planează și în ce privește celalalte țări din Estul Europei, inclusiv România.

„Vedem și că republicanii din diversele cercuri care ar urma să populeze instituțiile de forță din Departamentul Apărării, departamentul de stat, devin și ei din ce în ce mai sceptici față de Ucraina. Asta înseamnă că oricine ajunge la Casa Albă din partea republicană, nici măcar nu trebuie să fie Trump, va veni cu o poziție foarte sceptică legată de sprijinul acordat Ucrainei și care va ridica niște semne de întrebare importante legate de asigurările și garanțiile de securitate oferite țărilor din Europa de Est. Deci asta va afecta și modul în care țările din Europa de Est, inclusiv România, se vor poziționa în viitor dacă poziția americană devine impredictibilă și nesigură. În mare e dezamăgitor ce se întâmplă în Statele Unite", avertizează românul.

Marius Ghincea vorbește despre o situație fără precedent în SUA, de o dezbinare cum nu a mai fost cel puțin de la războiul din Vietnam încoace.

„A mai existat asemenea dezbinare înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Între Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial a existat o mare dezbatere între două mari facțiuni care, de fapt, era o dezbatere în oglindă cu ce avem astăzi. În acel moment aveam ceea ce se numeau izolaționiștii și liberal-intervenționiștii. Ca urmare a atacului de la Pearl Harbor, izolaționiștii au fost forțați să iasă din sistem, iar pentru următoarele decenii Statele Unite au avut o politică activă, de implicare la nivel mondial. Avem de asemenea perioade de contestarea politicii externe americane în timpul și după războiul din Vietnam din anii 70. Dar din 1990 și până de curând n-aveam o perioadă de contestare a politicii externe americană atât de intensă. Deci acesta este un mare pericol, din păcate", conchide Ghincea.

Adevărul.ro

Diferenta dintre arabi si musulmani

Am călătorit de mai multe ori în țările arabe si în Israel. Am mai scris despre diverse întâmplări din aceste vizite oficiale si neoficiale. Constat că nu se face diferență  între noțiunile de arab si musulman.  Vorba unui prieten arab, intrebat fiind dacă câinii  lui mănâncă carne de porc. Răspunsul lui a rămas  în poveștile familiei noastre:

- Da ce, doamnă, câinii  sunt musulmani?

Sa continuam:

Tragedii fără numar

Falimentul politicilor SUA. Soluția cu doua state este de fațadă. SUA aruncă bani cu lopata în Israel.

Două articole din Ziare.com 

Un profesor de la Harvard avertizează: Israelul ar putea câștiga bătălia din Gaza, dar ar pierde războiul

Acum 6 minute 120 citiri

Un soldat israelian în apropierea Fâșiei Gaza FOTO: FP

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Stephen Walt, profesor de relații internaționale de la Universitatea Harvard, afirmă că o altă vărsare de sânge este în curs de desfășurare între Israel și Hamas. Însă, Israelul ar putea câștiga bătălia din Gaza, dar ar putea pierde războiul.

Expertul american susține că un efort total este din nou pe cale de a menține un status quo regional nesustenabil. A spune că Israelul a fost surprins cu garda jos este o subestimare, dar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este acum „în război", iar Forțele de Apărare Israelului (IDF) ripostează, la fel cum au făcut-o cu alte ocazii anterioare, potrivit Foreign Policy.

În mod previzibil, fiecare parte dă vina pe cealaltă. Israelul și susținătorii săi descriu Hamas ca pe o bandă brutală de teroriști susținuți de Iran, care au atacat în mod deliberat civili în moduri deosebit de tulburătoare. Palestinienii și susținătorii lor recunosc că atacarea civililor este greșită, dar dau vina pe Israel pentru că a impus un regim de apartheid asupra supușilor săi palestinieni și i-a supus unei violențe sistematice și disproporționate de-a lungul mai multor decenii.

Un fost general american anunță prăpădul pentru armata lui Putin: "Portavionul plutitor al Rusiei se scufundă"

Ei subliniază, de asemenea, că dreptul internațional permite popoarelor oprimate să reziste ocupării ilegale, chiar dacă metodele alese de Hamas sunt ilegitime.

Profesorul Walt nu consideră că luptele ar fi o dovadă în plus ca ordinea de Securitate globală s-ar deteriora. De ce? Pentru că nu este prima dată când izbucnesc violențe pe scară largă între Israel și Hamas. Israelul a lovit Fâșia Gaza în timpul Operațiunii Cast Lead în decembrie 2008, a făcut-o din nou în Operațiunea Protective Edge în 2014 și apoi a făcut-o din nou (la scară mai mică) în mai 2021.

