Mai multe articole ce relevă ignoranță, lipsă de legislație, organizare de grupuri criminale, fabricarea unor produse ce conțin droguri semisintetice, aflate în atenția autorităților europene. În concluzie o nebunie la pătrat. Atenție, oameni buni ce trageți pe nas!
Wikipedia:
"Canabinoiziisunt compuși activi care se găsesc în planta decannabisși sunt responsabili pentru proprietățile sale medicinale și recreative. Principalii canabinoizi suntcannabidiol(CBD) și tetrahidrocanabinol (THC), dar în planta de cannabis există cel puțin 113 canabinoizi diferiți. Canabinoizii din planta de marijuana sunt depozitați întricomi, sau în cristalele plantei.
Canabinoizii au fost descoperiți în anii 1940, când au fost identificați cannabidiolul (CBD) și cannabinolul (CBN). Structura tetrahidrocannabinolului (THC) a fost determinată pentru prima dată în 1964.
Canabinoizii sunt metaboliți secundari. Aceasta înseamnă că nu au vreun rol în creșterea plantei de canabis. În schimb, funcționează ca un sistem imunitar pentru planta de canabis, ajutând-o să combată dăunătorii, paraziții, insectele și prădătorii."
Articole din presa:
Investigațiile efectuate au relevat o creştere exponenţială în rândul tinerilor (preponderent în zona şcolilor şi liceelor) a consumului de produse de tip „Vape”, care au în compoziţie derivaţi din plante de canabis şi, prin urmare, un efect psihoactiv. "O parte dintre aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol), substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive. Din cercetările efectuate a mai reieșit că dispozitivele de tip „vape” care au în componenţă HHC ar fi comercializate preponderent pe piaţa online (site-uri de specialitate şi site-uri notorii care au ca obiect de activitate comerţul general cu diferite produse), dar şi în cadrul unor magazine situate în centre comerciale. Cu privire la potenţialul psihoactiv al substanţei HHC, EU Early Warning System (EWS) a emis primele avertizări în luna octombrie 2022, substanţa în sine fiind în prezent intens monitorizată de către European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA).
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/un-magazin-de-pe-calea-victoriei-chiar-langa-politia-romana-vindea-dispozitive-de-vapat-cu-substanta-periculoasa-hhc-2510673
Prăjituri, jeleuri şi dispozitive de vapat cu droguri, vândute inclusiv copiilor de zeci de firme din toată ţara
Zeci de firme din toată ţara au vândut prăjituri, jeleuri, precum şi dispozitive de vapat, aparent inofensive, dar care conţineau diferite cantităţi de droguri. Astăzi, procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut 121 de percheziţii în Bucureşti şi 23 de judeţe.
“La data de 19 septembrie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iași, efectuează 121 de percheziții domiciliare, în județele Iași, Alba, Hunedoara, Sibiu, Neamț, Bacău, Brașov, Constanța, Cluj, Maramureș, Dolj, Brăila, Galați, Vrancea, Argeș, Buzău, Botoșani, Suceava, Timiș, Arad, Mureș, Harghita, Vaslui și în municipiul București, într-o cauză vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile legii.
Astfel, începând cu finele anului 2022, mai multe persoane, care ar fi fost angajate sau ar fi controlat două societăți comerciale, din județul Iași, ar fi constituit un grup infracţional organizat, având ca scop importul, exportul, producerea, fabricarea şi alte operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Acestea ar fi produs și comercializat dispozitive electronice de vapat şi produse de tip „edibles” (jeleuri, prăjituri, drajeuri) cunoscând că au în compoziție substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, descoperindu-se, în cursul investigațiilor, substanțele HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P și, în unele cazuri, inclusiv THC.
În perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, membrii grupului infracțional ar fi produs, în vederea comercializării, peste 100.000 de dispozitive de tip „VAPE”, care ar fi conținut substanțe care produc efecte psihoactive (HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viața persoanelor care le consumă.
Investigațiile efectuate au relevat o creştere exponenţială în rândul tinerilor (preponderent în zona şcolilor şi liceelor) a consumului de produse de tip „Vape”, care au în compoziţie derivaţi din plante de canabis şi, prin urmare, un efect psihoactiv.
O parte dintre aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol), substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive.
Din cercetările efectuate a mai reieșit că dispozitivele de tip „vape” care au în componenţă HHC ar fi comercializate preponderent pe piaţa online (site-uri de specialitate şi site-uri notorii care au ca obiect de activitate comerţul general cu diferite produse), dar şi în cadrul unor magazine situate în centre comerciale.
Cu privire la potenţialul psihoactiv al substanţei HHC, EU Early Warning System (EWS) a emis primele avertizări în luna octombrie 2022, substanţa în sine fiind în prezent intens monitorizată de către European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA).
Având în vedere acest aspect, comercializarea produselor ce conţin HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P intră sub incidenţa Legii nr. 194 din 2011, republicată, privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
În urma investigațiilor, au fost identificate 28 de societăți care ar fi comercializat astfel de produse, la nivel național, profitând de faptul că dispozitivele de tip „vape” se pot comercializa la liber, iar jeleurile pot fi vândute oricărei persoane.
De asemenea, s-a stabilit faptul că minorii ar fi avut acces la aceste substanțe care le pun în pericol viața, iar persoanele care le-ar fi vândut astfel de produse, deși ar fi cunoscut efectele pe care le au substanțele din compoziția lor, le-ar fi comercializează fără nicio restricție, inclusiv minorilor.
42 de persoane urmează să fie aduse pentru audieri la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iași.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale și Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor din Poliția Română, precum și de Biroul Tehnic și de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
Acțiunea se desfășoară cu sprijinul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, brigăzilor de combatere a criminalității organizate din București, Ploiești, Pitești, Timișoara, Cluj, Suceava, Bacău, Galați, Craiova, serviciilor de combatere a criminalității organizate din Arad, Sibiu, Hunedoara, Botoșani, Harghita, Satu Mare, Baia Mare, Brăila, Vrancea, Neamț, Buzău, Inspectoratului de Poliție Județean Iași și al Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Post Views: 6
Ce este HHC, drogul vândut în dispozitive de vapat și dulciuri, și de ce nu este pe lista substanțelor interzise în România
HHC, substanța care era în dispozitivele vape sau dulciuri comercializate de firme în cazul cărora procurorii au desfășurat o amplă operațiune de percheziții, este o substanță care nu este interzisă în România, ci se află "sub monitorizare intensivă", fiind susceptibilă "de a avea efecte psihoactive, au precizat, pentru HotNews.ro, reprezentanții Agenției Naționale Antidrog (ANA). HHC se află sub control național în alte 12 state europene, iar cei care consumă o astfel de substanță au simptome asemănătoare cu cei care folosesc THC, adică canabis.
În perioada octombrie 2022 - septembrie 2023, membrii grupării la care au descins marți autoritățile ar fi produs, în vederea comercializării, peste 100.000 de dispozitive de tip "VAPE", care ar fi conținut substanțe care produc efecte psihoactive (HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viața persoanelor care le consumă. De asemenea substanțele se găseau și în produse de tip "edibles" (jeleuri, prăjituri, drajeuri). Toate acestea erau vândute copiilor și tinerilor.
h2: Ce este HHC, noul "canabis legal"
Sub formă de flori uscate, uleiuri, rășini sau lichide de vaping, produsele HHC pot fi ingerate, fumate sau inhalate, fiind tot mai multe astfel de produse pe piață care se vând la liber. În România, produsele cu HHC nu sunt reglementate și nici interzise.
HHC a apărut la sfârșitul anului 2021 în Statele Unite și apoi a devenit popular în Europa în 2022, potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), citat de Euronews.
Centrul European de Monitorizare pentru Droguri și Dependențe (EMCDDA) își centrează raportul din luna aprilie a acestui an pe substanța denumită hexahidrocannabinol (HHC), o moleculă semisintetică. Sintetizat din canabidiol (CBD) extras din plante de canabis cu conținut scăzut de THC (cânepă), este primul canabinoid semisintetic (SSC) raportat în UE.
Deși a fost descris pentru prima dată în literatura științifică în 1940, HHC a fost identificat prima dată în Europa în mai 2022. A fost monitorizat drept nouă substanță psihoactivă (NPS) de către Sistemul de avertizare timpurie (EWS) al UE din octombrie 2022. HHC nu se regăsește nici în convențiile internaționale antidrog.
În prezent, se cunosc relativ puține lucruri despre efectele și riscurile utilizării HHC, spunea EMCDDA, arătând că scopul raportului din aprilie este de a crește gradul de conștientizare, în condițiile în care piața evoluează rapid pentru HHC și SSC-uri aferente și de a oferi o primă imagine de ansamblu cu autoritate a ceea ce este cunoscut până acum.
Până în 31 martie 2023, 20 de state membre ale UE raportaseră că au identificat pe piață produse care conțin HHC, substanță care nu este reglementată în majoritatea țărilor europene.
De când HHC a fost detectat pentru prima dată în Europa, alte două canabinoide semisintetice , HHC acetat (HHC-O) și hexahidrocannabiphorol (HHC-P), au fost de asemenea identificate pe piața europeană, ceea ce poate semnala prima nouă schimbare majoră pe piață pentru înlocuitori "legali" ai canabisului, de când produsele de tip Spice au apărut în Europa cu peste 15 ani în urmă, conform EMCDDA.
Potrivit mai multor studii citate de centrul european, HHC are efecte similare cu THC, principala substanță psihoactivă din canabis.
HHC este vândut la liber ca înlocuitor al produselor de canabis și THC într-o gamă de produse precum țigări electronice, uleiuri sau jeleuri, iar în reclame se fac adesea comparații cu efectele canabisului și ale THC.
Din octombrie 2022, EMCDDA a primit notificări cu privire la aproximativ 50 de capturi de produse care conțin HHC, în special în Italia, Polonia și Germania.
h2: De ce nu este HHC pe lista substanțelor interzise în România
HHC-ul (hexahydrocannabinol) este un produs chimic derivat al THC-ului (cabanis) și consumul acestei substanțe are aceleași efecte ca în cazul canabisului, a spus, pentru HotNews.ro, ofițerul de presă al ANA, Iuliana Teodorescu.
"Conform datelor existente până în acest moment, efectele apărute ca urmare a consumului de HHC ar fi similare celor cauzate de consumul de THC - canabis", conform acesteia.
Tot ea a precizat și faptul că, la "nivel european, ca și în țara noastră, substanța HHC - hexahidrocanobinoid este sub monitorizare intensivă".
Reprezentanta ANA susține că o substanță, înainte de a fi interzisă pentru consum, trece printr-o serie de evaluări.
"ANA are rolul de a informa public de fiecare dată când o substanță este pusă sub monitorizare la nivel european. O substanță nu este inclusă automat pe lista substanțelor interzise, ci doar în baza unei evaluări de risc ce conține informații legate de capturi existente și consecințe în planul sănătății publice: admiteri la tratament, urgențe medicale și decese asociate consumului acelei substanțe", explică Iuliana Teodorescu.
Ca să fi fost vândut legal, pentru un produs care conține HHC vânzătorii ar fi trebuit să "facă dovada printr-un document oficial că acele produse nu au efecte psihoactive, potrivit prevederilor Legii nr. 194/2011".