Aceste atacuri au ucis câteva mii de civili (poate un sfert dintre ei copii) și au sărăcit și mai mult populația prinsă din Gaza, dar nu ne-au apropiat mai mult de o soluție durabilă și justă.

Caracteristica inedită a acestei ultime runde de lupte este că Hamas a obținut o surpriză aproape totală (la fel cum au făcut Egiptul și Siria în urmă cu 50 de ani, în timpul războiului arabo-israelian din 1973) și a demonstrat capacități de luptă neașteptate. Atacul a provocat mai mult rău Israelului decât oricare dintre operațiunile sale anterioare. Se pare că peste 700 de israelieni au fost uciși, numărul morților fiind așteptat să crească, iar un număr necunoscut a fost capturat, inclusiv câțiva soldați IDF.

Această ultimă tragedie din Israel confirmă falimentul politicii SUA

Atacul a șocat în mod clar societatea israeliană. Eșecul guvernului de a detecta sau de a preveni atacul poate marca în cele din urmă sfârșitul carierei politice a lui Netanyahu și, la fel ca eșecul serviciilor de informații din 1973, este probabil să ducă la recriminări în interiorul Israelului care vor reverbera ani de zile.

Dar Hamas este încă mult mai slab decât Israelul, iar luptele nu vor schimba echilibrul general de putere dintre ei. Aproape sigur că Israelul va riposta aspru, iar civilii palestinieni din Gaza și din alte părți – inclusiv mulți care nu susțin Hamas – vor plăti un preț mare.

Nimeni nu știe cu siguranță încotro se îndreaptă această criză sau care va fi impactul pe termen lung, dar iată câteva concluzii provizorii.

În primul rând, această ultimă tragedie confirmă falimentul politicii SUA față de conflictul de lungă durată israelo-palestinian. Acesta nu este locul pentru o repetiție detaliată a modului în care Statele Unite au tratat greșit această problemă, dar este suficient să spunem că liderii americani de la Richard Nixon la Barack Obama au avut oportunități repetate de a închide acest conflict și nu au reușit să facă acest lucru.

Chiar și astăzi, guvernul SUA continuă să arunce cu lopata bani în Israel și să-l apere în forurile internaționale, insistând în același timp că este angajat pentru o „soluție cu două state". Având în vedere „realitatea unui singur stat" care este evidentă pentru majoritatea tuturor, sunt totuși surprins că presa nu izbucnește în râs de fiecare dată când un biet purtător de cuvânt al Departamentului de Stat invocă acel angajament învechit și total lipsit de sens.

Putin a anunțat cu siguranță în cât timp va cădea Ucraina: Planul președintelui rus depinde de o singură condiție VIDEO

Ca de obicei, răspunsul oficial al SUA la lupte este de a condamna Hamas pentru „atacurile sale neprovocate", de a-și exprima sprijinul ferm pentru Israel și de a ignora cu atenție contextul mai larg în care se întâmplă acest lucru și motivele pentru care unii palestinieni simt că nu au o alegere, decât să folosească forța ca răspuns la forța care este folosită în mod obișnuit împotriva lor.

Da, a fost „neprovocat" în sensul legal restrâns că Israelul nu era pe cale să atace Gaza, ceea ce ar putea justifica preempțiunea de către Hamas. Dar a fost cu siguranță „provocat" în sensul de bun simț al termenului – adică ca un răspuns violent la condițiile cu care s-au confruntat palestinienii din Gaza și din alte părți de zeci de ani – chiar dacă dorința Hamas de a ataca în mod deliberat civilii în moduri deosebit de brutale este crudă și foarte posibil contraproductivă.

În al doilea rând, această nouă sângerare este încă o altă amintire tristă că în politica internațională, puterea contează mai mult decât justiția. Israelul a reușit să se extindă în Cisiordania și să țină populația din Gaza într-o închisoare în aer liber timp de decenii, pentru că este mult mai puternic decât palestinienii și pentru că a cooptat sau neutralizat SUA, Egiptul și UE.

Mișcarea inteligentă pentru toate părțile ar fi să înceapă cu o revenire rapidă la status quo-ul anterior, susține profesorul de la Harvard. În schimb, Israelul va depune toate eforturile pentru a refuza Hamas chiar și aparența unui succes tactic și ar putea chiar să încerce să expulzeze Hamas din Gaza odată pentru totdeauna.