HHC se află sub control național în alte 12 țări europene: Belgia, Danemarca, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, Finlanda și Islanda, ne-au mai transmis reprezentanții ANA.
În România nu au fost înregistrate cazuri grave de afectare a sănătății în urma consumului de HHC.
"Până în acest moment, în evidențele Agenției nu au existat cazuri de urgențe medicale înregistrate ca urmare a consumului acestei substanțe, nici admiteri la tratament, pe care unitățile medicale din țară să le semnaleze", a declarat ofițerul de presă al ANA.
FOTO Droguri vândute în dispozitive de vapat și în dulciuri. Peste 120 de percheziții în București și în 23 de județe / Cum acționa gruparea care vindea stupefiante copiilor și tinerilor din toată țara
Peste 100.000 de dispozitive de vapat care conțineau canabis sau HHC, noul "canabis legal", au fost produse și comercializate în rândul copiilor și tinerilor de către o grupare din Iași, cu ramificații în toată țara. Membrii grupării ar fi produs și comercializat dispozitive electronice de vapat şi produse de tip "edibles" (jeleuri, prăjituri, drajeuri) care conțineau substanțe cu efecte psihoactive. HHC este primul canabinoid semisintetic raportat în UE, iar Centrul European de Monitorizare pentru Droguri și Dependențe atrăgea atenția asupra efectelor acestuia, însă în România nu este interzis.
Conform Poliției Române, marți, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Iași, fac 121 de percheziții în București și în județele Iași, Alba, Hunedoara, Sibiu, Neamț, Bacău, Brașov, Constanța, Cluj, Maramureș, Dolj, Brăila, Galați, Vrancea, Argeș, Buzău, Botoșani, Suceava, Timiș, Arad, Mureș, Harghita și Vaslui, într-un dosar vizând infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile legii.
Astfel, începând cu sfârșitul anului 2022, mai multe persoane ar fi fost angajate sau ar fi controlat două firme din județul Iași care ar fi constituit un grup infracţional organizat care se ocupa cu importul, exportul, producerea, fabricarea şi cu alte operaţiuni cu substanţe cu efecte psihoactive.
Acestea ar fi produs și comercializat dispozitive electronice de vapat şi produse de tip "edibles" (jeleuri, prăjituri, drajeuri) cunoscând că au în compoziție substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, descoperindu-se, în cursul investigațiilor, substanțele HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P și, în unele cazuri, inclusiv THC, conform Poliției Române.
În perioada octombrie 2022 - septembrie 2023, membrii grupării ar fi produs, în vederea comercializării, peste 100.000 de dispozitive de tip "VAPE", care ar fi conținut substanțe care produc efecte psihoactive (HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viața persoanelor care le consumă.
Investigațiile au relevat o creştere exponenţială în rândul tinerilor (preponderent în zona şcolilor şi liceelor) a consumului de produse de tip "Vape", care au în compoziţie derivaţi din plante de canabis şi, prin urmare, un efect psihoactiv, spun polițiștii și procurorii DIICOT.
O parte dintre aceste produse au în componenţă un produs chimic derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol), substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive.
Conform anchetatorilor, dispozitivele de tip "vape" care au în componenţă HHC ar fi comercializate preponderent pe piaţa online (site-uri de specialitate şi site-uri cunoscute care au ca obiect de activitate comerţul general cu diferite produse), dar şi în cadrul unor magazine situate în centre comerciale.
Cu privire la potenţialul psihoactiv al substanţei HHC, EU Early Warning System (EWS) a emis primele avertizări în luna octombrie 2022, substanţa în sine fiind în prezent intens monitorizată de către European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA).
Având în vedere acest aspect, comercializarea produselor ce conţin HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P intră sub incidenţa legii privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, susține IGPR.
În urma investigațiilor, au fost identificate 28 de firme care ar fi comercializat astfel de produse, la nivel național, profitând de faptul că dispozitivele de tip "vape" se pot comercializa la liber, iar jeleurile pot fi vândute oricărei persoane.
De asemenea, s-a stabilit că minorii ar fi avut acces la aceste substanțe care le pun în pericol viața, iar persoanele care le-ar fi vândut astfel de produse, deși ar fi cunoscut efectele pe care le au substanțele din compoziția lor, le-ar fi comercializat fără nicio restricție, inclusiv minorilor.
În urma perchezițiilor, 42 de persoane urmează să fie duse la audieri la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Iași.
h2: Ce este HHC
Sub formă de flori uscate, uleiuri, rășini sau lichide de vaping, produsele HHC pot fi ingerate, fumate sau inhalate, fiind tot mai multe astfel de produse pe piață care se vând la liber.
HHC este primul canabinoid semisintetic raportat în UE, iar Centrul European de Monitorizare pentru Droguri și Dependențe atrăgea atenția asupra efectelor acestuia, însă în România nu este interzis.
HHC a apărut la sfârșitul anului 2021 în Statele Unite și apoi a devenit popular în Europa în 2022, potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), citat de Euronews.
Centrul European de Monitorizare pentru Droguri și Dependențe (EMCDDA) își centrează raportul din luna aprilie a acestui an pe substanța denumită hexahidrocannabinol (HHC), o moleculă semisintetică. Sintetizat din canabidiol (CBD) extras din plante de canabis cu conținut scăzut de THC (cânepă), este primul canabinoid semisintetic (SSC) raportat în UE.