Guvernul SUA va sta ferm în spatele a ceea ce Israel va decide să facă. Vocile care cer moderație vor fi ignorate, iar ciclul răzbunării, suferinței și nedreptății va continua, avertizează Stephen Walt.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

”Lumea începe să se reordoneze”. Analistul George Friedman vede în viitor ”război, criză economică și furie reciprocă”

Acum 5 minute 61 citiri

Rusia este angajată într-o încercare de a reconstrui Uniunea Sovietică FOTO Twitter

Am scris acum câteva luni că lumea este în proces de reordonare, lucru pe care îl face la fiecare câteva generații. Nu este un proces care depinde de deciziile celor puternici sau ceva ce poate fi oprit cu ușurință. Ea decurge din presiunile economice și politice din interiorul țărilor. Aceste presiuni interne se transformă în presiuni militare, deoarece sistemul intern încearcă să se stabilizeze.

Unele țări iau aceste lucruri ca pe niște evenimente dureroase, dar de rutină, în timp ce altele destabilizează sau atacă. Un alt nume pentru aceasta este progresul, care este departe de a fi un marș triumfal către fericire, ci o luptă dureroasă cu realitatea; durerile progresului se transformă în acuzații împotriva altor oameni și a altor națiuni. Cineva trebuie să fie responsabil pentru perturbarea și dezorientarea schimbării, iar degetul este întotdeauna îndreptat spre alții și niciodată spre tine însuți, scrie analistul George Friedman pentru Geopolitical Futures.

Fundamentul acestui ciclu actual a fost Europa la începutul anilor 1990, când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat și a fost semnat tratatul de la Maastricht pentru unirea continentului. În 2001, Statele Unite au trecut prin atacurile din 11 septembrie. În 2013, Xi Jinping a devenit președintele Chinei. În cadrul ciclului istoriei, un deceniu sau doi este un timp relativ scurt.

Fragmentarea Uniunii Sovietice era, la vremea respectivă, menită să creeze o regiune mai eficientă. Unificarea Europei sub Uniunea Europeană a fost menită să reducă perspectiva conflictului, creând în același timp o prosperitate pe scară largă. Răspunsul SUA la atacul de la 11 septembrie a fost menit să reducă amenințarea terorismului. Alegerea lui Xi a fost menită să pună China pe drumul către o prosperitate fără precedent.

Niciuna dintre aceste intenții nu s-a încheiat cu un eșec total. Destrămarea sovietică a condus o parte din fosta Uniune Sovietică și sateliții săi la un grad mai ridicat de prosperitate. Unificarea europeană a dus la o perioadă de relativă productivitate. Răspunsul american a prevenit un alt atac de tip 9/11 asupra Statelor Unite. Și China a crescut. Ca și în cazul altor cicluri, intențiile liderilor nu au fost un eșec total, cel puțin până la următorul ciclu.

Acum este o generație de la începutul ultimului schimb, iar liniile de falie din faza anterioară sunt în stadiul final de schimbare. Rusia este angajată într-o încercare de a reconstrui Uniunea Sovietică, începând cu războiul său din Ucraina. Uniunea Europeană este profund divizată, iar Germania și Franța au propus instituționalizarea diviziunii. În ultimele zile, radicalismul islamic și-a ridicat din nou capul odată cu invadarea Israelului de către Hamas . Statele Unite, după ce au prevenit alte atacuri majore ale teroriștilor islamici, au alunecat în faza finală prezisă a propriului ciclu, în care tensiunile dintre oameni cu privire la politică, rasă, religie, sexualitate și orice altceva ai putea avea în minte vor domina următorii câțiva ani. Și creșterea economică a Chinei a făcut loc unei slăbiciuni economice masive și tensiuni politice.

Sunt două puncte pe care încerc să le subliniez aici, notează George Friedman. În primul rând, națiunile conțin multe milioane de oameni. Acești oameni iau decizii și dau vina pe lideri, deoarece procesul real al milioanelor de oameni care trăiesc împreună este prea complicat de înțeles. Cineva trebuie învinovățit și nu poți fi tu însuți, așa că există o furie periodică. În al doilea rând și poate mai semnificativ, problema noii perioade se dezvoltă din soluția ultimei perioade.