Deși a fost descris pentru prima dată în literatura științifică în 1940, HHC a fost identificat prima dată în Europa în mai 2022. A fost monitorizat drept nouă substanță psihoactivă (NPS) de către Sistemul de avertizare timpurie (EWS) al UE din octombrie 2022. HHC nu se regăsește nici în convențiile internaționale antidrog.
În prezent, se cunosc relativ puține lucruri despre efectele și riscurile utilizării HHC, spunea EMCDDA, arătând că scopul raportului din aprilie este de a crește gradul de conștientizare, în condițiile în care piața evoluează rapid pentru HHC și SSC-uri aferente și de a oferi o primă imagine de ansamblu cu autoritate a ceea ce este cunoscut până acum.
Până în 31 martie 2023, 20 de state membre ale UE raportaseră că au identificat pe piață produse care conțin HHC, substanță care nu este reglementată în majoritatea țărilor europene.
De când HHC a fost detectat pentru prima dată în Europa, alte două canabinoide semisintetice , HHC acetat (HHC-O) și hexahidrocannabiphorol (HHC-P), au fost de asemenea identificate pe piața europeană, ceea ce poate semnala prima nouă schimbare majoră pe piață pentru înlocuitori "legali" ai canabisului, de când produsele de tip Spice au apărut în Europa cu peste 15 ani în urmă, conform EMCDDA.
Potrivit mai multor studii citate de centrul european, HHC are efecte similare cu THC, principala substanță psihoactivă din canabis.
HHC este vândut la liber ca înlocuitor al produselor de canabis și THC într-o gamă de produse precum țigări electronice, uleiuri sau jeleuri, iar în reclame se fac adesea comparații cu efectele canabisului și ale THC.
Din octombrie 2022, EMCDDA a primit notificări cu privire la aproximativ 50 de capturi de produse care conțin HHC, în special în Italia, Polonia și Germania.
👉 3 scenarii politice de foc pentru super-anul electoral 2024 Citește: https://www.stiripesurse.ro/3-scenarii-politice-de-foc-pentru-super-anul-electoral-2024_3071398.html Trimis folosind aplicația Stiri Romania
Dimineață răcoroasă. Soarele pare a ieși din mare. Nu-i decât o vale plină cu ceață. Imagine de vis, mai puțin cutiile din aluminiu, doze de bere aruncate de niște prăpădiți.
Pățania unor exploratori din Polonia, la Vulcanii Noroioși. Un localnic i-a scos din necaz VIDEO
Vulcanii Noroioși din comunele buzoiene Scorțoasa și Berca sunt un magnet pentru străini, însă, pentru unii, călătoria spre aceste obiective naturale unice devine o aventură. Au pățit-o cinci fete și patru băieți, studenți la Geologie în Polonia.
Dubița a fost reparată în curtea buzoianului. FOTO Socrate Tudor
Întâmplarea este relatată pe Facebook de Socrate Tudor, cunoscut ca Bobiță printre consăteni, șeful Serviciului local pentru situații de urgență. El a sărit în ajutorul grupului de studenți polonezi care, zilele trecute, au avut ghinionul să spargă baia de ulei a vehiculului cu care se deplasau pe drumul către Fierbătorile de la Beciu.
Polonezii au fost primiți cu bunătăți locale de către gazde. SURSA Socrate Tudor
Povestea cu final fericit începe când tânărul localnic din Scorțoasa este rugat de un amic să-i tracteze până la cel mai apropiat service auto.
„Mă duc la Beciu unde găsesc un grup de nouă tineri polonezi rămași cu mașina în pană, la mii de kilometri de casă. Atunci mi-am amintit că și eu am fost ca ei, tânăr, cu bani puțini, într-o țară străină. Și mare mi-a fost mirarea când un străin m-a ajutat fără să aibă vreun interes", mărturisește Bobiță.
La plecare, polonezii i-au lăsat amintire lui Bobiță un desen. SURSA Socrate Tudor
Acesta se uită sub dubița avariată și constată că baia de ulei are o spărtură destul de mare, neputând fi lipită, ci doar înlocuită sau sudată.
Bobiță decide să îl sune pe Gabi Stroie, un prieten care lucrează la un distribuitor de piese auto din Buzău, și află că baia de ulei pentru acel vehicul costă aproximativ 1.200 lei, dar, mai grav, nu ajunge mai devreme de șapte zile.
„Le-am spus ce costuri implică, plus că vor trebui să plătească și service-ul auto. Am văzut că nu erau încântați, dar trebuiau să ajungă în Polonia. Atunci am hotărât să îi ajut eu! Le-am spus că le voi repara mașina fără să le iau bani pe manoperă și că pot sta la mine până se rezolvă problema", povestește Bobiță.
Buzoianul le tractează mașina până la el acasă și începe să demonteze scutul și baia de ulei. Realizează însă că nu are toate sculele necesare demersului său și începe să apeleze la amici, într-un șir de apeluri telefonice și drumuri cu mașina până la Buzău, care se lungesc până la apus.
„Se face seară. Abia a doua zi pot suda baia de ulei. Dacă tot am musafiri, mă gândesc să îi servesc cu ceva tradițional, specific zonei. Ce poate fi mai bun decât niște cârnați de Pleșcoi, aripioare la disc și cartofi la disc. Soția mea a pregătit așa-numitele «degețele», pe care bunica mea le făcea când eram copil. Le-au plăcut foarte mult!", mărturisește Socrate Tudor.
Studenții polonezi, acasă la Bobiță. SURSA Socrate Tudor
Bobiță spune că a urmat o seară frumoasă pentru familia sa și oaspeții străini, cu povești, zicale poloneze, românești și multă voie bună.
A doua zi se apucă de treabă, iar Stoica Gigel, prietenul său, îl ajută să sudeze piesa pe loc, fără să mai aștepte câteva zile. O montează, pune ulei, iar polonezii, în sfârșit, sunt gata de drum.