Ne aflăm așadar într-o nouă perioadă, care își are originile în ultima și constă în război, criză economică și furie reciprocă. Acestea sunt realitățile cu adevărat universale, uneori fericite, prea adesea tragice. Dar sunt sigur că grecii priveau acest lucru în același mod. Putem evita aceste cicluri? Aș vrea să cred că da, dar încă nu am făcut-o, încheie Friedman.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Doamne! Incredibil! Razboiul dintre Israel si Gaza cu arme rudimentare produce tragedii fără măsură.

Vizionează „Israel-Gaza war: what’s happening and why? | Start Here” pe YouTube

Până unde? Până când? Lupta la sol va face victime umane enorme.

Extras din Republica:

Să vorbim puțin despre cum ar putea arăta o ofensivă terestră israeliană în Gaza și ce detalii noi au mai apărut în legătură cu noua criză din Orientul Mijlociu.

Există o presupunere din partea unora că amenințarea grupării teroriste Hamas la adresa Israelului poate fi cumva eliminată pentru totdeauna printr-o invazie la scară largă la sol.

Însă istoria ar sugera că acest lucru este puțin probabil să reprezinte glonțul de argint la care speră israelienii. De ce? Păi când Israelul a invadat Gaza în 2014, peste 2.000 de palestinieni au fost uciși, fiecare înmormântare generând tineri din ce în ce mai radicalizați, după cum observă și BBC News.

De atunci, gruparea Hamas a continuat să tragă rachete peste graniță. Se crede că aripa sa înarmată numără aproximativ 30.000 de luptători, cei mai mulți dintre ei fanatici în hotărârea lor de a apăra pământul palestinian. Acești fanatici își cunosc tunelurile, pivnițele, buncărele și străzile din Fâșia Gaza mai bine decât invadatorii.

De asemenea, o astfel de porțiune de teritoriu dens populată nu este un loc bun pentru desfășurarea de tancuri, pentru că acestea ar fi foarte vulnerabile la ambuscadă.

Din punct de vedere pur militar, un atac la sol ar putea avea ca rezultat un succes pe termen scurt pentru Israel, eliminând majoritatea comandanților Hamas. Dar în absența unui acord de pace de durată, gruparea teroristă s-ar putea regenera, chemând la luptă o nouă generație de tineri supărați și radicalizați.

The Guardian scrie că luptele dintre armata israeliană și Hamas au avut tendința să urmeze un model similar, cu incursiuni terestre lansate de-a lungul anilor la scări diferite, de obicei precedate de un atac puternic cu rachete, care vizează zonele și locațiile folosite de israelieni pentru a se apropia de enclavă.

De asemenea, Israelul a folosit intens puterea aeriană și bombardamentele (de la artileria terestră și până la tunurile navale) în prima fază a campaniilor la sol pentru a viza ceea ce spune că este infrastructura militară a Hamas, inclusiv clădiri guvernamentale, secții de poliție, instalații de coastă, facilități de antrenament și locuințele unor oficiali de rang înalt din Gaza.

Dar, în timp ce Israelul are un avantaj uriaș în ceea ce privește dimensiunea armatei, tehnologiei, sistemelor de arme și logisticii sale, Hamas s-a adaptat considerabil de-a lungul anilor pentru a profita de mediul urban dens din Gaza.

Geografia din Gaza limitează operațiunile israeliene și, din acest motiv, forțele de apărare israeliene tind să folosească aceleași rute pentru un atac la sol.

Există zone rurale de terenuri agricole lângă punctul de trecere Erez, în nordul extrem al Fâșiei Gaza, în jurul Bureij, la sud de Gaza City, unde există o linie de creastă care domină centrul Fâșiei Gaza, și la est de Khan Yunis, în sud, unde tancurile și blindatele se pot deplasa mai ușor și pot ocupa poziții de tragere.

Un alt punct de acces se află în jurul rutei Philadelphi, lângă Rafah, în sudul îndepărtat al Fâșiei. În trecut, Israelul a folosit poziții cu vedere spre centrul Gaza pentru a încerca să întrerupă comunicațiile între orașul Gaza, sudul Fâșiei și în alte părți pentru a diviza zona.

Hamas și alte facțiuni din Gaza sunt conștiente că acestea sunt rutele pe care forțele israeliene le pot folosi pentru un nou atac la sol și vor avea primele linii de apărare în aceste zone, care au fost scena unor lupte grele în trecut.

Pe măsură ce zona rurală nisipoasă se transformă în zone urbane, terenul devine tot mai dificil pentru Israel. Blocurile rezidențiale înalte din locuri precum Jabaliya și Beit Lahia au vedere spre orașul Gaza, în timp ce drumul principal nord-sud este mărginit de zonele industriale pe care Hamas le-a folosit în mod defensiv în trecut.

Forțele israeliene au suferit atacuri grele în încercarea de a avansa în marile centre urbane. Hamas și alte facțiuni au mine antitanc și rachete ghidate antitanc pe care le-au folosit în mod eficient, împreună cu tiruri de mortiere.

Într-o noapte de lupte în Shujeiya, în timpul războiului din 2014, Israelul a pierdut 13 soldați într-o ambuscadă care a implicat o mină antitanc și focuri de mitralieră.

În timp ce armata israeliană are experiență de luptă cu blindate în orașele palestiniene, nu în ultimul rând în Cisiordania în timpul celei de-a doua Intifade, se crede că Hamas deține acum un stoc mare de rachete antitanc Kornet, care au fost folosite în mod eficient, inclusiv de Hezbollah în Liban, împotriva tancurilor de luptă principale israeliene.

De asemenea, gruparea a dezvoltat drone echipate cu muniție, de tipul celor utilizate pe scară largă în Ucraina, care pot lansa bombe asupra vehiculelor și trupelor, ceea ce reprezintă o nouă amenințare.

Hamas are ani de experiență în lupta cu armata israeliană și a devenit o forță urbană adaptabilă și eficientă. Are un nucleu de lideri de luptă experimentați, care cunosc îndeaproape modul de luptă israelian, unii dintre ei vorbitori de ebraică și care au studiat în profunzime armata israeliană.

O problemă majoră pentru Israel în orice încercare de ofensivă terestră este că va trebui să se confrunte cu poziții pregătite ale Hamas, inclusiv cu tuneluri de luptă dezvoltate pe scară largă de-a lungul anilor și, în unele cazuri, echipate cu sisteme de comunicare.

În timp ce rețelele de tuneluri ale Hamas erau cândva rudimentare, inginerii săi au acum o experiență considerabilă în construirea de locații subterane întărite și bine ascunse, pe care să le folosească drept centre de comandă și de unde să desfășoare luptători.

Și, în timp ce Israelul avea cândva un avantaj clar de supraveghere asupra Fâșiei Gaza, dronele civile ieftine și ușor de procurat achiziționate de Hamas au echilibrat situația, permițându-le să observe liniile de apropiere israeliene.

În timp ce Israelul are probabil capacitatea militară și voința necesară după atacul de sâmbătă, costul va fi probabil foarte mare pentru armata israeliană și civilii palestinieni, cu riscuri pentru ostaticii israelieni deținuți în teritoriu de teroriștii Hamas.

O reocupare completă a Fâșiei Gaza ar reprezenta o provocare profundă și probabil ar depăși capacitatea Israelului de a o administra pe termen lung, ceea ce sugerează că, dacă Israelul va recurge la o invazie completă, obiectivul său va fi mai degrabă o înfrângere completă a Hamas.

În altă ordine de idei, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că răspunsul Israelului la atacurile lansate de gruparea militantă islamistă Hamas „va schimba Orientul Mijlociu" și că acțiunile statului său sunt „abia la început".

În completare, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a anunţat tot luni că impune un „asediu complet" al Fâşiei Gaza, ceea ce înseamnă că enclava palestiniană va fi lipsită de energie electrică, alimente şi combustibil.

Ceea ce se știe la începutul celei de-a patra zi după atacurile grupării Hamas este că Israelul a bombardat intens Fâşia Gaza în cursul nopţii de luni spre marţi, distrugând mai multe clădiri, în timp ce militanţii palestinieni au lansat rachete spre aeroportul internaţional Ben Gurion din Tel Aviv. Violenţele s-au soldat cu peste 900 de morţi în Israel şi 687 în Gaza. Concret, numărul morților de ambele părți a crescut la aproape 1.600 de la începutul ostilităţilor.

Hamas este gata să ducă un război lung cu Israelul și va folosi zecile de ostatici ținuți în Gaza pentru a asigura eliberarea palestinienilor deținuți în Israel și peste mări, a declarat un membru înalt al grupării militante teroriste. Ne-am pregătit bine pentru acest război și pentru a face față tuturor scenariilor, chiar și scenariului războiului lung", a transmis Ali Barakeh, un membru al conducerii Hamas. Mai mult, Hamas a ameninţat luni seară că va ucide ostaticii israelieni în Gaza ca reacţie la raidurile israeliene asupra enclavei palestiniene.