„La plecare, acești tineri minunați m-au făcut să scap câteva lacrimi. S-au adunat în cerc în jurul meu și mi-au mulțumit fiecare, apoi mi-au dăruit un desen, reprezentând situația lor. Tinerii polonezi sunt studenți la Geologie. România și Vulcanii Noroioși sunt foarte des menționate la cursurile lor. Au venit aici pentru a face un proiect de grup", spune Bobiță.
Studenții polonezi, acasă la Bobiță. SURSA Socrate Tudor
Socrate Tudor își încheie mesajul postat pe Facebook cu o frază prin care își exprimă speranța că oaspeții au plecat și cu amintiri frumoase, în ciuda faptului că au pierdut două zile din timpul alocat explorării Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.
Am fost din nordul litoralului bulgăresc până în sud, pentru a vedea moștenirea nemțească lăsată vecinilor din Bulgaria. Când ești în zonele turistice de pe litoral, de cele mai multe ori îți pare rău că România a rămas în urmă, dar când intri în „Bulgaria profundă“, începi să te simți mai bine.
Castelul reginei Maria de la Balcic. FOTO: Remus Florescu
„Nemții au creat litoralul bulgăresc, dar nu pentru bulgari. Zeci de avioane veneau an de an din Germania la cele mai bune hoteluri. Nemții au făcut asta 20 de ani, iar acum au plecat și construiesc Albania, pentru că acolo e ieftin. Bulgaria acum trăiește cu români, dar a fost făcută pentru nemți și niciodată pentru bulgari“ – această declarație pe care mi-a dat-o vicepreședintele ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism), Adrian Voican, mi-a stârnit curiozitatea.
Oare cum o fi în Bulgaria? Pentru că probabil este prima și ultima dată când voi vizita litoralul bulgăresc, am zis să încerc două destinații. Un hotel prost sau o experiență neplăcută te pot face să crezi că o întreagă zonă turistică este de nevizitat.
In Kranevo, lângă Balcic, sunt mai multe hoteluri pe litoral cu piscine cu apă termală. FOTO: R.F.
Kranevo, apă termală la malul mării
Prima destinație aleasă a fost o mică stațiune de lângă Balcic – Kranevo, în nordul litoralului bulgăresc. Un plus mare a fost faptul că am putut ajunge repede la celebrul castel al Reginei Maria. Am stat câteva zile la un hotel de patru stele, cu demipensiune. Regimul de masă a fost o alegere bună, în condițiile în care stațiunea Kranevo era un fel de Costinești de pe la începutul anilor 2000: mult praf, o junglă de construcții de toate felurile, haos.
Hotelul la care am stat fusese parcă teleportat acolo: era o construcție elegantă, înconjurată de spații verzi cu multe flori, care te învăluiau în miros de lavandă, cu plajă proprie foarte bine îngrijită și, ceea ce a fost un plus foarte important, o zonă de spa, cu piscine cu apă termală. De ce spun că a fost un plus important?
Deoarece am prins vreo două-trei zile cu valuri mari și, cu toate că era o zonă de litoral propice copiilor, intrarea în apă fiind lină și adâncimea mică preț de câteva zeci bune de metri, nu am putut face baie în mare. Salvamarii bulgari sunt scrupuloși până la extrem și, spre deosebire de litoralul românesc, turiștii se conformează. Poate din acest motiv nici nu mor înecați.
Într-o zi, deși nu erau valuri, vântul bătea dinspre mal spre largul mării, iar copiii nu au fost lăsați să intre cu colacul în mare, nici atunci când părinții erau lângă ei. Motivul: să nu-i ia curentul și să-i ducă în larg.
În ciuda vremii neprietenoase, nu am avut timpi morți la bălăceală, deoarece piscina termală acoperită și spa-ul erau cu acces gratuit pentru toți oaspeții hotelului. Dacă vă întrebați de unde au adus apa termală pe litoral?, cum m-am întrebat și eu, răspunsul ne aduce la un alt plus al litoralului bulgăresc față de cel românesc: relieful.
Astfel, mica stațiune era înconjurată de dealuri împădurite foarte pitorești, care plonjau lin în mare, și pe unul dintre aceste dealuri s-a găsit apă termală, care era adusă printr-o rețea de conducte până la hotel.
La capitolul „vreme de bălăceală“, la fel ca în România, în Bulgaria riști să prinzi zile cu valuri mari sau zile reci, în care nu prea îți vine să faci baie în mare. Dacă ai o zonă generoasă de piscine încălzite, cum am avut noi, nu e o problemă.
Mâncarea a fost delicioasă, hotelul folosind în mare parte ingrediente de la propria fermă, aflată undeva în apropiere. Exista și un colț generos cu pește și fructe de mare, unde puteai găsi de la scoici din Marea Neagră până la carne de rechin. Una peste alta, condițiile au fost de nota 10, cu excepția vremii și a apei din mare, care a fost cam rece.
Plaja în Kranevo. FOTO: R.F.
Casa de vacanță a Reginei Maria
Vizita la castelul Reginei Maria din Balcic este de neratat dacă ajungeți prin zonă. Absolut impresionant este domeniul de câteva hectare, pe care se află o grădină botanică cu peste 3.000 de specii de plante, și mai multe vile construite într-o combinație de stiluri imprimate cu un puternic iz oriental.
După ce ai fost impresionat de grădina botanică multicoloră, străbătută de drumuri pietruite, unde se află o seră cu sute de specii de cactuși care ajung chiar și la câțiva metri înălțime, și crezi că gata, nu poți să vezi ceva mai spectaculos, în față ți se deschide panorama asupra mării. Peisajul îți taie respirația. Nu este de mirare că Regina Maria a lăsat în testament dorința de a-i fi îngropată inima aici.
Cobori, apoi, pe trepte din piatră până la plaja cu nisip fin, iar pe drum găsești mai multe terase, unde sunt ascunse tot felul de minuni: un bazin cu nuferi, o cascadă care pare că pornește dintr-o pădurice multicoloră și continuă pe sub un pod din piatră numit Puntea suspinelor, o pitorească cramă din piatră, acoperită cu țiglă semicirculară, de unde poți cumpăra vinuri din domeniul Coroanei cu cele mai interesante arome, inclusiv de trandafiri, de usturoi sau de tomate, un labirint din piatră, sau tronul sculptat în piatră de pe care Regina Maria privea marea.
Domeniul este plin de poezie, și de asta poți să-ți dai seama chiar din denumirile care au fost date diferitelor obiective: Fântâna de argint, Grădina lui Allah, Colțul „Magnolia“, Templul apei, Izvorul sfânt, Grădina Ghetsimani, Aleea valului albastru, Grădina „Curtea englezească“, Cuibul liniștit, Aleea secolelor.
Grădina botanică a castelului de la Balcic. FOTO: R.F.
Combinația dintre drumurile, construcțiile și zidurile de piatră, care prind versantul dealului să nu cadă în mare, și vegetația luxuriantă, cu leandri, palmieri, nuci, măslini, mușcate și multe flori colorate, oferă peisajului un aer exotic.
Palatul Reginei Maria este, de fapt, o vilă pe trei niveluri care îmbină mai multe elemente arhitecturale ale zonei: cel mai vizibil este minaretul specific musulman, care nu are o funcție religioasă, urmat de acoperișul cu turnuleț acoperit cu țiglă roșie, specifică caselor din Bulgaria, două terase de unde ai o panoramă superbă asupra mării, și zidurile, o parte tapetate cu piatră, iar cealaltă zugrăvită în alb.
Pe cât de spectaculos în exterior este domeniul regal de la Balcic, pe atât de spartan este interiorul palatului: poți vedea o sufragerie cu mobilier clasic destul de modest, unde iese în evidență un fotoliu îndreptat spre mare. Peleșul este infinit mai spectaculos în interior.
Este foarte posibil ca vila reginei să-și fi pierdut din strălucirea din interior în perioada comunistă, când a fost transformată într-o destinație de concedii pentru tovarășii din partid. Vila se află la câțiva metri de o plajă cu nisip auriu și de mare, fapt care-ți permite să auzi valurile cum se sparg de țărm.
Panorama la domeniul regal de la Balcic. FOTO: R.F.
Palat regal, administrat în stil balcanic
Din păcate, asupra experienței de la Balcic și-a pus puternic amprenta stilul balcanic, domeniul fiind administrat de către stat. Pentru a intra să vezi domeniul trebuie să stai de trei ori la coadă: o dată la casa de schimb valutar, deoarece se acceptă doar bani bulgărești, leva – de plata cu cardul nici nu se pune problema –, apoi, trebuie să stai la rând la un ghișeu unde se vând bilete pentru grădina botanică și, într-un final, mai stai la o coadă pentru a vedea vila Reginei Maria și celelalte construcții de pe domeniu.
Se dovedește încă o dată că statul este cel mai prost administrator. Operatorii privați care vindeau, spre exemplu, vinuri, dulciuri și suveniruri acceptau până și plata în lei, dar și cu cardul sau în euro. Se făceau degustări și erai întâmpinat de comercianți în limba română.
Parcarea se face pe o stradă adiacentă, unde un băiat îmbrăcat în roșu îți dădea o hârtiuță pe care scria ora la care ai ajuns și, la final, mergeai la o gheretă să plătești. Apoi, toaletele au fost insalubre, fără săpun, fără hârtie igienică. La capitolul toalete, bulgarii au o problemă. Chiar și la benzinăriile la care am oprit, am găsit o delăsare balcanică, pe care n-o mai vezi decât foarte rar în România. Prima benzinărie civilizată la acest capitol am găsit abia când am intrat pe autostrada București-Pitești.
Sufrageria palatului Reginei Maria de la balcic. FOTO: R.F.
(Anti)-eroul: All inclusive la bulgari
După ce am văzut partea de nord a litoralului bulgăresc, următoarea destinație a fost sudul acestuia. Mai exact, am coborât 200 de kilometri până la Sozopol, un fel de Sighișoară a Bulgariei, aflată pe malul mării. Am fost cazați la circa zece minute de mers cu mașina de oraș, într-o localitate numită Duni.
De data aceasta am încercat un regim de masă pentru care vin mulți români în Bulgaria: all inclusive. Complexul turistic este impresionant: e format din vreo 5-6 hoteluri împrăștiate pe câteva hectare bune. Multă verdeață, erai practic vecin cu o zonă deluroasă de pădure, care face parte din rezervația naturală Alepu, care se întinde pe 167 de hectare și este un mic rai pentru ornitologi.
Plaja superbă cu steag albastru a Duni. FOT|O: R.F.
Plaja și marea de aici, din nou, absolut superbe. Pe lângă faptul că este o plajă cu steag albastru – care presupune îndeplinirea și menținerea unor criterii stricte de mediu, educaționale, de siguranță și accesibilitate (sunt un pic peste 5.000 de astfel de plaje în lume) –, aici nu vei avea probleme cu salvamarii, indiferent de vreme, deoarece ești într-un golf, unde valurile mari nu ajung. Plaja cu nisip auriu, foarte bine întreținută, este foarte mare, astfel că fiecare umbrelă de soare are alocate 4-5 șezlonguri și scapi astfel de sentimentul de aglomerație de pe plajele mici.