Barakeh a mai spus că doar un număr mic de comandanți de top din interiorul Fâșiei Gaza știau despre incursiunea de sâmbătă în Israel și că nici cei mai apropiați aliați ai grupării nu au fost informați în prealabil despre momentul. El a negat informațiile potrivit cărora oficialii iranieni de securitate ar fi ajutat la planificarea atacului de sâmbătă. Cu toate acestea, Barakeh a adăugat că aliați precum Iranul și Hezbollahul libanez „se vor alătura bătăliei dacă Gaza este supusă unui război de anihilare".

Președintele american Joe Biden a emis o declarație în care anunță că cel puțin 11 cetățeni americani au fost uciși în atacurile Hamas asupra sudului Israelului, iar Casa Albă consideră că „este probabil" ca cetățenii americani să fie printre cei ținuți ostatici de Hamas în Gaza. Totodată, Biden a lansat luni o declarație comună cu liderii Germaniei, Marii Britanii, Franței și Italiei, condamnând atacurile asupra Israelului de către Hamas și și-a exprimat „sprijinul ferm și unit" pentru Israel.

Mai mult, SUA au început deja să livreze Israelului munițiile și echipamentele militare necesare, a transmis luni Casa Albă, în timp ce Pentagonul a anunțat că își revizuiește planurile pentru a vedea ce altceva poate fi trimis rapid în Israel pentru a stimula forța militară a aliatului său în războiul cu Hamas.

Israelul spune că a reluat controlul asupra gardului de la granița cu Gaza și a reușit să blocheze găurile pe care militanții Hamas le-au rupt în el. Dar există îngrijorări că gardul nu este singura cale de acces în această parte a sudului Israelului.

Sâmbătă dimineața, membrii Hamas s-au infiltrat și pe mare, dar și cu parapanta. Chiar dacă aceste metode ar fi dificil de utilizat din nou, posibilitatea de a intra în Israel prin tuneluri este încă o problemă. Prin urmare, este greu pentru forțele israeliene să identifice unde sunt acele rute subterane sau dacă ele chiar există. În orice caz, asemenea povești arată nervozitatea, îngrijorarea și teama că nu toți militanții Hamas care au intrat în sudul Israelului au fost încă prinși.

Tot luni, Erdogan a declarat că Turcia este pregătită să acționeze ca mediator între autoritățile israeliene și palestiniene dacă cele două părți fac o astfel de propunere. Remarcile lui Erdogan au venit după ce a avut convorbiri cu președintele palestinian, Mahmoud Abbas, și cu președintele israelian, Isaac Herzog.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a făcut ecou remarcilor făcute de președintele țării, Isaac Herzog, spunând că atrocitățile comise de Hamas în timpul atacului său asupra Israelului reflectă genul de orori comise de gruparea jihadistă Statul Islamic.

În tot acest context, UE a fost cufundată într-o dispută diplomatică după ce anunțul că va suspenda „ajutorul financiar" către palestinieni, ca urmare a atacurilor Hamas asupra Israelului, a dus la ciocniri cu mai multe state membre, inclusiv Irlanda, Spania și Olanda.

După șase ore în căutarea unei explicații, Comisia Europeană a părut să dea înapoi la anunțul făcut de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. Șeful diplomației UE, Josep Borrell, care se află în Oman pentru un summit cu statele din Golf, a insistat că ajutorul umanitar nu va fi suspendat palestinienilor.

Uniunea Europeană îşi va revizui asistenţa pentru dezvoltare destinată palestinienilor după atacul Hamas împotriva Israelului, a mai anunţat luni seară Comisia Europeană, fără a mai menţiona o suspendare a acesteia, aşa cum anunţase anterior unul din comisarii săi, spre consternarea unora dintre cele 27 de state membre.

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, i-a comunicat preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas că lucrează pentru a preveni extinderea conflictului după atacul surpriză al Hamas asupra Israelului, a informat presa de stat saudită marţi, iar Liga Arabă, formată din 22 de state, va organiza miercuri o întâlnire de urgenţă la nivelul miniştrilor de externe pentru a aborda războiul dintre Palestina şi Israel. Întâlnirea va avea loc sub preşedinţia marocană.

Este o problemă!

https://x.com/ElanderNews/status/1710668773231927509?s=20