De pe plajă, vezi marea și o zonă deluroasă acoperită de păduri virgine: te aștepți dintr-un moment în altul să apară un dinozaur din Jurassic Park. Ca să faci un tur pe jos al întregului complex îți trebuie cel puțin o oră: ai tobogane pentru toate vârstele, terenuri de tenis, amfiteatru unde se țin spectacole în fiecare seară, multe piscine și mult spațiu verde bine întreținut. Când te cazezi, beneficiezi de o mașinuță de golf pentru a-ți duce bagajele la hotel.
Panorama hotel din Duni. FOTO: R.F.
Poți să optezi pentru hoteluri cu mai multe tipuri de clasificare: noi am ales, să zicem, o calitate medie, fapt care a venit cu unele inconveniente. În primul rând, mobilierul vechi care mirosea a mucegai și servirea, dacă putem să-i zicem așa. Sala de mese, care era jumătate în interior și jumătate pe o terasă cu vedere la mare, era deservită de vreo zece tineri în cea mai mare parte, care se uitau încruntați la clienți.
Era un fel de all inclusive mai muncitoresc. Mulți dintre clienți se repezeau la vitrinele cu mâncare și își umpleau farfuriile cu tot felul de combinații ciudate: paste, friptură de vițel, cu pește, cartofi prăjiți, porc cu varză, apoi, fructe și vreo 4-5 prăjiturele sau felii de tort. Totul asezonat cu vin provenit de la niște dozatoare instalate în mai multe zone sau bere la pahar. Era și tărie, ceva mărci ieftine bulgărești, care însă erau înecate în zahăr, în niște cocktailuri cu culori țipătoare, păreau acceptabile.
Turiști atenționați că se aruncă prea multă mâncare. FOTO: R.F.
Atenție! Risipă alimentară
În prima dimineață am fost șocat să văd un panou la intrarea în restaurant care anunța că în ziua precedentă s-au aruncat 40 de kilograme de mâncare și-i îndemna pe clienți să fie mai cumpătați. Nimeni n-a fost deranjat de anunț, nimeni nu s-a sinchisit, risipa rămânând oarecum constantă – cel puțin din ce scria zi de zi pe panoul respectiv: 30-40 de kilograme de mâncare se aruncau în medie zilnic la fiecare restaurant.
Erau vreo patru restaurante și puteai să alegi la care vrei să mănânci, mâncarea fiind aproximativ aceeași. Ai ce să mănânci, dar izul acela de cantină, combinat cu spectacolul oamenilor care în loc să-și savureze mâncarea stau aplecați asupra farfuriilor, încordați parcă, ca la un concurs în care trebuie să devorezi contracronometru nu știu câți hamburgeri, îți pot lăsa un nod în gât. Plus că, uneori, trebuia să-ți păzești mâncarea de vrăbiuțe, care au devenit extrem de curajoase.
Într-o zi, la masa de prânz, am rămas surprins să văd două tinere care, după ce au văzut două vrăbiuțe care au aterizat în farfuriile lor și au ciugulit de acolo în voie, au mâncat liniștite tot.
M-a amuzat și faptul că, deși micul dejun se încheia la ora 10.00, iar prânzul începea peste câteva ore, la 13.00, în fiecare zi, era coadă la mica șaormerie aflată foarte aproape de plajă. Vedeai oameni care veneau cu câte două-trei șaorme în mâini cu un sentiment de satisfacție pe față, după ce au stat și câte 20 de minute la coadă. În hotelul pentru „bogați“, unde pachetele erau cele mai scumpe, situația mesei era alta.
Stafful era zâmbitor și, când ocupai masa, te întrebau chiar dacă vrei ceva de băut. Era și vin la sticlă, dar nu cine știe ce – era cam cel mai ieftin vin pe care-l găseai la supermarket. Atmosfera nu mai era însă de cantină, chiar și clienții erau mai subțiri și nu înfulecau ca și cum nu mai există ziua de mâine.
Sozopol este un orășel pitoresc cu o istorie milenară. FOTO: R.F.
Bijuteria Sozopol
Am vizitat și bijuteria de oraș care este Sozopol, un fel de Sighișoară de România, dar cu o istorie mult mai veche. Fondat în secolul al VII-lea î.Hr. de către coloniștii greci din Milet, portul a înflorit în secolele următoare. A devenit una dintre cele mai bogate colonii grecești de la Marea Neagră.
Atenție la drum!
Experiența noastră în oraș a început cu stângul. Am căutat pe Google cea mai apropiată parcare publică de orașul vechi și am urmat instrucțiunile. Am trecut de bariera unde trebuia să plătești dacă vrei să ajungi cu mașina în vechiul oraș. Mare greșeală să intri cu mașina... Drumul a devenit din ce în ce mai îngust până când a rămas o singură bandă. „Bine că am ajuns la parcare“, ne-am zis, însă aventura abia începea.
Parcarea putea găzdui doar mașinile clienților unui hotel din zonă. Încercăm să ne întoarcem pe unde am venit, dar nu se mai putea. Veneau mașini din spate. Așa că ne afundăm tot mai mult în orașul cu drum pietruit și clădiri vechi de sute de ani. Drumul îngust n-ar fi neapărat o problemă, deși ai impresia că intri cu mașina direct în livingul caselor de pe margine, dacă ar fi cu sens unic. Nici vorbă, însă. Te trezești că pe un drum pe unde abia încapi, din față îți apare un mic camion, care pare un elefant într-un magazin de bibelouri pe străduțele minuscule.
Dai cu spatele până la o intersecție și încerci să nu te urci cu mașina pe scările caselor din jur. Vrem să ieșim cât mai repede de acolo, dar se pare că ne înfundăm și mai tare într-un păienjeniș de străzi care pare că nu duce nicăieri. Google spune una, localnicii – alta.
Dacă te uiți în față pare că drumul se blochează, însă cumva te poți strecura spre un nou labirint. Străzile pietruite sunt din ce în ce mai înguste și balcoanele din ce în ce mai joase. În locul liber dintre două case se vede marea. O luăm spre mare, dar din față vine o altă mașină. Trecem razant pe lângă bara din față a acesteia și reușim să ne strecurăm. Ne trec toate transpirațiile până când ajungem din nou la bariera care ne anunță că putem părăsi centrul vechi.
Plătim la automat, bineînțeles cu leva, că doar nu cu cardul, și răsuflăm ușurați: „Am scăpat“. Găsim o parcare mai spre port și lăsăm mașina acolo. Habar nu avem cum vom plăti parcarea. Ni se spune că la plecare să trecem pe la „clădirea albă“, o tonetă din plastic, unde stă o doamnă și încasează, bineînțeles, doar leva.
Odată scăpați de mașină, orășelul începe să ne farmece. Străzile pietruite, casele care la parter sunt acoperite cu piatră, iar la etaj sunt din lemn, arată desprinse dintr-un film. Foarte pitorești sunt treptele care duc din centrul orașului vechi, de pe deal, printre case, până la plajă.
Spectaculoase sunt și ruinele vechii cetăți grecești, pe care le vezi în mai multe zone ale orașului vechi. De aici se vede marea superb. Sozopol are și o parte de oraș modern, cu hoteluri și case de vacanță moderne și elegante. Pare un orășel cochet de pe litoralul croat, neavând parcă legătură cu Bulgaria profundă.
Castelul modern și grădina zoologică
La doi kilometri de Sozopol, am vizitat castelul din Ravadinovo, care, deși este o construcție relativ recentă, lucrările au început în 1996, din inițiativa unui om de afaceri bulgar, a ajuns să ofere turiștilor un peisaj desprins din basme. Castelul cu un lac superb și o mini-grădină zoologică este un vis devenit realitate pentru bulgarul Georgi Tumpalov, care timp de aproape 25 de ani l-a construit pas cu pas.
Este un castel construit în stil medieval cu turnuri și turnulețe spectaculoase, cu un lac pe care te poți da cu o barcă în formă de lebădă, cu figurine în formă de balauri, cu păuni care stau tolăniți în grădini spectaculoase, cu o zonă în care poți călări, cu o sală a tronului, cu armuri medievale, cu zonă de degustare de vinuri și multe altele.
Spectaculos este faptul că, oriunde te uiți, s-a încercat să se facă ceva special: drumul are aspectul unor solzi verzi, gardurile și felinarele sunt decorate cu diferite figurine fantastice, aici vezi o fântână romană cu statui albe sculptate, dincolo o zonă care pare desprinsă dintr-o peșteră cu stalactite și stalagmite, mai încolo vezi un fel de sală de bal în aer liber, acoperită de o construcție din fier forjat, străjuită de mai multe armuri medievale, iar un pic şi mai încolo vezi o bisericuță în stil ortodox. E un amalgam de imagini care te face să exclami de mirare la fiecare pas. Poate cel mai instagramabil loc pe care l-am văzut în Bulgaria.
Castelul de la Ravadinovo. FOTO: R.F.
Nemții au făcut treabă bună
În loc de concluzie, pot spune că litoralul bulgăresc este cu mult peste cel românesc. Într-adevăr, se vede că a fost conceput de nemți. Prețurile sunt cumva comparabile cu cele din România, doar că ei au o infrastructură hotelieră excepțională și un relief mai interesant, fiind mai spectaculoasă combinația de dealuri care coboară în mare.
Pe litoralul nostru, dacă hotelul are o piscinuță și all inclusive, tarifele sunt similare cu cele ale unor resorturi bulgărești care se întind pe mai multe hectare și au multe facilități. În unele situații se păstrează și calitatea germană a serviciilor, în altele, se lasă ștacheta mai jos, dar nu a fost niciodată cazul să se termine mâncarea la all inclusive, cum am auzit că s-a întâmplat la noi pe litoral. Am văzut foarte multe mașini cu număr de România, circa jumătate dintre toate automobilele parcate la ambele hoteluri la care am stat.
Dacă ieși din zona turistică, infrastructura bulgărească este sub ceea ce avem noi. La întoarcerea spre casă, GPS-ul ne-a dus pe niște drumuri județene de groază. Am fost prin zone în care drumul fusese înghițit de multe, multe gropi. Am trecut prin localități decrepite, care rivalizează cu cele mai sărace zone de la noi. Dacă atunci când vin dinspre Ungaria spre România am impresia că părăsesc încet, încet civilizația europeană, la întoarcerea din Bulgaria, sentimentul a fost invers. Am găsit la noi drumuri mai bune, localități mai arătoase, civilizație. Piteștiul, acolo unde ne-am oprit să dormim peste noapte, pare o clasă peste Varna.
În plus, cred că în orice magazin sătesc din România ai merge, ai putea plăti cu cardul; în schimb, în Bulgaria, la unele dintre cele mai vizitate obiective turistice precum castelul de la Balcic, poți plăti doar „cash leva“. Așa ni s-a întâmplat și la benzinării, și la magazine din zone turistice. Când ești în zonele turistice de pe litoralul bulgăresc, de cele mai multe ori îți pare rău că România a rămas în urmă, dar când intri în „Bulgaria profundă“, începi să te simți un pic mai bine.
